\u00cen Franta, presedintele republicii are, se pare, puterea de a desfiinta temele pentru acasa, arata Louis Menand \u00een \u201eThe New Yorker\u201c. \u00centr-un discurs recent sustinut la Sorbona, Fran\u00e7ois Hollande si-a anuntat intentia de a face acest lucru pentru clasele din \u00eentregul ciclu primar si din cel gimnazial. Iar reformele pe care intentioneaza sa le faca nu se opresc aici: Hollande mai vrea sa scurteze orele de scoala, si sa redirectioneze mai multe resurse spre scolile din zone defavorizate.<\/p>\n
\u00centr-un sondaj recent realizat de Economist Intelligence Unit (parte a trustului de presa care publica \u201eThe Economist\u201c), Franta s-a clasat pe locul 25 \u00een lume, \u00een ceea ce priveste calitatea generala a sistemului sau educational. Pe primele doua locuri s-au situat Finlanda si Coreea de Sud, iar Statele Unite \u2013 ai caror cetateni, arata Menand, sunt obisnuiti sa li se spuna mereu c\u00e2t de proasta e educatia pe care o primesc \u2013 s-au situat pe locul saptesprezece.<\/p>\n
Declaratia presedintelui Frantei ar putea sa dea apa la moara nu doar copiilor francezi, ci si numerosilor oponenti ai temelor pentru acasa din lumea occidentala \u2013 parinti cu vederi progresiste care insista ca a-i obliga pe copii sa deseneze paralelograme, sa conjuge verbe neregulate si sa sublinieze capitole \u00eentregi din manuale dupa orele de scoala e un lucru lipsit de sens, fara legatura cu performanta academica, legat \u00een mod negativ de performanta academica, si o sursa majora pentru marele rau al modernitatii \u2013 stresul. Dl Hollande, totusi, nu e un parinte cu vederi progresiste; el este un socialist. Motivele sale tin de eiminarea inegalitatii din societate. El crede ca temele pentru acasa le dau copiilor care au parinti ce sunt \u00een stare sa-i ajute \u2013 parinti cu o educatie mai buna, si mai \u00eenstariti \u2013 un avantaj \u00een fata copiilor care nu sunt \u00een stare sa-i ajute. Presedintele francez vrea sa le ofere tuturor o sansa egala.<\/p>\n
Temele pentru acasa, arata Louis Menand, sunt o institutie detestata, \u00een egala masura, de toata lumea. Copiilor nu le plac din motive evidente; parintii le urasc pentru ca-i fac nefericiti pe copii, iar profesorii le urasc pentru ca trebuie sa le verifice. A verifica temele este tema eterna a profersorilor, iar, prin comparatie, Sisif pare un norocos. Totusi, argumentele standard \u00eempotriva temelor pentru acasa nu sunt valide. Primul e acela ca temele nu ar avea legatura cu performanta academica. Harris Cooper, un profesor de la Duke University care a studiat problema timp de 40 de ani, arata ca, dimpotriva, temele pentru acasa sunt corelate \u00een mod pozitiv cu succesul scolar. Acest lucru e valabil \u00een special \u00een ciclurile secundar si liceal, si mai putin \u00een ciclul primar, unde atentia copiilor se pierde usor.<\/p>\n
Cealalta obiectie lipsita de fundament despre temele pentru acasa e ca acestea devin din ce \u00een ce mai voluminoase. O cercetare din 2003 realizata \u00een Statele Unite arata ca elevii americani primesc aceeasi cantitate de teme ca aceea pe care o primeau elevii \u00een anul 1940. Cei mai multi elevi petrec, \u00een Statele Unite, mai putin de o ora pe zi, \u00een timpul zilelor de scoala, fac\u00e2nd teme pentru acasa. Majoritatea copiilor \u2013 inclusiv cei din ultimul an de liceu \u2013 nu-si petrec timpul liber fac\u00e2nd teme.<\/p>\n
Dar problema, arata Louis Menand, nu este daca temele pentru acasa \u00eembunatatesc experienta scolara, \u00een ansamblu. Problema e ce \u00eesi doresc oamenii de la scoala. \u00cen Finlanda \u2013 tara cu cel mai bun sistem educational din lume \u2013 copiii nu primesc nici un fel de teme pentru acasa, \u00eencep scoala de la sapte ani, iar ziua de scoala e scurta. Cea de-a doua tara din acest clasament, pe de alta parte, este Coreea de Sud. Scolile de aici sunt celebre pentru rigiditatea lor. 90% dintre elevii din clasele primare din Coreea de Sud au meditatori, iar adolescentii sud-coreeni sunt, se pare, cei mai nefericiti adolescenti din lumea civilizata. Competitia e at\u00e2t de acerba, \u00eenc\u00e2t guvernul a inervenit, \u00een sf\u00e2rsit, si a interzis ca scolile private care dau meditatii sa ram\u00e2na deschise dincolo de 10 p.m. \u2013 desi unele au \u00eencercat sa ocoleasca interdictia, deghiz\u00e2ndu-se \u00een biblioteci.<\/p>\n
Cu toate acestea, ambele sisteme au succes. Motivul e acela ca scolile finlandeze fac ceea ce \u00eesi doresc de la ele finlandezii, adica sa aduca pe toata lumea la acelasi nivel si sa pastreze egalitatea sociala, iar scolile din Coreea de Sud fac ceea ce \u00eesi doresc de la ele sud-coreenii, si anume sa le permita oamenilor care muncesc din greu sa ia avans. C\u00e2nd presedintele Hollande vorbeste despre abolirea temei pentru acasa, el spune de fapt ca vrea ca Franta sa semene mai mult cu Finlanda. Iar reformele sale vor functiona doar daca asta e si ceea ce francezii \u00eesi doresc cu adevarat.<\/p>\n
Dar ce-si doresc americanii? \u2013 se \u00eentreaba Louis Menand. Cu siguranta, ei nu-si doresc sa ajunga \u00een situatia Finlandei. Americanii au o abordare egalitarista a inegalitatii: vor ca toata lumea sa aiba o sansa egala de a deveni mai buna ca toata lumea. Sustinatorii temei pentru acasa spun ca ea e o ocazie foarte buna de a-i implica pe parinti \u00een educatia copiilor, aduc\u00e2nd scoala acasa, iar acesta e un lucru excelent. Dar e foarte probabil \u2013 \u00een ciuda a ceea ce presupune presedintele Hollande \u2013 ca oamenii care se opun cel mai vehement acestor teme sa fie parintii \u00eenstariti, care vor ca ai lor copii sa-si petreaca dupa-amiezile lu\u00e2nd lectii de vioara si practic\u00e2nd Tae Kwon Do, activitati mai benefice, si adesea mai amuzante, dec\u00e2t conjugarea verbelor neregulate. Parintii mai putin \u00eenstariti vor prefera temele pentru acasa \u2013 cel putin, copiii lor nu \u00eesi vor irosi timpul pe strazi. Daca o societate ar asigura ore de muzica gratuite, excursii la muzeu si programe de sport gratuite pentru copii saraci, dupa orele de curs, temele pentru acasa ar putea sa fie abolite \u00eentr-o secunda, crede Menand. Si nimeni nu le-ar duce atunci dorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Franta, presedintele republicii are, se pare, puterea de a desfiinta temele pentru acasa, arata Louis Menand \u00een \u201eThe New Yorker\u201c. \u00centr-un discurs recent sustinut la Sorbona, Fran\u00e7ois Hollande si-a anuntat intentia de a face acest lucru pentru clasele din \u00eentregul ciclu primar si din cel gimnazial. Iar reformele pe care intentioneaza sa le faca… Cite\u0219te mai mult »Abolirea temelor pentru acasa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1374,8543,8545,8544,8546],"class_list":["post-14439","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-educatie","tag-politici-culturale","tag-pregatire-scolara","tag-sisteme-educative","tag-teme-pentru-acasa"],"views":1386,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14439"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14439\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}