Un ambient de exceptie, nou renovata sala a Operei Nationale Rom\u00e2ne din Iasi, pentru un spectacol de exceptie! M-a purtat cu g\u00e2ndul la Palais Garnier, sediul legendar al Operei din Paris, gazda productiei originale de acum aproape zece ani cu \u201eIndiile galante\u201c de Jean-Philippe Rameau, \u00een montarea lui Andrei Serban. Si la Iasi, muzica baroca \u00eentr-un spatiu baroc cu elemente rococo, \u00een care modernul, precum plafonul parizian al lui Chagall, se face simtit prin viziunea regizorala de o actualitate care sfideaza timpul si trama banal-naiva. Opera-balet dupa un libret de Louis Fuzelier, \u201eIndiile galante\u201c (1735) este o succesiune de tablouri precedate de un prolog \u201e\u00een nori\u201c, pe tema dragostei si aventurilor unor eroi apartinatori celor mai diverse spatii: \u201eTurcul generos\u201c (inspiratie pentru Christoph Friedrich Bretzner si Gottlieb Stephanie, libretistii lui Mozart la Singspiel-ul \u201eRapirea din serai\u201c), apoi \u201eIncasii din Peru\u201c, \u201eFlorile\u201c (prezentat la Iasi \u00een fragmente din \u201eSerbarile persane\u201c) si, la final, \u201eSalbaticii din America\u201c. Iubirea \u00eenvinge pe toata linia, rivalii si dusmanii se resemneaza, pacea cuprinde totul, \u201ethe flower power\u201c domina, asa cum H\u00e9b\u00e9 si Amor (soprana \u00een travesti) propavaduisera \u00een prolog, \u00een contrast cu Bellone, zeita razboiului (c\u00e2ntata la Rameau \u00een travestiul unui bariton). O atmosfera idilica pe care regizorul o propune ca alternativa la \u201emizeriile clipei\u201c, asa cum ne avertiza prin programul de sala, \u00eentr-un scurt, dar dens \u201eLaudatio\u201c, plin de semnificatii.
\nPentru Andrei Serban, spectacolul de opera, gen de care s-a apropiat constant \u00een cariera cu rezultate memorabile (amintesc numai \u201ePovestirile lui Hoffmann\u201c la Viena sau \u201eTurandot\u201c la Covent Garden), dar si controversate (\u201eLucia di Lammermoor\u201c la Paris), este teritoriul propice pentru plenara dezvoltare scenica \u00een care muzica nu trece \u00een secundar, ci strabate un \u201eRegietheater\u201c, asa cum ar trebui \u00eenteles si pus \u00een pagina. Cheia moderna nu-i ram\u00e2ne straina, dar simbioza dintre actorie si sunet se simte la fiecare pas, captiveaza si frizeaza idealul \u00een materie de teatru liric.
\nDin acest unghi conceptual, \u201eIndiile galante\u201c a fost un titlu mai mult dec\u00e2t ofertant, cu personaje multe (cincisprezece!), cor si balet. Statismul este refuzat apriori, miscarea scenica debordanta este plina de umor si toti cei din scena \u2013 solisti si cor \u2013 joaca admirabil, dedicati, incitati si transformati \u00een actori-c\u00e2ntareti de prima m\u00e2na sub \u00eendrumarea lui Nicky Wolcz si a regizorului \u00eensusi. Coregrafia Biancai Li, importanta componenta a spectacolului, abunda \u00een momente antrenante, de la dansul de salon p\u00e2na la cel modern, \u00eentr-o extraordinara varietate de atitudini ale corpului, bratelor si pasilor, cu multe elemente inedite.
\n\u00cen \u201eIndiile galante\u201c, Andrei Serban a reusit un monument de stilizare, esentializare si simbolistica. Da, Andrei Serban este total, este autorul total, dar \u00een demersul sau nu a fost singur. Trebuie amintit numele scenografei Marina Draghici (cu solutii ce merg p\u00e2na la abstract, adaptate de Carmencita Brojboiu). Vor ram\u00e2ne \u00een memoria spectatorilor ieseni norisorii \u201ela purtator\u201c, formidabila scena a furtunii pe mare (\u201ecocoase\u201c de butaforie ce sugereaza talazurile, misc\u00e2ndu-se alternant, printre care \u00eenoata pesti naufragiati si danseaza nave), minaretul \u201eumblator\u201c ce-l \u00eensoteste permanent pe Osman, delicioasele sirene ce-si poarta gratios si elegant cozile \u00een m\u00e2na, mastile uriase ale turcilor amenintatori sau ale indienilor americani, matrozii ce-si transporta barcile miniaturale, dansul \u201eghivecelor uriase\u201c animate de balerini, rotirile scuturilor-sori aurii \u00een bratele dansatorilor, balansul muntilor vulcanici ce-si arunca \u201eprivirile\u201c asupra eroilor si multe altele. Publicul nu va uita petalele pe care artistii le-au presarat \u00een loji \u00een tabloul \u201eFlorile\u201c. Costumele, si ele purtatoare de simboluri, au impresionat prin diversitate si coloristica armonioasa.
\nSuportul a venit si din partea foarte t\u00e2narului dirijor Gabriel Bebeselea, iata, dovedit un specialist al muzicii baroce, la pupitrul orchestrei teatrului, \u00een ascendenta de forma si acuratete pe parcursul serii. Gratie baghetei, spectacolul a curs omogen. Dintre cele cincisprezece glasuri (al caror suport de pronuntie \u00een limba franceza ram\u00e2ne de multe ori ameliorabil), aleg aici pe cele ale sopranelor Angelica Mecu Solomon (\u00c9milie \u00een \u201eTurcul generos\u201c),\u00a0 Lacramioara Maria Hrubaru-Roata (excelenta Zima, vocalista si dansatoare de forta \u00een \u201eSalbaticii din America\u201c), Andreea Chinez (Amor din Prolog), Alice Todica (Phani \u00een \u201eIncasii din Peru\u201c) si Cristina Grigoras (H\u00e9b\u00e9 din Prolog), baritonului Jean-Kristof Bouton (Adario \u00een \u201eSalbaticii din America\u201c) si, bine\u00eenteles, sopranei Rodica Vica, oaspete bucurestean pentru Za\u00efre, Fatime din \u201eFlorile\u201c.
\nCelebrul Rondo al Marii Pipe a Pacii din tabloul \u201eSalbaticii din America\u201c a ramas simbolul spectacolului, la Iasi ca si la Palais Garnier, dansat la bis de \u00eentreg ansamblul din scena, caruia i s-au adaugat… regizorul si dirijorul, \u00een aplauzele entuziaste, cadentate ale asistentei. Standing ovations! Atmosfera festiva!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un ambient de exceptie, nou renovata sala a Operei Nationale Rom\u00e2ne din Iasi, pentru un spectacol de exceptie! M-a purtat cu g\u00e2ndul la Palais Garnier, sediul legendar al Operei din Paris, gazda productiei originale de acum aproape zece ani cu \u201eIndiile galante\u201c de Jean-Philippe Rameau, \u00een montarea lui Andrei Serban. Si la Iasi, muzica baroca… Cite\u0219te mai mult »\u201eIndiile galante\u201c, spectacol total la Iasi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8522],"class_list":["post-14344","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-opera-din-iasi"],"views":2458,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14344","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14344"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14344\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14344"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14344"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14344"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}