{"id":14271,"date":"2012-12-06T13:10:17","date_gmt":"2012-12-06T11:10:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14271"},"modified":"2012-12-06T13:10:41","modified_gmt":"2012-12-06T11:10:41","slug":"la-biserica-ursuline-din-sibiu-au-coborat-ingerii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-biserica-ursuline-din-sibiu-au-coborat-ingerii\/","title":{"rendered":"\u201eLa Biserica Ursuline din Sibiu au cobor\u00e2t \u00eengerii\u201c"},"content":{"rendered":"

ANCA S\u00ceRGHIE \u00een dialog cu COSTIN POPA<\/strong><\/p>\n

Non multa, sed multum
\nCostin Popa: Stimata doamna prof. univ. dr., Sibiul a devenit traditional pentru cursurile de maiestrie \u00een muzica, de care va ocupati \u00een mod direct, conceptual si organizatoric. C\u00e2nd a demarat proiectul? Care au fost participantii-tinta?
\nAnca S\u00eerghie: \u00cen aceasta toamna s-au \u00eemplinit sapte ani de la prima editie a Cursului International de Maiestrie Instrumentala de la Sibiu, consacrat unei largi deschideri a talentelor de la sapte la treizeci de ani, at\u00e2t din tara c\u00e2t si din strainatate. S-a bucurat de interes, datorita calitatii \u00eenalte asigurate prestatiei instrumentale, care si-a propus de la debut sa respecte dictonul \u201eNon multa, sed multum\u201c. Profesorii au sustinut cursuri de maiestrie \u00een care s-a valorificat din plin experienta lor de tehnica artistica dob\u00e2ndita \u00eentr-o \u00eentreaga viata daruita muzicii. Asezat sub semnul unui continuu asalt al calitatii interpretative instrumentale, cursul aduce la Sibiu anual \u00eentre douazeci si douazeci si cinci de tineri participanti veniti din cele mai diferite orase ale tarii. Selectia a trebuit sa fie facuta cu rigoare, astfel \u00eenc\u00e2t cei cinci profesori, at\u00e2t de generosi \u00een initiativa lor, sa se poata ocupa realmente de fiecare t\u00e2nar instrumentist \u00eenscris. Cursul propriu-zis s-a desfasurat timp de sapte zile de munca intensa, concretizata at\u00e2t \u00een ore individuale c\u00e2t si \u00een demonstratii colective, la acestea fiind invitati sa participe toti tinerii cursanti. S-a creat un spirit de echipa, cu sentimentul ca arta poate asigura o coeziune \u00eentre cei ce o slujesc. Se poate spune ca cea de-a saptea editie a fost mai larga ca anvergura dec\u00e2t precedentele.<\/p>\n

C. P.: Sub ce egida s-a desfasurat?
\nA. S.: Masterclass-ul sibian a solicitat un moment organizatoric de prospectare la nivel zonal, national si chiar international, av\u00e2nd drept scop sensibilizarea unor noi centre de pedagogie muzicala, absente \u00een editiile precedente. Egida institutionala a ramas aceeasi, dovada a seriozitatii de care se bucura ca eveniment muzical national, cu participare internationala. A fost cofinantat la c\u00e2teva editii de Consiliul Local Sibiu prin Primaria si Casa de Cultura a Municipiului si asezat sub egida unor prestigioase institutii de cultura din orasul nostru, respectiv Filarmonica de Stat, Liceul de Arta, Teatrul Gong, carora li s-a alaturat Liga Culturala \u201eRom\u00e2nia-Franta\u201c, al carei presedinte sunt. Cu responsabilitatea at\u00e2t de grea a organizarii anuale a evenimentului, Masterclass-ul Instrumental International din 2012 a avut parte de o infuzie a noutatii care i-a sporit calitatea.<\/p>\n

C. P.: Ce profesori ati invitat \u00een acest an?
\nA. S.: Cursul are o formatie stabila de maestri ai didacticii instrumentale veniti din puncte cardinale diferite ale Europei ca sa stea la dispozitia tinerilor talentati din Rom\u00e2nia, dar nu exclusiv, caci \u00een toate editiile au fost acceptati si cursanti din alte tari, precum Germania, Spania, Republica Moldova etc. Ne \u00eentristeaza faptul ca tocmai ctitorul ideii acestui curs, daruit programatic cu generozitate tinerilor rom\u00e2ni de talent instrumental, pianistul Iustin Oprean de la Scoala de Muzica din Bonn, a murit acum doi ani si regretam ca nu se mai afla cu noi ca sa se bucure de progresul pe care \u00eel face proiectul de la o editie la alta. \u00cen formatia acestui masterclass, de la bun \u00eenceput au fost prezenti la vioara eminenta profesoara Adelina Oprean de la Academia de Muzica din Basel si maestrul violoncelist Cristian Florea, un nume de reputatie europeana pe axa Spania \u2013 Republica Moldova. \u00cen acest an, Adelina Oprean si-a format o asistenta de certa valoare, pe Ramona Talcean Jannert, pe care o va invita sa o secondeze si la editiile viitoare. Adelinei Oprean i s-a alaturat \u00een ultimii doi ani si colegul ei de la conservatorul elvetian, Adrian Oetiker, pianist, care a sustinut si partea solistica a \u201eConcertului pentru pian nr. 5\u201c, \u201eImperialul\u201c de Beethoven, \u00een cadrul programului Filarmonicii de Stat din Sibiu, c\u00e2nd geniala partitura s-a bucurat de o abordare personala, ce a pus \u00een valoare mai ales pasajele de minutioasa dantelarie muzicala. Cursul International de Maiestrie Instrumentala de la Sibiu s-a bucurat \u00een toate cele sapte editii de prestatia lui Cristian Florea, prea putin solicitat \u00een aceasta editie de celistii rom\u00e2ni tineri, pe care \u00eei asteptam mult mai numerosi la editiile viitoare. Exceptionala a fost si pianista-corepetitoare Verena Louis din Germania. Ne\u00eendoios, ea s-a dovedit persoana cea mai solicitata a echipei. Nu a venit pentru prima data la Sibiu, ci este \u00eencadrata minunat \u00een colectivul artistic al masterclass-ului. Unanim apreciata, ea a fost o coechipiera de nadejde, pe care o vom mai invita si la editiile viitoare. O noua prezenta la curs a fost pianista Steluta Radu, profesoara la Academia de Muzica din Bucuresti, care a preluat lectiile de muzica de camera, pregatind duo-urile galei finale.
\nComunicare fireasca si
\nfructuoasa
\nC. P.: Care a fost structura cursurilor, cum a fost g\u00e2ndita?
\nA. S.: Axat pe exercitii de maiestrie interpretativa, dimineata de la ora 10 la 13 si dupa pr\u00e2nz \u00eentre orele 15 si 18, \u00een Sala mica a Filarmonicii de Stat din Sibiu pentru sectiunea Vioara, la Teatrul Gong si la Liceul de Arta pentru sectiunile Pian si Violoncel, cursul ne-a adus \u00een prim-plan talente de exceptie. Conform unei optici moderne, s-a lucrat individual cu fiecare cursant si apoi \u00een colectiv, astfel ca participantii au fost, alternativ, auditori ai colegilor de curs si interpreti, dar si spectatori ai propriilor maestri. Nu au lipsit din program nici momentele de gimnastica, necesare bunei desfasurari unei activitati instrumentale optime. A fost \u00eenvinsa orice prejudecata \u00een dialogul maestrilor cu cursantii, dialog care, prin traditie, sta sub semnul unei comunicari depline, caci pianistul si profesorul Adrian Oetiker s-a apropiat de micuta Maya Brumar, sapte ani, cu at\u00e2ta intuitie psihologica, \u00eenc\u00e2t a facut-o sa \u00eenteleaga ce rol are trairea emotionala \u00een interpretare.<\/p>\n

C. P.: Minunat! Cred ca le-ar face placere cursantilor sa mai amintiti c\u00e2teva nume…
\nA. S.: Printre cei activi s-au numarat Maria Jurca, venita \u00een anii precedenti de la Liceul \u201eSigismund Toduta\u201c din Deva, iar acum continu\u00e2ndu-si pregatirea la Colegiul \u201eGeorge Enescu\u201c din Capitala, oras unde studiaza si Ioana Elisabeta Olteanu. Andreea Maria Grelus este eleva la Liceul de Arta Sibiu. De la licee omoloage au venit, ca si \u00een anii precedenti, Emilia Botezatu din Constanta, Anna Tucker din Cluj-Napoca, Stefan Baditescu din Rm. V\u00e2lcea. I-am remarcat pe Caius Hiticas din Bistrita, David Tomas si Martha Trombitas din Tg.Mures, Dana Anna din Slatina. Din Spania au sosit Marta Sevilla si profesoara ei, Ludmila Railean. Lor li s-au alaturat instrumentisti deja formati, precum Marian-Radu Barabancea din Ploiesti si sotii Jannert din Cluj-Napoca. Revelatia concertului final a fost pianista de sapte ani, Maya Brumar de la Sibiu.<\/p>\n

C. P.: Asadar, a existat si o gala de \u00eencheiere a cursurilor?
\nA. S.: Desigur, subintitulata Concertul Micilor Maestri, \u00eencununata de aplauze si binemeritate flori, \u00eensum\u00e2nd lucrari variate din repertoriul clasic si contemporan al unor compozitori precum Jean Marie Leclair, Mircea Chiriac, Friedrich Seitz, J. F. Burgm\u00fcller, Th. Oesten, Johann Sebastian Bach, Mozart, Dvorak, Mendelssohn, Elgar, Sibelius, Paganini, Lalo, Enescu, Sostakovici, citati aici \u00een ordinea intrarii \u00een programul concertului final. Au evoluat talentatii elevi Maria Jurca si Andrea Grelus, Ana Tucker si Marta Sevilla, Martha Trombitas si David Tomas, Stefan Baditescu, Ioana Elisabeta Olteanu, \u00eencerc\u00e2nd sa-si impuna nota personala. Pe scena de la Thalia, ca si \u00een sala – aceeasi emotie artistica. Sunt trairi regasite si \u00een lacrimile de multumire ale profesoarei Adelina Oprean, violonista de talie europeana, care a instaurat spiritul de familie al \u00eentregii manifestari. Marele secret al reusitei a fost comunicarea, realizata firesc si fructuos pentru toti participantii, decisi sa revina la cea de-a opta editie din toamna lui 2013.<\/p>\n

C. P.: A fost, probabil, punctul culminant al manifestarilor.
\nA. S.: Ca \u00een fiecare an. La Sala Thalia s-au \u00eenm\u00e2nat si diplomele de participare. Acest spatiu cultural sibian nu este numai nou reabilitat, invidiat de multe filarmonici din tara, ci si cald, pentru ca publicul se dovedeste receptiv. C\u00e2nd se afla \u00een scena, indiferent de v\u00e2rsta lor, artistii simt publicul. \u00cen fapt, reactia este una biunivoca \u00eentre interpret si ascultatori. Aceasta este chiar mai importanta dec\u00e2t aplauzele, caci \u00een momentul c\u00e2nd ele se declanseaza, actul erotic este finit. C\u00e2nd esti aplaudat, nu mai ai emotii. Dec\u00e2t la bis! Sala Thalia este \u00een sine minunata. Noi spectatorii, ca si ei, artistii instrumentelor, suntem, \u00eentr-adevar, fericiti ca exista.
\nPentru o Academie
\nde Muzica la Sibiu
\nC. P.: Din program rezulta ca, \u00een paralel cu aceste cursuri, \u00een afara galei, s-au desfasurat concerte, conferinte, recitaluri.
\nA. S.: Manifestarea a dispus si de o dimensiune festiva neobisnuita, const\u00e2nd din cinci evenimente culturale distincte, intrate \u00een traditia cursului, asteptate mereu cu mare interes. Publicul sibian a fost invitat sa participe la cele cinci concerte organizate de profesorii-maestri si de cursanti care, prin calitatea si diversitatea ofertei lor muzicale, au putut deveni un moment de referinta \u00een viata culturala a toamnei sibiene. La Biserica Ursuline, Cristian Florea a oferit cu orchestra alcatuita adhoc un concert \u00eent\u00e2mpinat cu multa emotie de melomani. Surprinzatoare a fost aceasta prestatie artistica oferita de cursantii reuniti ca \u00eentr-un preludiu al evolutiei lor viitoare. Alaturi de ei a c\u00e2ntat la vioara si profesoara Liuda Raileanu. Concertul a \u00eenc\u00e2ntat numerosii spectatori, printre care preotul paroh Nicolae Popa, care a afirmat concluziv: \u201e\u00cen seara aceasta, \u00een biserica noastra, au cobor\u00e2t \u00eengerii\u201c. La cea dint\u00e2i serata muzicala, dialogul artelor ne adunase laolalta \u00een Sala Habitus. Dupa prezentarea expozitiei de pictura \u201eOpera ca labirint, simbolul ca provocare\u201c a lui Mircea Ignat a urmat lansarea a doua carti. Una este \u201eOpera Divina\u201c, semnata de criticul si muzicologul Costin Popa, pe care am avut placerea de a o prezenta acum pentru a doua oara publicului sibian. Prima fusese facuta \u00een cadrul Festivalului International al Artei Lirice, la Filarmonica de Stat si tot \u00een prezenta autorului. A doua carte s-a intitulat \u201eMemorandistul Nicolae Cristea si epoca sa\u201c de Anca S\u00eerghie, marc\u00e2nd 110 ani de la moartea ilustrului publicist sibian. Recitalul violoncelistului Cristian Florea a cuprins \u201eSuita nr. 2\u201c de Bach si \u201eSuita pentru violoncel solo\u201c de Gaspar Cassado. Recitalul maestrilor s-a desfasurat doua zile mai t\u00e2rziu la Sala Thalia, unde Adelina Oprean, Steluta Radu si Cristian Florea se re\u00eent\u00e2lneau dupa treizeci si cinci de ani pe scena, c\u00e2nt\u00e2nd \u00eempreuna \u201eTrio pentru pian, vioara si violoncel \u00een Si bemol major op.99\u201c de Schubert. Lor li s-au alaturat pianistii Verena Louis si Adrian Oetiker \u00eentr-un program care a cuprins \u201eSonata pentru vioara si pian nr 33 \u00een Mi bemol major KV 481\u201c de Mozart, \u201eSonata pentru violoncel si pian\u201c si \u201eSonata pentru vioara si pian\u201c de Claude Debussy. O seara de \u00eenalta emotie artistica.<\/p>\n

C. P.: Ce va propuneti \u00een continuare?
\nA. S.: Asteptam ca la editiile viitoare ale Cursului International de Maiestrie Instrumentala sa participe un numar mai mare de pianisti si celisti talentati, mai ales ca este promovata si forma de asistenta pasiva a celor dornici de perfectionare, la care \u00een acest an au recurs Mihai Andritcu, Ionut-Cristian Bugnar si Emanuel Muresan. Cursul din aceasta toamna are ca tinta de perspectiva constituirea unei Academii de Muzica la Sibiu, orasul cu o redutabila traditie lirica, unde se gasesc si forte artistice instrumentale ce asteapta sa fie fructificate la un nivel mai \u00eenalt \u00een Rom\u00e2nia, ca tara a Comunitatii Europene. \u00centre proiectele pe care vrem sa le propunem, acesta ar avea bataie mai lunga. Dupa cum vedeti, viata muzicala rom\u00e2neasca migreaza spre Vest. Chiar si de la Conservatorul din Bucuresti au plecat multi oameni de valoare. Este timpul ca un oras cultural cum este Sibiul sa \u00eenceapa o actiune clar tintita de a-si face o Academie de Muzica. Desigur ca \u00een cabinele Salii Thalia ar putea sa fie gazduite cursuri pentru instrumente de coarde, pian si muzica de camera, domenii \u00een care maestrii ar invita personalitati ale domeniului, gata sa tina si concerte. Totul este ca Filarmonica din Sibiu sa fie interesata ca gazda. Ca un preludiu \u00een lupta cu inertiile de tot felul, noi am c\u00e2nta cu \u00eensufletire, fac\u00e2nd o urare: \u201eTrezeste-te, Sibiule!\u201c. Selectia cursantilor se va face pe viitor cu o jumatate de an \u00eenainte, cu \u00eencepere din luna mai 2013, pe baza unor formulare de \u00eenscriere, unde candidatii sa-si mentioneze repertoriul aflat \u00een pregatire. Astfel, lor li se va putea transmite din timp si programul muzical \u00een care vor fi actanti de-a lungul celor zece zile de curs, pentru ca pregatirea lor sa se faca mult \u00eenainte de perioada evenimentului propriu-zis. Este o conditie a calitatii \u00een plina crestere de la o editie la alta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ANCA S\u00ceRGHIE \u00een dialog cu COSTIN POPA Non multa, sed multum Costin Popa: Stimata doamna prof. univ. dr., Sibiul a devenit traditional pentru cursurile de maiestrie \u00een muzica, de care va ocupati \u00een mod direct, conceptual si organizatoric. C\u00e2nd a demarat proiectul? Care au fost participantii-tinta? Anca S\u00eerghie: \u00cen aceasta toamna s-au \u00eemplinit sapte ani… Cite\u0219te mai mult »\u201eLa Biserica Ursuline din Sibiu au cobor\u00e2t \u00eengerii\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8508],"class_list":["post-14271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-anca-sirghie"],"views":1340,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14271"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14271\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}