{"id":14458,"date":"2013-01-07T15:31:33","date_gmt":"2013-01-07T13:31:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14458"},"modified":"2013-01-07T15:31:55","modified_gmt":"2013-01-07T13:31:55","slug":"cadouri-din-anul-vechi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cadouri-din-anul-vechi\/","title":{"rendered":"Cadouri din Anul vechi"},"content":{"rendered":"

La sf\u00e2rsitul anului 2012, Mosul a fost ceva mai intelegator cu copiii neascultatori din Europa si le-a facut mici cadouri. Rom\u00e2nilor, de exemplu, le-a schimbat cizma primita asta-vara cu una de ciocolata, pusa de data asta sub bradulet, in care se afla cadoul (deocamdata inca nedesfacut) at\u00e2t de mult dorit: intrarea Rom\u00e2niei in spatiul Schengen. Si i-a scutit sa mai spuna poezii cu statul de drept. Pentru greci darul nu a fost chiar o surpriza pentru ca li s-a dat ceea ce au cerut: confirmarea ca sunt iertati de o buna parte din datorii si un cec de c\u00e2teva zeci de miliarde de euro. Nu tocmai gratuit. Mosul a avut grija sa le spuna ca daca nu vor mai fi risipitori pot sa nu-si faca griji cu restituirea miliardelor doi ani de zile. Nu mai mult. Si sa nu incerce vreo manevra obscura. De data asta europenii vor tine cont de morala proverbului cu darurile de la greci. Britanicii au primit cadoul de mult sperat: recunoasterea oficiala ca sunt destui eurosceptici in Uniune. Oric\u00e2t de insulari ar fi, nu le place sa fie singuri pe lume. De c\u00e2nd asteptau ei mai putina ipocrizie, mai mult fair play. Italienilor, portughezilor, spaniolilor, scotienilor li s-a luat o piatra de pe inima: p\u00e2na una-alta, nu li se mai cere austeritate, ci rigoare. Cadoul cel mai consistent pare sa fie facut celor din zona euro pentru care va fi creata o uniune bancara. Unii se bucura, altii nu, pentru ca banii din pusculitele lor nationale vor fi pusi sub control. Lovitura grea data ingineriilor facute de smecherii \u2013 rom\u00e2nii ii numesc \u201ebaieti destepti\u201c \u2013 care se inv\u00e2rt pe pietele bancare si financiare tocmai c\u00e2nd coruptia le asigura un succes rapid si substantial.
\nUltimul summit al <\/strong>
\nConsiliului European<\/strong>
\nNu va mai fram\u00e2ntati sa aflati c\u00e2t costa cele patru-cinci reuniuni dintr-un an ale celor 27 de sefi de state si de guvern. Costa foarte mult. Nu va mai indignati nici c\u00e2nd aflati ca la aceste reuniuni se int\u00e2mpla sa nu se ajunga la vreun rezultat. Uneori si esecul este bun la ceva. Sa zicem, ca leac la temperarea unor ambitii. Cum a fost in cazul esecului summit-ului din noiembrie c\u00e2nd nu a fost aprobat bugetul Uniunii pe 2014-2020. Noi, rom\u00e2nii, ce am fi ales intre un buget diminuat, cum vrea Londra, unul de austeritate cum vrea Berlinul, sau unul riguros, fie, dar orientat spre reluarea cresterii economice, cum vrea Parisul? De c\u00e2nd partenerii ne-au vazut multumiti si nu ne mai cerem nici propriile drepturi, nu ne mai intreaba daca vrem ceva in plus.
\nLa summit-ul din decembrie ar fi trebuit sa se stabileasca o strategie de continuare a integrarii. Nu s-a luat nici o masura, presedintelui Uniunii Europene, Van Rompuy, i s-a incredintat sarcina sa redacteze \u201eo foaie de parcurs\u201c p\u00e2na in iunie viitor. Armata de functionari de la Bruxelles are timp berechet sa scoata si aceasta foaie. S-ar putea chiar sa beneficieze de o prelungire a termenului p\u00e2na dupa alegerile din Germania, prevazute pentru septembrie, in asteptarea unor clarificari. Chiar si doamna Merkel, care asteapta rezultatul acestor alegeri cu sufletul la gura, este ingaduitoare cu perspectiva: \u201eUniunea Europeana are in fata o perioada dificila\u201c. Asa ca am\u00e2narea etapei urmatoare de integrare nu poate sa fie dec\u00e2t o masura inteleapta. Mai ales ca au aparut semne de schimbari de tactica in privinta raporturilor dintre cei puternici. Berlinul s-a aratat mult mai tolerant, chiar aliat al Londrei in privinta bugetului Uniunii si ceva mai putin dispus sa se coordoneze cu Parisul. Cine ar putea sa garanteze ca este vorba doar de o manevra de blocare a aprobarii bugetului in aceste momente tulburi provocate de criza? Este interesant de constatat ca in ultimul timp, Gerhard Schroeder, fost cancelar in perioada 1998-2005, a gasit potrivit sa-l critice deschis pe presedintele francez Hollande, socotind ca \u201epromisiunile lui din campania electorala vor fi naruite de realitatea economica\u201c. In perspectiva alegerilor din septembrie, cu o astfel de critica, un social-democrat nu numai ca da ceva curaj crestin-democratei Angela Merkel, ci complica usurel eforturile de reasezare a relatiilor franco-germane dupa era Sarkozy. Dar, cunosc\u00e2nd traditia cuplurilor franco-germane de dreapta-st\u00e2nga, Kohl-Mitterrand, Chirac-Schroeder, pentru socialistul Hollande rezultatele alegerilor din Germania ar putea sa nu aiba prea mare importanta. Cu exceptia cazului in care, din ratiuni de strategie, Berlinul nu socoteste sa tina in continuare aproape, prea aproape chiar, Londra.
\nUltimele doua summit-uri ale Consiliului European indica o modificare de stil pentru anul care vine. Poate si o reconfigurare a aliantelor daca se vrea cu orice pret salvarea Uniunii Europene, incercata tot mai mult de nemultumiri, neintelegeri, proteste, indignari, crize. In materie de stil, nu ni se va mai cere austeritate, ni se va pretinde rigoare bugetara. Ceea ce nu ne-ar deranja daca s-ar incepe cu cheltuielile pentru cei 50.000 de functionari de la Bruxelles. Pentru reformele structurale va trebui sa asteptam alegerile pentru Parlamentul european din 2014. Pentru noi, rom\u00e2nii, aceste alegeri pot fi mana cereasca daca vom sti sa le folosim pentru a trimite in aceasta institutie oameni cu carte si cu staif. Nu gasim la tot pasul un Titulescu, dar asta nu inseamna ca avem scuze c\u00e2nd alegem sa ne reprezinte analfabeti, inculti, indivizi care nu au \u201el’usage du monde\u201c. Sper ca p\u00e2na atunci sa ne lecuim si de scenariile lamentabile prin care trimitem la Strasbourg indivizi care socotesc dezradacinarea o virtute.
\nSpre o uniune bancara<\/strong>
\nCu pasi marunti dar, se pare siguri, europenii merg spre o uniune bancara ceea ce pare sa dea mai multa consistenta integrarii comunitare. In ultima lor reuniune, ministrii europeni de finante au pus la punct un sistem de supervizare a bancilor. Realitatea dezvaluita cam t\u00e2rzior, anume ca lumea a intrat in criza ca urmare a malversatiunilor facute de managerii instalati in fotoliile celor mai puternice banci din lume, nu mai provoaca nemultumiri, ci revolte. De aceea, ministrii europeni de finante incearca sa puna sub controlul Bancii Centrale Europene macar o parte din bancile importante. Deocamdata s-au oprit la bancile care au mai mult de 30 de miliarde de active, adica echivalentul a mai mult de 20% din PIB-ul tarilor de origine. In aceasta categorie ar intra 150-200 din cele 6.000 de banci care functioneaza in prezent in Uniunea Europeana. O analiza aparuta in cotidianul german \u201eHandelsblatt\u201c evidentiaza ca acordul pentru un astfel de proiect este o veste buna mai ales pentru zona euro. \u201eDe mult era timpul sa fie decazute din drepturi autoritatile de supraveghere nationala. Ele se gaseau sub influenta politicilor care persistau in protectia bancilor lor si impiedicau masurile at\u00e2t de necesare de asanare. Spania este un exemplu. Ciprul altul (…) Chiar si contribuabilii germani pot sa se bucure. Esecul supravegherii bancilor germane i-a costat mai scump dec\u00e2t salvarea Greciei. Sa speram ca Banca Centrala Europeana se va descurca mai bine. Mai rau dec\u00e2t a fost nu poate sa fie\u201c.
\nPremiul Nobel pentru Pace<\/strong>
\nCadoul cel mai frumos ambalat pe care europenii l-au primit chiar cu anticipatie \u2013 promis public la 12 octombrie si inm\u00e2nat festiv la 10 decembrie \u2013 este Premiul Nobel pentru pace pe 2012 acordat Uniunii Europene. Recompensa a fost motivata astfel: \u201epentru contributia de mai bine de sase decenii la promovarea pacii si la reconciliere, la democratie si la drepturile omului in Europa\u201c. De la crearea embrionului Uniunii, prin Tratatul de la Roma, din 1957, p\u00e2na la acordarea prestigiosului premiu, adica in cele peste sase decenii, Uniunea Europeana a crescut maricel, are 27 de state membre din aproximativ 50 c\u00e2te sunt pe continent. Spun aproximativ pentru ca, intre altele, azi, le vine greu sa socoteasca provincia Kosovo entitate statala p\u00e2na si celor care au tinut mortis ca acest tinut sa devina stat independent. In cazul Kosovo nu au mai fost invocate conditiile puse statelor estice de a-si stinge toate diferendele cu vecinii inainte de aderarea la Uniunea Europeana sau la integrarea in NATO. Est-europenilor li se spunea: nu puteti veni cu conflictele voastre in casa noastra. Si era corect. Provincia Kosovo a devenit, insa, un caz unic si ciudat, pentru ca a parcurs drumul de la diferend inter-etnic la razboi cald. Din 1999 p\u00e2na in 2008 c\u00e2nd a intrat sub protectia ONU si patru ani de c\u00e2nd este independent, acest \u201estat\u201c a fost tinut in viata de fortele internationale de pace cu kalasnikovul la br\u00e2u. O astfel de \u201econtributie la pacea Europei\u201c a fost recompensata cu doua Nobel-uri. Unul dat in 2008 nasului separatistilor kosovari, finlandezul Martti Ahtisaari, cel care a slutit dreptul international pentru a acoperi politic ambitia de a fi pedepsiti s\u00e2rbii p\u00e2na la capat. Altul, dat acum Uniunii Europene pentru meritele sale la pacea continentului. Pentru razboaiele balcanice din anii 90 care au zguduit continentul in timp de pace, ca sa fim intelesi de mai multa lume, sa spunem: \u00c0 bons entendeurs, salut!
\nTotul ar fi bine daca s-ar sf\u00e2rsi cu bine. At\u00e2ta numai ca Premiul Nobel pentru pace surprinde Uniunea Europeana intr-un moment in care solidaritatea este greu pusa la incercare, scria un ziarist occidental. Economiile dezvoltate din Nord sunt chemate sa vina in ajutor statelor din Sud asfixiate financiar de o datorie publica excesiva; in plus, tot acestea sunt supuse unei terapii severe de austeritate. Thorbjoern Jagland, presedintele Comitetului norvegian in atributia caruia se afla decernarea Premiului Nobel pentru pace, recunostea si el, in discursul de la ceremonia de inm\u00e2nare a premiului ca, in prezent, Uniunea Europeana cunoaste grave dificultati economice si multe tulburari sociale. Ce mai conteaza? Sa mergem mai departe, cu bunavointa si intelegere, si sa traim cum se cuvine clipa bucuriei primirii Premiului Nobel.
\nMulti ani in pace!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sf\u00e2rsitul anului 2012, Mosul a fost ceva mai intelegator cu copiii neascultatori din Europa si le-a facut mici cadouri. Rom\u00e2nilor, de exemplu, le-a schimbat cizma primita asta-vara cu una de ciocolata, pusa de data asta sub bradulet, in care se afla cadoul (deocamdata inca nedesfacut) at\u00e2t de mult dorit: intrarea Rom\u00e2niei in spatiul Schengen.… Cite\u0219te mai mult »Cadouri din Anul vechi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14458","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1178,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14458","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14458"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14458\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14458"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14458"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14458"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}