{"id":14268,"date":"2012-12-06T13:08:19","date_gmt":"2012-12-06T11:08:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14268"},"modified":"2012-12-06T13:08:33","modified_gmt":"2012-12-06T11:08:33","slug":"apropierea-de-muzica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/apropierea-de-muzica\/","title":{"rendered":"Apropierea de muzica"},"content":{"rendered":"<p>De muzica te apropii \u00eenca din copilarie. Daca ai noroc de o mama cu voce buna, se poate spune ca muzica \u00eeti este aproape chiar din frageda pruncie. \u00cen orice caz, din clipa \u00een care copiii merg la gradinita, muzica \u00eencepe sa ocupe un loc important \u00een sufletelul lor. Nu cred ca exista serbare fara c\u00e2ntece. Dar oare ce fac parintii pentru a le mentine copiilor lor atractia catre muzica? Si ce fac pedagogii pentru a-i obisnui pe copii sa asculte muzica sau chiar sa o interpreteze? \u00cen Germania, spre exemplu, familia reprezinta pricipalul mediu \u00een care copiii iau contact cu muzica clasica. Cred ca nu exista neamt care sa nu fi beneficiat, macar \u00een copilarie, de o minima educatie muzicala. \u00cen general, la sf\u00e2rsit de saptam\u00e2na, \u00een foarte multe familii se c\u00e2nta la diferite instrumente, alcatuindu-se chiar formatii de c\u00e2te trei, patru sau cinci interpreti, \u00eentre care, bine\u00eenteles, sunt si copii. Sigur ca odata deprinsi cu mestesugul c\u00e2ntului, copiii \u00eesi vor mentine apetitul muzical si mai t\u00e2rziu. La v\u00e2rsta scolara, pedagogii sunt foarte importanti \u00een ceea ce priveste crearea unei atmosfere propice pentru muzica. La noi \u00eensa, nu numai ca nu exista o impulsionare din partea familiei (educatia muzicala lipseste chiar si din familiile cu un ridicat potential cultural; pentru marea masa, muzica, \u00eendeosebi cea clasica, pare o activitate neimportanta, nedemna de luat \u00een seama), dar nici scoala, care ar trebui sa joace un rol esential \u00een cultivarea sensibilitatii copiilor si adolescentilor, nu are c\u00e2tusi de putin vreo preocupare \u00een acest sens. Poate si pentru ca multi dintre profesori nu au beneficiat nici ei, la vremea lor, macar de o elementara educatie muzicala. Asadar, ne \u00eenv\u00e2rtim \u00een jurul cozii: neexist\u00e2nd un interes pentru muzica clasica \u00een perioada \u00een care acumulam informatie generala, nu exista implicit nici dascali care sa-i \u00eendrume pe tineri spre salile de concert sau acestia sunt extrem de rari. \u00cen plus, programa scolara este \u00een asa fel alcatuita, \u00eenc\u00e2t orele de muzica sunt un fel de cenusareasa, fiind de multe ori chiar \u00eenlocuite cu buna stiinta de catre profesori cu alte activitati, mai ales cu fotbalul! Suntem o tara de fotbalisti, trebuie s-o recunoastem. O solutie ar exista: disciplina Muzica ar trebui sa ocupe \u00een programa scolara o pondere, daca nu chiar egala cu chimia, fizica, matematica etc., \u00een orice caz, una mult mai mare si, mai ales, ar trebui sa fie tratata cu atentia cuvenita. Caci copiii nostri trebuie pregatiti sa recepteze si sa asimileze c\u00e2t mai multe lucruri frumoase, care sa le bucure si sa le modeleze sufletele. Arta este cea care se ocupa de \u201efrumos\u201c, iar muzica o face \u00eentr-un mod de-a dreptul sublim. Dupa parerea mea, cine nu are acces la muzica clasica este vaduvit de o considerabila doza de \u201efrumos\u201c, fiind mult mai sarac, spiritualmente vorbind, dec\u00e2t norocosul caruia i-au fost deschise aceste cai. Eu, spre exemplu, am avut grija sa-mi \u00eendrum fetita, dupa primii patru ani de viata, spre mai multe zone artistice (pictura, pian, chitara), convins fiind ca, mai t\u00e2rziu, chiar daca va fi purtata de destin spre alte domenii de activitate, \u00eesi va pastra dorinta, nevoia permanenta de frumos, fiind \u00een stare sa experimenteze emotie autentica \u00eentr-o sala de concert, de teatru sau \u00eentr-o expozitie, dob\u00e2ndind un bun gust si criterii de valoare care sa-i permita judecarea corecta a anumitor atitudini artistice, asortarea \u00eembracamintii nu doar \u00een functie de moda, ci si de coordonatele estetice proprii si categoric va privi dintr-o alta perspectiva relatiile cu semenii sai, adica va fi mai \u00eentelegatoare, mai buna, iar mediile pe care va alege sa le frecventeze vor fi unele elevate.<br \/>\nAs mai spune un lucru foarte important, pentru aceia care, poate, ar dori sa se apropie de muzica, dar nu au suficient curaj sa o faca, \u00eenchipuindu-si ca este un domeniu destinat doar unei categorii umane privilegiate. Muzica nu trebuie privita ca pe ceva ce se cere neaparat \u00eenteles. Muzica st\u00e2rneste emotii; trebuie ascultata cu sufletul, nu este nimic de explicat, ea este, pur si simplu, stare. Daca e \u00eensotita si de cuvinte sau a fost creata dupa un subiect anume (muzica programatica), desigur este bine ca acesta sa fie cunoscut, pentru a deslusi mai usor limbajul sunetelor. Un motiv \u00een plus, pentru pasionatii de muzica, de a-si \u00eensusi marile limbi culturale ale lumii: germana, italiana, franceza, engleza si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, latina; asta daca doresc sa aiba acces la variantele originale, ceea ce nu este, \u00een fond, necesar, pentru ca \u00eentotdeauna exista si variantele traduse.<br \/>\nMuzica clasica poate aduce satisfactie tuturor categoriilor umane: celor \u00eenclinati spre domeniile exacte, celor visatori, romantici, celor sofisticati, extravaganti, introvertiti sau exuberanti. Vreti exemple? Sunt pretutindeni; desigur, mai ales \u00een salile de concert, dar si \u00een holurile hotelurilor, \u00een autobuze (mai ales \u00een strainatate, la noi doar manele), \u00een birourile \u00een care lucram. Avem, din fericire, si un post de radio, \u201eRom\u00e2nia muzical\u201c, care difuzeaza, timp de 24 de ore, muzica eminamente clasica. Ati \u00eencercat vreodata sa lucrati opt ore pastr\u00e2nd un fundal continuu cu muzica rock? \u00cen scurta vreme veti deveni irascibili, poate chiar violenti si, \u00een orice caz, va veti simti extrem de obositi. \u00cen schimb, o muzica din perioada baroca, clasica sau romatica (Vivaldi, Bach, Scarlatti, Mozart, Haydn, Beethoven, Brahms, Schubert, Schumann, Chopin) v-ar crea un abient extrem de odihnitor, de prietenos. E doar o problema de schimbare treptata a mentalitatii. Nu spune nimeni ca trebuie ascultata numai muzica clasica pentru a fi un om educat, dar e bine sa existe si aceasta componenta culturala \u00een sfera preocuparilor noastre. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een clipa \u00een care aveti repere \u00een ceea ce priveste muzica clasica, veti descoperi, cu mare satisfactie, ca multe dintre melodiile formatiilor preferate \u00eesi au sorgintea \u00een temele (melodiile) marilor compozitori clasici. Iar daca aceasta muzica clasica n-ar avea impactul scontat \u00eentr-o societate at\u00e2t de pragmatica si de agitata ca a noastra, cum sa ne explicam multitudinea soneriilor de telefon mobil inspirate din marea muzica clasica? Si oare de ce florile vibreaza si \u00eenfloresc la muzica lui Mozart? De ce unui bolnav aflat \u00een coma profunda i se administreaza muzica clasica pentru a-i controla reactiile si nu-i sunt aplicate terapii cu \u201eheavy metal\u201c? Pentru ca ar exista pericolul ca pacientul sa nu se mai trezeasca!<br \/>\nDaca ma \u00eentrebati despre muzica culta a vremurilor noastre (muzica contemporana), va pot spune ca se \u00eent\u00e2lnesc adesea piese spectaculoase, pline de forta, de emotie, capabile de mare impact. Cu siguranta, multe dintre operele compuse la sf\u00e2rsitul secolului al XX-lea si \u00eenceputul mileniului al treilea vor deveni, peste timp, clasice. Celor care considera de ne\u00eenteles si mai ales de neascultat acest tip de muzica (foarte multi melomani sau chiar muzicieni g\u00e2ndesc astfel) le pot spune, fara urma de malitiozitate, ca nivelul perceptiei lor artistice pare sa fi ramas la stadiul la care se aflau citind \u201eContele de Monte Cristo\u201c sau \u201eCei trei muschetari\u201c, carti mari ale literaturii universale care, desigur, citite la v\u00e2rsta potrivita, reprezentau un act de cultura, mai t\u00e2rziu \u00eensa\u2026<br \/>\nAsadar, toate la timpul lor! Odata sarite anumite etape \u00een educatia noastra, e foarte greu ca mai t\u00e2rziu sa acoperim golurile. Singura salvare pentru cei deja formati, cu v\u00e2rste \u00eentre douazeci si treizeci Si cinci de ani, ram\u00e2ne curiozitatea. Intrati macar o data \u00een splendida sala a Ateneului Rom\u00e2n (simpla vizitare a salii reprezinta un act de cultura) si ascultati un concert de muzica clasica. Va asigur ca nu veti uita usor acest eveniment din viata dumneavoastra.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De muzica te apropii \u00eenca din copilarie. Daca ai noroc de o mama cu voce buna, se poate spune ca muzica \u00eeti este aproape chiar din frageda pruncie. \u00cen orice caz, din clipa \u00een care copiii merg la gradinita, muzica \u00eencepe sa ocupe un loc important \u00een sufletelul lor. Nu cred ca exista serbare fara&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/apropierea-de-muzica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Apropierea de muzica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-14268","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1308,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14268","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14268"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14268\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}