{"id":1432,"date":"2010-02-11T13:17:07","date_gmt":"2010-02-11T11:17:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1432"},"modified":"2010-02-11T13:18:51","modified_gmt":"2010-02-11T11:18:51","slug":"corpul-si-redefinirea-statutului-social","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/corpul-si-redefinirea-statutului-social\/","title":{"rendered":"Corpul si redefinirea statutului social"},"content":{"rendered":"

Este aproape imposibil sa nu te lovesti de \u201eflagelul\u201c retetelor care te indeamna sa traiesti sanatos. Ti se prescrie o gama larga de responsabilitati: sa eviti sedentarismul, alimentatia dezechilibrata, stresul psihic, cu intregul sir de afectiuni pe care acestea le genereaza: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer etc. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Chiar Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a propus in 1946 urmatoarea definitie pentru sanatate: \u201eSanatatea este o stare pe deplin favorabila at\u00e2t fizic, mintal c\u00e2t si social, si nu doar absenta bolilor sau a infirmitatilor\u201c. Mai t\u00e2rziu, a fost inclusa in aceasta definitie si \u201ecapacitatea de a duce o viata productiva social si economic\u201c.
\nO data cu imbunatatirea serviciilor medicale, perceptia corpului din punct de vedere social si ideologic s-a schimbat. Medicamentatia i-a determinat pe oameni sa-si schimbe imaginea de sine ca persoane si ca actori sociali. Organismul uman a capatat o noua dimensiune si toti am inceput sa-l experimentam intr-un mod nou.
\nAparitia geriatriei ca disciplina a medicinii a adus noua definitie a corpului sanatos si \u201enormal\u201c si a provocat confuzie intre identitatile individuale si sociale. De asemenea, a creat o noua categorie de bolnavi \u2013 persoanele mai in v\u00e2rsta. Noua definitie a sanatatii a reconceptualizat imbatr\u00e2nirea si a transformat-o intr-o boala, iar ideologia corpului perfect sanatos ca un semn de normalitate, care se poate realiza prin intermediul medicamentelor, domina modul in care este privit acum ciclul de viata. Comportamentul si conditiile de sanatate ale persoanelor v\u00e2rstnice, c\u00e2ndva normale si chiar nobile, sunt transformate acum intr-un handicap si sunt prezentate ca simptomele unei boli care necesita tratament medical.
\nDatorita ideologiei dominante in care nu exista nici un loc pentru v\u00e2rsta predispusa la slabiciune, organismele si conceptiile persoanelor in v\u00e2rsta sufera transformari radicale. A imbatr\u00e2ni devine sinonim cu a te afla in dificultate, iar granita se muta definitiv intre \u201enormal\u201c si \u201epatologic\u201c. Oamenii in v\u00e2rsta nu se simt cum se simt, ci, cel mai adesea, cum li se spune sa simta. Acestia se vad pusi in postura in care sunt obligati sa se redefineasca pe sine si imaginea corpului lor, mai exact sa-si redefineasca organismul individual intr-unul social. Acesta este un alt aspect al medicamentului, ca o putere. Statul modern al bunastarii intervine nu numai in spatiul social si ciclul economic, ci si in ciclul de viata. Acest tip brutal de interventie si, adesea, medicamentatia si spitalizarea in lumea contemporana au schimbat, de asemenea, imaginea noastra despre viata de succes si au facut din sanatate un factor determinant al statutului social. Sanatatea desemneaza succesul, in timp ce boala este un esec. Sunt numeroase exemple de ostracizare sociala sau de rusine resimtita de pacientul care a fost diagnosticat ca sufera de cancer.
\nSa luam un exemplu prin care sa ilustram modul in care politicul uzeaza de proprietatea cunostintelor \u2013 repercusiunile dezastrului de la Cernobil.
\nOamenii din Ucraina au trait pe pielea lor conflictul intre cunostintele de specialitate si individul \u201eprivat\u201c de cunostinte.\u00a0 In timp ce unul a fost tratat ca \u201esubiectiv\u201c, expertiza personalului medical a fost vazuta ca singura modalitate obiectiva de a \u201emasura\u201c sanatatea oamenilor. Oamenilor li s-a spus ca nemultumirea cu privire la starea lor de sanatate ar putea fi luata in considerare numai in urma testelor de laborator, pe baza tehnologiei moderne \u201ereale\u201c si \u201eobiective\u201c. Simptomele si anormalitatea functionarii corpurilor lor, reclamate individual si subiectiv au fost catalogate ca nefiind \u201ereale\u201c. Victimele au fost lipsite de dreptul lor de a face declaratii cu privire la starea lor si nu puteau dezvalui simptomele care puteau proba ca ceva s-a int\u00e2mplat cu trupurile lor. Sistemul medical a refuzat aproape orice efect medical al dezastrului. Ucrainenii au fost victimele propriului sistem institutionalizat al sanatatii. Pozitia lor sociala i-a impiedicat sa beneficieze de dezvoltarea serviciului medical si a contribuit la distributia sociala a bolii.
\nUn alt exemplu al modului in care politicienii fac uz de proprietatea cunostintelor il ofera India. Planificarea familiara, controlul nasterilor si vasectomia sunt tot at\u00e2tea exemple de putere asupra celor saraci, needucati si care nu au acces la acest tip de cunoastere. Prin medicina, noile regimuri politice din India ii readuc pe acestia in pozitia de \u201esclavi\u201c.\u00a0 \u201eCele mai sarace, si, de aceea, cele mai vulnerabile segmente ale populatiei devin obiect al noului exercitiu de putere la care vietile lor sunt supuse in mod curent\u201c (Veena Das \u2013 What do we mean by health?).
\nExemple folosite mai sus accentueaza observatiile lui Foucault (The Birth of Social Medicine), Armstrong si Flikke, conform carora ideologiile prefera corpul social in defavoarea corpului individual.
\nEvolutiile medicale au schimbat perceptia oamenilor, au introdus noi peisaje sociale si noi categorii, si au o influenta reala la nivel individual, social si de cultura identitara.<\/p>\n

Bibliografie:
\nVeena Das, \u201eWhat do we mean by health? \u2013 What We Know about Health Transition:The cultural, social and behavioural determinants of health\u201c, vol. 2<\/strong><\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este aproape imposibil sa nu te lovesti de \u201eflagelul\u201c retetelor care te indeamna sa traiesti sanatos. Ti se prescrie o gama larga de responsabilitati: sa eviti sedentarismul, alimentatia dezechilibrata, stresul psihic, cu intregul sir de afectiuni pe care acestea le genereaza: obezitate, diabet, boli cardiovasculare, cancer etc. Chiar Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a propus… Cite\u0219te mai mult »Corpul si redefinirea statutului social<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1070,1071,1069,1068,1067,1072],"class_list":["post-1432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-boli-cardiovasculare","tag-cancer","tag-diabet","tag-obezitate","tag-oms","tag-ostracizare-sociala"],"views":2478,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}