{"id":14447,"date":"2013-01-07T15:26:12","date_gmt":"2013-01-07T13:26:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14447"},"modified":"2013-01-07T15:27:27","modified_gmt":"2013-01-07T13:27:27","slug":"romania-ca-o-colonie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-ca-o-colonie\/","title":{"rendered":"Romania ca o colonie"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen ultima perioada, \u00een special din vara, c\u00e2nd a \u00eenceput batalia pentru suspendarea presedintelui Basescu, am asistat la iesiri tot mai frecvente ale politicienilor referitoare la pozitia Rom\u00e2niei \u00een zona euro-atlantica. Daca Basescu s-a prezentat drept aparatorul institutiilor statului de drept si, prin acest fapt, reprezentantul Occidentului \u00een Rom\u00e2nia, din tabara USL-ista s-au facut frecvent auzite voci care negau dreptul Bruxelles-ului de a interveni \u00een \u201etreburile interne\u201c ale Rom\u00e2niei. Avem, pe de-o parte, un discurs \u00een care actantii se identifica simbolic cu Occidentul si altul care, \u00een numele independentei, refuza dreptul marilor puteri de a \u201einterveni\u201c \u00een politica interna, pe motiv ca nu suntem o \u201ecolonie\u201c a Bruxelles-ului.<br \/>\n<strong>O perspectiva putin magulitoare<\/strong><br \/>\nTema Rom\u00e2niei ca o colonie a aparut \u00een spatiul public, \u00een special dupa \u00eenceputul crizei economice si a acordurilor cu FMI, iar acum ea a fost reluata si amplificata, dar niciodata discutia nu a avansat \u00een ad\u00e2ncime, niciodata problema nu s-a pus la un nivel analitic. Plec\u00e2nd tot de la polemica iscata \u00een jurul suspendarii presedintelui, publicistul Andrei Cornea a scris un articol, \u00een revista \u201e22\u201c, cu titlul \u201eEste Rom\u00e2nia o \u201ecolonie\u201c?\u201c. Raspunsurile publicistului la \u00eentrebare tind sa fie afirmative: \u201e\u00centotdeauna, am fost fie cu \u00abunii\u00bb, fie cu \u00abceilalti\u00bb, dupa cum a fost situatia. Iar acum, vorbind strict \u00een termeni de \u00abpolitica reala\u00bb, nu e foarte diferit: suntem sub tutela aliantei occidentale, cu un palier militar numit NATO, condus de SUA, si unul economic si politic numit UE, condus de Germania. Desi exista uriase diferente legale, militare si politice \u00eentre apartenenta noastra la UE si NATO si vechea apartenenta la Pactul de la Varsovia si CAER (la urma urmelor, Rom\u00e2nia a fost ocupata de sovietici, si nu de americani), sa admitem ca e ceva adevarat \u00een teza statutului de \u00abcolonie\u00bb\u201c.<br \/>\nDupa cum observam, A. Cornea foloseste termenul cu ghilimele de rigoare, si \u00eentelege prin asta mai degraba sfera de influenta. Adica, cel putin dupa obtinerea Independentei, Rom\u00e2nia a apartinut totdeauna unei sfere de influenta. Dar a fost Rom\u00e2nia cu adevarat o colonie? Care sunt caracteristicile unui spatiu colonial? Mai putem vorbi azi despre Rom\u00e2nia ca despre o colonie?<br \/>\nPentru a \u00eencerca un raspuns la aceste \u00eentrebari, voi urma c\u00e2teva dintre tezele profesorului american Daniel Chirot. Tezele au fost prezentate \u00een lucrarea sa despre \u201eSchimbarea sociala \u00eentr-o societate periferica\u201c, al carui principal obiect de studiu \u00eel reprezinta evolutia spatiului social valah de-a lungul istoriei. D. Chirot este profesor de sociologie la Universitatea din Washington, specialist \u00een zona Rusiei si a Europei de Est, av\u00e2nd numeroase studii dedicate exclusiv spatiului rom\u00e2nesc. Cartea sa analizeaza evolutia schimbarilor sociale ce se produc \u00een Valahia \u00eenca din perioada de \u00eenceput a statelor medievale rom\u00e2nesti. Punctul ei forte e reprezentat de faptul ca \u00eencearca sa explice anumite schimbari care au avut loc \u00een structura sociala, autorul fiind ferit de anumite influente ideologice fata de care un istoric rom\u00e2n ar fi mult mai vulnerabil. La \u00eenceput, cartea prezinta ipoteza formarii statelor medievale rom\u00e2nesti si ofera o buna explicatie pornind de la existenta unor cai comerciale ce pleaca de la Marea Neagra, spre nord si spre vest. De-a lungul acestor cai comerciale s-a format o elita comerciala si militara, iar din veniturile obtinute \u00een acest fel s-a \u00eenchegat o prima structura statala. Aceasta structura statala a coexistat, fiind oarecum suprapusa peste comunitatile rurale care stap\u00e2neau pam\u00e2ntul \u00een devalmasie. Taranii erau liberi si relativ prosperi, deoarece baza veniturilor statului nu era data de agricultura, ci de comert. De aceea Chirot numeste acest tip de organizare sistem \u201ecomercial-comunitar\u201c.<br \/>\n<strong>\u00cen umbra Imperiului Otoman<\/strong><br \/>\nO astfel de societate avea sanse sa evolueze spre o structura politica centralizata, asemeni statelor occidentale de la sf\u00e2rsitul Evului Mediu. Asta \u00een cazul \u00een care conditiile exterioare nu s-ar fi schimbat. Numai ca, \u00eentre timp, si-a facut aparitia \u00een zona puternicul Imperiu Otoman. Presiunea exercitata de aparitia marii puteri se va resimti \u00een schimbarile pe care Tarile Rom\u00e2ne le vor suferi. \u00cen primul r\u00e2nd, rutele comerciale se modifica, iar comertul prin Tarile Rom\u00e2ne sufera o scadere importanta. Apoi, din cauza birului impus de otomani, nevoia de venituri a statului va creste. Acesta este motivul pentru care elita statului \u00eesi va \u00eendrepta atentia spre agricultura, nobilii devenind acum posesori de sate si proprietari de pam\u00e2nt. Efectul presiunii economice \u00eel vor resimti \u00een cele din urma taranii. O parte din satele devalmase sunt distruse, pam\u00e2ntul este acaparat de nobili, iar taranii devin serbi. Asa se explica actul lui Mihai Viteazul \u2013 care era si cel mai mare proprietar de sate din Tara Rom\u00e2neasca \u2013 de legare a taranilor de glie, \u00een contextul \u00een care populatia rurala era \u00een scadere.<br \/>\n\u00cen acest context, societatea rom\u00e2neasca din secolele XVI-XVIII involueaza fata de stadiul ei anterior, \u00een paralel cu aparitia unor puternici nobili ce posedau pam\u00e2nt. Apar statele \u201efeudale\u201c rom\u00e2nesti, cu mentiunea ca, spre deosebire de feudalismul occidental, aici se pastreaza o structura statala relativ puternica (\u00een comparatie cu Occidentul), \u00een principal din cauza interesului otomanilor de a mentine o administratie centrala capabila sa colecteze impozitele. Birul impus de otomani variaza \u00een timp, \u00een functie de reactiile voievozilor rom\u00e2ni, acesta scaz\u00e2nd un urma unui razboi c\u00e2stigat \u00eempotriva turcilor, urm\u00e2nd ca apoi sa creasca din nou, treptat.<br \/>\nDupa instaurarea de catre otomani a sistemului de guvernare fanariot, tronul tarilor rom\u00e2ne devine obiect de licitatie pentru marii comercianti greci din Fanar. Aceasta practica va sui coruptia politica la nivel de principiu de guvernare, din cauza ca scopul oricarui domnitor era recuperarea, \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt, a sumei de bani platita pentru cumpararea tronului. Astfel, \u00een urma acestui lung proces de evolutie dupa aparitia \u00een zona a Imperiului Otoman, Tarile Rom\u00e2ne capata caracteristicile unor societati proto-coloniale: o nobilime puternica, taranimea slaba economic si supusa, o structura statala fragila, dependenta de puterea imperiala, putere care preleva si \u00eentregul surplus economic.<br \/>\n\u00cencep\u00e2nd cu sf\u00e2rsitul secolului al XVIII-lea, c\u00e2nd declinul puterii otomane se face simtit tot mai mult, iar influenta Rusiei si a puterilor occidentale creste \u00een zona, Tarile Rom\u00e2ne intra \u00een noi sfere de influenta. Anul decisiv este 1829, c\u00e2nd, \u00een urma Tratatului de la Adrianopole, gurile Dunarii se deschid tranzitului vaselor comerciale. Vor urma Regulamentele Organice, Revolutia de la 1848, Unirea de la 1859, reformele lui Cuza si Constitutia de la 1866. Istoriografia rom\u00e2neasca a retinut aceste date ca importante repere ale modernizarii societatii rom\u00e2nesti si ale formarii Statului Rom\u00e2n modern. Pentru D. Chirot, care analizeaza evenimentele din perspectiva evolutiei sociale, este vorba despre etapele tranzitiei de la proto-colonialismul otoman spre colonialismul modern, occidental, care se instaureaza deplin dupa 1864 si culmineaza cu revoltele taranesti de la 1907. Acum, metropola nu mai este interesata de controlul militar sau de obtinerea tributului, ci de resursele economice care sa-i alimenteze propria dezvoltare industriala.<br \/>\n<strong>Micul Paris<\/strong><br \/>\nD. Chirot subliniaza caracteristicile unei societati coloniale, caracteristici pe care le regaseste si \u00een evolutia moderna a societatii rom\u00e2nesti:<br \/>\n1. Economia e axata pe producerea de materii prime si produse agricole folosite pentru economia industriala a metropolei. Faptul este relevant, av\u00e2nd \u00een vedere ca modernizarea Tarilor Rom\u00e2ne s-a produs \u00een urma dezvoltarii comertului cu cereale si a exportului de produse agricole.<br \/>\n2. Comertul exterior se afla \u00een m\u00e2inile reprezentantilor metropolei, sau acestia actioneaza prin intermediul unor agenti locali. Cei mai mari comercianti autohtoni erau evreii sau reprezentantii marilor proprietari de pam\u00e2nt.<br \/>\n3. Taranii sunt deposedati de pam\u00e2nturi \u00een beneficiul marilor proprietari. \u00cen fapt, la 1864, taranii rom\u00e2ni sunt \u00eemproprietariti, \u00eensa, \u00een pofida acestei reforme, exploatarea lor creste si conditiile lor de viata se \u00eenrautatesc. Fenomenul a fost caracterizat, \u00een mod sugestiv, de C. Dobrogeanu-Gherea cu numele de neoiobagie.<br \/>\n4. Economia stagneaza, mestesugurile traditionale decad, fiind \u00eenlocuite de importurile de produse manufacturate industriale. Acest fenomen, cauzat tocmai de contactul economic cu Occidentul, este constatat de multi critici sociali rom\u00e2ni din secolul XIX \u2013 Eminescu fiind unul dintre cei mai importanti.<br \/>\n5. Agentii metropolei si indigenii sunt separati de o falie sociala larga, cei din urma fiind redusi la o conditie servila. Este bine cunoscuta francofilia elitei sociale din Rom\u00e2nia perioadei respective. Reprezentativa, din acest punct de vedere, este si revolta studentilor condusi de N. Iorga, care protesteaza \u00een 1906 \u00eempotriva unei piese de teatru \u00een limba franceza ce se juca la Teatrul National.<br \/>\n6. Baza societatii coloniale se situeaza \u00een capitala sau \u00een orase comerciale, elita locala cultiv\u00e2nd aici un stil de viata diferit de traditiile locale. Bucurestiul si orasele-port la Dunare (Galati, Braila, Sulina) cunosc, nu \u00eent\u00e2mplator, o dezvoltare importanta \u00een acea perioada. Bucurestiul mai este denumit, \u00een mod foarte semnificativ, si Micul Paris.<br \/>\n7. Sistemul politic este controlat de elita locala, dar cu o mare influenta din partea puterilor coloniale. Elita locala este formata din binecunoscuta oligarhie, despre care, la fel, s-a scris mult \u00een epoca, p\u00e2na la sf\u00e2rsitul interbelicului. Data fiind situatia politica fragila a Rom\u00e2niei, influenta marilor puteri \u00een zona este una evidenta.<br \/>\nObservam deci cum istoria ultimelor doua secole, pe care am fost obisnuiti sa o vedem ca pe un progres si o evolutie spre modernitate, este interpretata acum dintr-o alta perspectiva: evolutia societatii spre statutul de colonie. Iar aici cuv\u00e2ntul colonie nu este folosit cu ghilimele, ci se demonstreaza faptul ca trasaturile generale ale unei colonii se regasesc si \u00een cazul societatii rom\u00e2nesti. Institutiile moderne sunt relativ superficiale si exista \u00een masura \u00een care servesc interesele metropolei. La fel, si existenta elitei sociale este str\u00e2ns legata de schimburile sociale si economice cu metropola. Marea majoritate a populatiei este \u00eensa paupera si redusa la o conditie servila. Ne putem lesne imagina de ce o astfel de perspectiva istoriografica nu este adoptata de istoricii rom\u00e2ni, iar o astfel de tematica este cu totul marginala, ea neav\u00e2nd darul de a flata m\u00e2ndria nationala.<br \/>\n<strong>Post-URSS<\/strong><br \/>\nDupa 1917, perioada p\u00e2na la care D. Chirot \u00eenainteaza cu analiza sa, Rom\u00e2nia interbelica a avut parte de o reforma politica, de o noua reforma agrara si de o usoara evolutie economica. \u00cen urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, ea intra \u00een sfera de influenta sovietica si este datoare cu plata despagubirilor de razboi. Dupa caderea comunismului, reintra \u00een sfera politica si economica de influenta a Occidentului, fenomen \u00eensotit de \u00eenstrainarea unor resurse importante si de un proces de dezindustrializare. Analiza sociologica a evolutiei Rom\u00e2niei postcomuniste ar fi capabila sa ne lamureasca \u00een ce masura se mai poate vorbi despre societatea rom\u00e2neasca ca despre o colonie, eventual o neocolonie industriala. Astfel de demersuri, chiar daca putin magulitoare, ar avea \u00een schimb avantajul de a ne oferi o viziune lucida despre societatea noastra si, de ce nu, drept consecinta un imbold spre o politica mai realista.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultima perioada, \u00een special din vara, c\u00e2nd a \u00eenceput batalia pentru suspendarea presedintelui Basescu, am asistat la iesiri tot mai frecvente ale politicienilor referitoare la pozitia Rom\u00e2niei \u00een zona euro-atlantica. Daca Basescu s-a prezentat drept aparatorul institutiilor statului de drept si, prin acest fapt, reprezentantul Occidentului \u00een Rom\u00e2nia, din tabara USL-ista s-au facut frecvent&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romania-ca-o-colonie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Romania ca o colonie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2779,3063,8547,6],"class_list":["post-14447","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-andrei-cornea","tag-revista-22","tag-romania-colonie","tag-traian-basescu"],"views":3100,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14447","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14447"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14447\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}