{"id":14274,"date":"2012-12-06T13:11:32","date_gmt":"2012-12-06T11:11:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14274"},"modified":"2012-12-06T13:12:24","modified_gmt":"2012-12-06T11:12:24","slug":"inventarea-tenisului-18","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-18\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (18)"},"content":{"rendered":"<p>Astazi, c\u00e2nd traim mai repede iar viteza ne defineste felul de a fi, indiferent de domeniu, ar fi de-a dreptul imposibil ca lucrurile sa stea diferit pe terenul de tenis. Mai cu seama \u00een sport, unde ritmul si acceleratia \u00eenseamna spectacol, deci public, publicitate si bani, viteza \u00eentrecerii a crescut ametitor. Iar c\u00e2t priveste sportul alb, coeficientii acestui nou mod de viata sunt generati \u00eendeosebi de doi factori: tehnologia materialelor din care sunt fabricate rachetele si materialul din care sunt produse suprafetele de joc.<br \/>\nUrm\u00e2ndu-l pe istoricul francez Jean-Christophe Piffaut, voi spune ca trecerea de la gazon, nisip si zgura la terenul sintetic a marcat pasajul de la tenisul romantic si natural la cel pragmatic si artificial.<br \/>\n\u00cen episodul de fata ma voi ocupa de cel de-al doilea factor de artificializare si sporire a vitezei pe court-ul de tenis: suprafata rapida de joc. \u00cen ordine cornologica si istorica, prima suprafata cu coeficient scazut de frecare a fost cimentul, altminteri, o cucerire a modernitatii arhitecturale occidentale, desi romanii nu se sfiau sa-l foloseasca si ei pe scara larga. De c\u00e2nd dateaza primul teren de tenis din ciment? Este dificil de raspuns punctual la aceasta \u00eentrebare, cert este ca \u00eentr-o pelicula din 1898 a fratilor Lumi\u00e8re apare imaginea unui teren \u201eWingfield\u201c amenajat pe o suprafata dura si poroasa, pe care o putem banui ca ar fi de beton. \u00cen filmul pionierilor cinematografiei e vorba despre loisir-ul privat al unor aristocrati, dar sa nu uitam ca sportul alb devenise de bune decenii o \u00eentrecere excelent reglata competitional. Si mai ales sa nu ignoram faptul ca Open-ul american, recte turneul de la Flushing Meadows, a imprimat, prin traditia si prestigiul sau, caracterul de excelenta al suprafetei construite din ciment. La New York se joaca pe \u201edur\u201c din 1978&#8230; Pe de alta parte, accidentarile frecvente ale articulatiilor generate de duritatea suprafetei au impus renuntarea \u00een cele din urma la aceasta suprafata de mare viteza, care stimula spectacolul, dar si care traumatiza profund corporalitatea sportivilor. Ca urmare, succesorul legitim si sanitar al cimentului a fost o suprafata obtinuta dintr-o rezina sintetica pe baza de acrilic numita Decoturf, care a cunoscut mai multe generatii.<br \/>\n\u00cen Franta, de pilda, mult s-a jucat pe o suprafata dura si poroasa numita Cuick, inventata si promovata de inginerul constructor Jean Becker. Mai multe erau pricinile pentru care Cuick-ul era at\u00e2t de apreciat. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, costurile scazute de productie. Apoi, faptul ca suprafata era mai putin periculoasa, av\u00e2nd un grad de elasticitate superior altor \u201ecolege\u201c din circuit. Si, pornind de la porozitatea remarcabila a acestei suprafete, mai exista o calitate demna de semnalat: apa si umezeala se uscau rapid, aspect de luat \u00een calcul \u00eentr-o tara at\u00e2t de ploioasa ca Franta. \u00cen general, o asemenea suprafata era vopsita \u00een doua culori, \u00eensa aceasta inovatie nu o mai datoram francezilor, ci organizatorilor americani, care, \u00een anii 1970, \u00een pletora lor de turnee mai mici sau mai mari, au apelat la acest marcaj cromatic placut ochiului si care oferea o vizibilitate crescuta \u00een cazul meciurilor televizate&#8230;<br \/>\n\u00cen episodul urmator vom vorbi tot despre suprafetele rapide de joc&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Astazi, c\u00e2nd traim mai repede iar viteza ne defineste felul de a fi, indiferent de domeniu, ar fi de-a dreptul imposibil ca lucrurile sa stea diferit pe terenul de tenis. Mai cu seama \u00een sport, unde ritmul si acceleratia \u00eenseamna spectacol, deci public, publicitate si bani, viteza \u00eentrecerii a crescut ametitor. Iar c\u00e2t priveste sportul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-18\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (18)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-14274","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":968,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14274","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14274"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14274\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14274"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14274"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14274"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}