{"id":1427,"date":"2010-02-11T13:08:42","date_gmt":"2010-02-11T11:08:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1427"},"modified":"2010-02-11T13:15:22","modified_gmt":"2010-02-11T11:15:22","slug":"conceptul-generatiei-o-solutie-pentru-alex-matei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/conceptul-generatiei-o-solutie-pentru-alex-matei\/","title":{"rendered":"Conceptul generatiei: o solutie pentru Alex. Matei"},"content":{"rendered":"

Replica textului \u201eConceptul generatiei:
\no propunere pentru Luigi Bambulea\u201c de Alex. Matei, din \u201eCultura\u201c, 23 decembrie 2009.<\/strong><\/em><\/p>\n

Scriind, \u00een septembrie, despre dinamica poeziei rom\u00e2ne contemporane, am polemizat cu un text al lui Alexandru Matei, din \u201eVatra\u201c, despre intrarea \u00eentr-o epoca post-generationista. Am considerat ca schematicul meu insert polemic din acel text raspunde unui spirit de dezbatere culturala si de atentie fata de interventii similare; \u00een ce \u00eel priveste, Alex. Matei a considerat ca, prin cele 15 r\u00e2nduri ce i se adresau, din textul meu, l-am invitat la \u201eun duel mic si simpatic\u201c. Vreau sa spun ca, pe de o parte, nu l-am invitat la un duel, ci am propus corectia unei idei vagi de-ale sale, care mi se parea ne\u00eentemeiata, eu oferind argumente teoretice pentru pozitia alternativa pe care o aveam; pe de alta parte, afirmatia eseistului tradeaza infantilismul t\u00e2narului intelectual care, atins colateral \u00eentr-o dezbatere, \u00eesi resimte lezata autoritatea (reflexe gerontocratice premature!), considera duel nuantarea unei pareri distincte si da curs unui razboi drept, \u00een care \u00eencurca lucrurile mai mult dec\u00e2t daca nu ar fi intervenit pripit \u00een chestiune. Sancta simplicitas!
\nOricum, eu reprosam aplicat faptul ca \u00eencercarea eseistului de a demonstra inoperabilitatea criteriului generationist nu e convingatoare si nu suspenda prin nimic necesitatea sau eficienta conceptului generatiei. Surprins de interventia mea, eseistul a considerat-o demna de o replica afectiva, public\u00e2nd, \u00eentr-un numar recent al \u201eCultura\u201c, un text de gimnastica intelectuala si de o dezl\u00e2nata disputa, caruia \u00eei raspund acum. Am considerat ca cel mai fertil mod de a polemiza \u00een marginea conceptului generatiei e solutionarea \u00een doi pasi a problemei: 1. rezolvarea frontala, punctuala si definitiva a polemicii private, respectiv 2. eficientizarea polemicii \u00eentr-un text independent \u00een marginea chestiunii disputate. Personal, nu doresc o batalie pentru monopolul semnificarii unui concept; cert e \u00eensa ca miza acestei dispute este aceea de-a elucida aporia, a carei rezolvare implica unele achizitii poate de nebanuit la prima vedere. Substanta interventiei mele o reprezinta un text ulterior, teoretic, aplicat exclusiv asupra problemei generatiei, \u00een calitate de concept al unei stiinte literare; prezentul text raspunde fara mult entuziasm c\u00e2torva dintre afirmatiile lui Alex. Matei, \u00een genere nesubstantiale si putin problematice. Cu titlu generic mai specific si ca reprosul prolixitatii, pe care mi-l aduce polemistul, nu e dec\u00e2t simptomul unei culturi reactive si alergice la teorie; eseistul ar trebui sa stie ca exista un deficit de transparenta pe care limbajul \u00eel ofera g\u00e2ndirii majore, la discursivizare, deficit tradus printr-o anume proportie de gravitate si de dificultate. Prolixitatea nu presupune obligatoriu confuzie, asa cum claritatea nu presupune obligatoriu distinctie. Exista implicit o omonimie a dificultatii: dificultatea unui text poate deriva sau din lipsa unor distinctii (=confuzie) sau din abundenta unor distinctii (=complexitate); asa \u00eenc\u00e2t prolixitatea lui Kant nu e egala prolixitatii lui Farfuridi. E dezirabil un defect de limbaj daca e semnul unei inflamari prin reflectie a intelectului, \u00een dauna limbajului transparent al unei minti odihnite sau, mai grav, inconsistente. Prolixitatea e o carenta a morfologiei discursului; Matei se \u00eencurca, \u00eensa, \u00een sintaxa logicii mele.
\n\u00cenchiderea polemicii
\n1. \u00cen fragmentul meu polemic observam ca Alex. Matei \u00eencearca delegitimarea criteriului generationist, rat\u00e2nd problema generatiei literare, care nu reprezinta \u00een sine un criteriu, ci un concept pe care stiinta literaturii \u00eel foloseste \u00een urma stabilirii valorii si operabilitatii lui \u00een cazul unei anumite perioade de creatie. Alex. Matei observa: \u201eOperatiunea pe care o executa Luigi Bambulea mi se pare, \u00een principiu, pertinenta. \u00cen acest caz, polemica dispare, pentru ca, spre deosebire de criteriul generatiei, pe care eu l-as nega \u2013 pe care \u00eel consider depasit ca instrument metaliterar \u00eencep\u00e2nd cu \u201egeneratia 2000\u201c \u2013, conceptul de generatie este altceva.\u201c Dar daca \u201e\u00een acest caz, polemica dispare\u2026\u201c, ma \u00eentreb de ce ea exista totusi, at\u00e2ta timp c\u00e2t domnul Matei considera pertinenta operatiunea principala prin care aratam faptul ca: 1) d\u00e2nsul se afla \u00eenafara dezbaterii despre conceptul unei generatii literare, el vorbind despre un criteriu generationist, ca 2) concluziile sale cu privire la inexistenta generatiei 2000 sau la inoperabilitatea generala a ideii de generatie literara sunt ne\u00eentemeiate teoretic si ca 3) \u00eencercarea eseistului de a demonstra inoperabilitatea criteriului generationist nu e convingatoare si nu suspenda prin nimic necesitatea sau eficienta conceptului generatiei. Pot doar sa observ fie ca Alex. Matei polemizeaza cu afirmatiile mele colaterale, secundare sau implicite (obligat sa accepte distinctia principala prin care \u00eel plasam \u00eenafara dezbaterii), fie ca, preocupat exclusiv afectiv de-a replica fragmentului meu polemic, contesta stilul discursului meu si cauta vulnerabilitati minore.
\n2. Indecis el \u00eensusi asupra obiectului polemicii, Matei spune: \u201ePractic, labilitatea argumentatiei lui Luigi Bambulea vine din indecizia de a tematiza un concept sau un criteriu.\u201c Personal, pot doar sa regret faptul ca un neglijent balans terminologic l-a facut pe Matei sa piarda o distinctie altminteri foarte clar transata de mine. Dupa ce am operat distinctia criteriu generationist \/ concept al generatiei, arat\u00e2nd ca nu poate fi demonstrata inoperabilitatea conceptului generatiei prin suspendarea valabilitatii criteriului generationist, am afirmat: \u201e(…) Pledez, \u00eensa, pentru statutul de concept, iar nu de criteriu, al generatiei, concept prin care critica de sistematizare \u2013 dupa ce, pe baza unei atente verificari, \u00eel gaseste utilizabil \u2013 cartografiaza o anumita etapa a evolutiei unei anumite literaturi.\u201c Ce pare indecis \u00een aceasta afirmatie a mea?
\n3. Imputari secundare au fost aduse de eseist si \u00een marginea modului \u00een care (\u00eemi) definesc conceptul. \u201eCriteriul \u2013 spun eu \u2013 reprezinta reperul stabil \u00een functie de care se opteaza pentru o anumita decizie, din mai multe posibile; generatia nu e un astfel de reper functie de care sa se opteze pentru o anumita decizie, ci e ea \u00eensasi o solutie \u2013 ca decizie finala a unui sistem de judecati despre anumite promotii de creatie, judecati care au, la r\u00e2ndul lor, criterii estetice si poetice.\u201c Eseistul opineaza: \u201e\u00centr-adevar, conceptul este o entitate, un \u201ece\u201c mobil, dar nu \u00een sensul lui Luigi Bambulea (pentru care conceptul e, spre deosebire, de criteriu, ceva instabil.).\u201c Corel\u00e2nd logic cele doua membre ale afirmatiei mele, nimeni nu va putea ajunge printr-o operatie valida la concluzia lui Matei. Rezumata, inferenta mea specifica: criteriul e un reper stabil, generatia nu e un reper, generatia nu e un criteriu, generatia e o solutie derivata din judecati pe baza altor criterii, generatia e un concept dedus. Eu nu purtam deci o discutie kantiana despre natura conceptului, afirm\u00e2nd ca acesta e instabil, cum \u00eemi imputa Alex. Matei; eu foloseam determinat conceptul, \u00een expresia conceptul generatiei, arat\u00e2nd nu ca existenta, ci ca operabilitatea lui e decisa prin judecati despre anumite promotii de creatie. Altfel spus, eu nu vorbeam de conceptul transcendental, ci de conceptul teoretic. Care nu e instabil, cum sugereaza Matei ca am afirmat, ci derivat. E o diferenta definitorie. Rationamentul meu era: conceptul generatiei e operabil doar \u00een urma unor judecati despre perioada asupra careia se doreste a fi aplicat; conceptul generatiei e deci dedus; el e, prin urmare, derivat. (Adaug si ca: odata decisa operabilitatea conceptului generatiei \u00een cazul unei anumite perioade de creatie literara, acest concept devine un criteriu al altor judecati despre literatura: dar nu \u00eesi e propriul criteriu si nici criteriul perioadei careia e aplicat, ci e criteriul unei perioade mai largi, ca reper de judecare \u00een legatura cu cel putin doua generatii. Acest criteriu-liant \u00eel cautam \u00een serialul meu din \u201eObservator cultural\u201c, arat\u00e2nd ca, daca literatura din jurul lui 2000 constituie o generatie sfapt decis pe baza judicioasei stabiliri a operabilitatii conceptului generatiei \u00een cazul literaturii douamiistet, avem criteriul de raportare reciproca a generatiilor literare contemporane, iar, de aici, putem trasa metodic tabloul sigur al evolutiei literaturii rom\u00e2ne \u00een ultimele decenii. Trec\u00e2nd de la primul etaj al judecarii critice, \u00een care \u00eei e demonstrata operabilitatea pentru un anumit segment devenit astfel generatie, conceptul generatiei devine un criteriu la etajul superior, de unde se fac judecati \u00eentre doua sau mai multe generatii. Decizia ca un anumit segment de creatie e o generatie nu ofera un criteriu pentru judecatile despre acea generatie, dar ofera un criteriu pentru raportarile acelei generatii la alte generatii literare, fac\u00e2nd posibila cartografierea ulterioara a istoriei literaturii pe distanta generatiilor literare raportate prin numitorul comun al criteriului.)
\n4. Alex. Matei mai spune: \u201eAtunci c\u00e2nd el scrie \u00abconceptul generatiei literare e, deci, posterior judecatii despre o anumita perioada de creatie (\u2026)\u00bb, sintagma \u00abperioada de creatie\u00bb presupune acest concept.\u201c Afirmatia e falsa sub orice raport si tradeaza o uimitoare deficienta de reflectie si de capacitate a verificarii logice. \u00cen adevar, nu conceptul generatiei \u00eentemeiaza existenta unei perioade de creatie; o inductie valida va observa ca un concept al temporalitatii le e comun am\u00e2ndoura si e presupus de ele. Observ, deci: a) Sintagma perioada de creatie nu are nevoie de conceptul generatiei, \u00eentruc\u00e2t aceasta sintagma e conventionala si pur statistica, respectiv b) sintagma perioada de creatie nu presupune, asemeni conceptului generatiei, o consistenta intensiva, \u00eentruc\u00e2t nu are dec\u00e2t rolul unei ipoteze de lucru, nicidecum pe acela al unui concept dedus valid.
\n5. Spre finalul textului, eseistul mai observa: \u201e\u00cencercarea lui Luigi Bambulea de a dovedi un concept critic de generatie literara nu poate sta \u00een picioare \u00een absenta unei perspective sociologice.\u201c Cu acest punct sunt absolut de acord, cu mentiunea: eu nu am omis nici un moment perspectiva sociologica, ci am denuntat unilateralitatea argumentatiei lui Matei, care se sprijinea exclusiv pe argumente sociologice, pentru a nega valabilitatea unei generatii literare. Or nu numai ca Matei a \u00eenlocuit ceea ce ar fi o perspectiva sociologica cu un adevarat criteriu sociologic, dar acest criteriu sociologic e secundar si cu valoare \u201econsultativa\u201c (\u00eentr-o chestiune literara), fapt pentru care am si propus considerarea unor criterii fundamentale \u00een decizia asupra operabilitatii conceptului generatiei literare: estetica si poetica ce definesc literatura unei perioade de creatie mi s-au parut a fi principalele criterii de judecare a operabilitatii sau inoperabilitatii conceptului generatiei \u00een cazul acestei perioade literare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Replica textului \u201eConceptul generatiei: o propunere pentru Luigi Bambulea\u201c de Alex. Matei, din \u201eCultura\u201c, 23 decembrie 2009. Scriind, \u00een septembrie, despre dinamica poeziei rom\u00e2ne contemporane, am polemizat cu un text al lui Alexandru Matei, din \u201eVatra\u201c, despre intrarea \u00eentr-o epoca post-generationista. Am considerat ca schematicul meu insert polemic din acel text raspunde unui spirit de… Cite\u0219te mai mult »Conceptul generatiei: o solutie pentru Alex. Matei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1066,1063,1065,127,1064],"class_list":["post-1427","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-generatia-2000","tag-alex-matei","tag-conceptul-generatiei","tag-luigi-bambulea","tag-polemica"],"views":2557,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1427"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1427\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}