{"id":14384,"date":"2013-01-07T13:36:35","date_gmt":"2013-01-07T11:36:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14384"},"modified":"2013-01-07T13:36:59","modified_gmt":"2013-01-07T11:36:59","slug":"note-despre-puterea-armata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/note-despre-puterea-armata\/","title":{"rendered":"Note despre puterea armata"},"content":{"rendered":"

\u00cemi este din ce \u00een ce mai greu sa pricep logica razboiului. Opiniile marilor strategi militari mereu nemultumiti de bugetele de care dispun \u00een vremuri de pace ma deruteaza. At\u00e2ta timp c\u00e2t razboaiele nu mai contenesc,\u00a0 strategiile de pace \u00eemi par \u00eengrijoratoare. Recursul la razboi este o infirmitate a \u00eentelepciunii. Conflictele militare, tot mai frecvente si tot mai rasp\u00e2ndite, m-au interesat ca instrument al politicii si numai astfel se face ca am scris destul de mult despre ele. Dar nu m-am lasat trisat de victoria unei reconcilieri dupa dezastrul unei conflagratii. Marturisesc faptul ca sunt dispus sa \u00eenteleg extravaganta lui Caligula c\u00e2nd \u00eei da calului sau rangul de consul, ceea ce \u00eei permitea patrupedului sa intre nu doar \u00een grajd ci si \u00een Senat, dec\u00e2t sa-i laud\u00a0 campaniile militare.<\/strong><\/em>
\nDe ce vor militarii mai multe arme, bugete mai mari?
\n\u00centr-un interviu dat unei revistei pariziene, amiralul Edouard Guillaud, seful Statului Major al Frantei, este nelinistit de starea armatei: \u201eAstazi, armata prezinta slabiciuni\u201c. Asadar, nu ne este de ajuns ca nu putem evita declansarea conflictelor militare, trebuie sa mai traim si cu frica \u00een s\u00e2n ca armata ar putea sa nu ne fie de folos. Interviul luat amiralului Edouard Guillaud mi-a placut \u00eentr-un fel, m-a pus pe g\u00e2nduri \u00eentr-altul. Atunci c\u00e2nd militarii ram\u00e2n \u00een logica formala, ei ne pot cuceri fara pusca: \u201eRazboiul pe care ni-l imaginam seamana foarte rar cu cel pe care \u00eel ducem\u201c, afirma amiralul. De buna seama. O astfel de parere are valoare de\u00a0 silogism. Cine ar fi crezut ca, declans\u00e2nd campania de pedepsire a teroristilor care au pus la cale atentatul de la 11 Septembrie, presedintele Bush jr. va antrena Statele Unite si pe aliatii sai \u00eentr-un razboi fara de sf\u00e2rsit? Cine se astepta ca sprijinul militar pentru schimbarea regimurilor dictatoriale din tarile arabe nu va aduce instaurarea democratiei? Am mai scris \u00een cronicile anterioare ca mai putine razboaie nu \u00eenseamna mai multa pace. Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial nu a fost an \u00een care, undeva \u00een lume, sa nu fie razboi. Chiar si pacea din Europa a avut si are un pret mare. Costurile razboaielor pentru destramarea Iugoslaviei unde le decontam?
\nCheltuielile de \u00eenarmare depasesc cu mult bugetele afectate eradicarii saraciei. \u00cen 2011, bugetul militar al Statelor Unite era de\u00a0 689 de miliarde de dolari. Presedintele Vladimir Putin a anuntat ca pentru reforma armatei Rusiei, care spera sa fie \u00eencheiata \u00een 2022, sunt prevazute 590 de miliarde de euro. Intram \u00eentr-o noua spirala a cursei \u00eenarmarilor? Echilibrul lumii nu poate fi asigurat de arsenalul, si asa urias, pe care stam \u00een prezent? Ce ne asteapta de ne aratam at\u00e2t de \u00eengrijorati de viitor? Iata ce crede amiralul Guillard despre perspectivele Frantei \u00een aceasta privinta: \u201eTrebuie sa avem \u00een vedere o mare diversitate de situatii, at\u00e2t \u00een termeni de scenarii c\u00e2t si \u00een cei de forte angajate. Contractul operational maximal, fixat prin Cartea alba din 2008 (a armatei franceze, n.n.) prevede proiectii pentru un teatru exterior cu 30.000 de oameni timp de un an, desfasurarea unui grup aeronaval, precum si a 70 de avioane de lupta. Prevederea nu a fost atinsa\u201c. Desigur, \u00eentrebarea care se pune \u2013 i-a pus-o amiralului si ziaristul care i-a luat interviul \u2013 este: care sunt amenintarile prezente pentru care Franta trebuie sa se \u00eenarmeze? Raspunsul unui militar nu este niciodata si raspunsul unui civil. Un civil crede ca saracia care se \u00eentinde \u00een lume, chiar si \u00een lumea dezvoltata si democrata, este cea mai grava dintre amenintari. Un militar crede altceva. \u201e\u00cen sensul traditional al termenului, Franta nu are adversar declarat dar interesele sale sunt afectate de numeroase amenintari \u00eenc\u00e2t este bine sa le tratam cauzele. \u00cen Sahel, instabilitatea ne nelinisteste. Miscarile jihadiste (radical-islamice, n.n.)\u00a0 \u00eempiedica dezvoltarea tarilor, determina refugierea populatiilor si creeaza riscul bulversarii echilibrului demografic \u00een regiune. Aceste miscari fac sa creasca un alt risc, cel al terorismului care, pe termen scurt, ameninta direct Franta. \u00cen zilele noastre, notiunea de frontiera nu mai este \u00eenteleasa ca una de geografie fizica. Anumite amenintari se produc \u00een spatii p\u00e2na nu demult mai putin r\u00e2vnite, ca marea, spatiul aerian sau\u00a0 cibernetica. \u00cen fata unei lumi care evolueaza foarte repede, trebuie sa re-g\u00e2ndim modalitatile noastre de raspuns\u201c (\u201eL’Express International\u201c,
\n7-13 noiembrie, 2012).
\nMarea ram\u00e2ne, deci, un spatiu al competitiei militare. Sa ne oprim putin la acest aspect. Recent, Statele Unite au anuntat ca retrag faimosul port avion \u201eEnterprise\u201c. \u00centre timp au construit destule altele ca absenta acestuia sa se resimta. \u00cen cadrul sus-amintitei reforme a armatei ruse este prevazuta constructia a 100 de nave de razboi si a unui numar (neprecizat) de submarine nucleare. \u00cen plin conflict cu Japonia pentru c\u00e2teva mici insule, China a lansat la apa, \u00een septembrie, primul ei port-avion, \u201eLiaoning\u201c, dotat cu cele mai moderne echipamente militare. La 26 noiembrie, dupa cum informeaza publicatia \u201eChina Daily\u201c, pe \u201eLiaoning\u201c a si aterizat primul avion de lupta de fabricatie chineza, un Shenyang J-15. Francezii modernizeaza si ei port-avionul nuclear \u201eCharles de Gaulle\u201c, un fel de insula plutitoare care poate transporta 2.000 de persoane, 40 de avioane de lupta si 400 de tone de munitie. C\u00e2nd auzim ca o mare putere \u00eesi \u00eenchide o baza militara terestra, sa urmarim \u00een ce ocean \u00eesi lanseaza\u00a0 un nou port-avion. Acesta este tot o baza militara, dar mult mai mobila si mult mai performanta. Despre razboiul cibernetic sa amintim, \u00een treacat, ca \u00een prezent, \u00een c\u00e2mpurile operationale din Afganistan, au fost deja folosite dronele, avioane fara pilot. Iar Iranul, care se \u00eencapat\u00e2neaza sa tina departe de controlul international\u00a0 programul sau nuclear, a fost deja tinta unui puternic ciber-razboi dus cu virusi informatici.
\nPentru situatia de pe uscat, sa revenim \u00een Europa. Publicatia germana \u201eDer Spiegel\u201c, din 7 decembrie, a facut unele dezvaluiri privind comertul Germaniei cu arme care au iritat-o pe doamna cancelar Angela Merkel: \u201e42% din exporturile de armament german vor merge \u00een viitor \u00een statele din lumea a treia, adica \u00een statele care nu fac parte nici din Uniunea Europeana, nici din NATO. Acum doi ani, aceste exporturi reprezentau 29%. \u00cen 2011, s-a aflat ca guvernul (german, n.n.) si-a dat avizul favorabil pentru a fi v\u00e2ndute 270 de tancuri Leopold-2 Arabiei Saudite. Sauditii, pretind cei de la \u201eDer Spiegel\u201c, ar fi revenit recent cu o comanda suplimentara pentru c\u00e2teva sute de blindate de tip Boxer. Qatarul este de asemenea interesat, ca si Emiratele Arabe Unite care fac de multa vreme afaceri profitabile\u00a0 cu Germania\u201c. Aparent, nimic grav \u00een astfel de dezvaluiri, toata lumea cunoaste ca statele dezvoltate fac un comert profitabil cu arme. Numai ca, doar cu un an \u00een urma, \u00eentr-un discurs memorabil tinut \u00een conditiile revolutiilor din lumea araba, doamna Merkel a anuntat ca Germania nu va vinde armament statelor conduse de dictatori. Articolul din \u201eDer Spiegel\u201c apare la putin timp dupa ce doamna Merkel a fost desemnata sa conduca Uniunea Crestin Democrata si \u00een alegerile viitoare, programate pentru septembrie 2013. Ziaristii germani pot sa aiba preferintele sau interesele lor \u00een perspectiva acestor alegeri si sa nu o agreeze pe doamna Merkel. Ram\u00e2ne, totusi, o problema de consecventa cu principiul anuntat si de morala. \u00cen discursul amintit, doamna cancelar vorbea de o Germanie constienta \u201ede responsabilitatea ei \u00een lume\u201c si promitea ca armamentul german sa nu\u00a0 ajunga \u00een tarile conduse de dictatori. Cei de la \u201eDer Spiegel\u201c au comentariul lor pe marginea acestei promisiuni. ,\u201cAceste v\u00e2nzari de arme este imoral pentru ca blindatele germane risca foarte mult sa fie folosite \u00eempotriva opozitiei mai degraba dec\u00e2t \u00eempotriva trupelor inamice. Ele, v\u00e2nzarile de arme,\u00a0 sunt nerezonabile pentru ca tancurile Leopold vor fi \u00eenca \u00een stare de functionare atunci c\u00e2nd dinastia saouditilor va fi rasturnata de o revolutie islamica. Avioanele F-14 Tomcats pe care Statele Unite le-au livrat sahinsahului Iranului nu au cazut \u00een m\u00e2inile pilotilor mollahi?\u201c.
\nIata c\u00e2te probleme ridica puterea armata. Desi se spune ca Razboiul Rece s-a \u00eencheiat, cursa \u00eenarmarilor continua iar comertul cu arme prospera. \u00centrebarea pe care ne-o putem pune ar fi: ce are comertul cu arme cu democratia, din moment ce el se practica cu state cu regimuri dictatoriale? Un raspuns posibil ar fi: cam tot at\u00e2t c\u00e2t are si leadershipul sau hegemonia cu aceeasi democratie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cemi este din ce \u00een ce mai greu sa pricep logica razboiului. Opiniile marilor strategi militari mereu nemultumiti de bugetele de care dispun \u00een vremuri de pace ma deruteaza. At\u00e2ta timp c\u00e2t razboaiele nu mai contenesc,\u00a0 strategiile de pace \u00eemi par \u00eengrijoratoare. Recursul la razboi este o infirmitate a \u00eentelepciunii. Conflictele militare, tot mai frecvente… Cite\u0219te mai mult »Note despre puterea armata<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14384","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":2276,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14384"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14384\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}