\u00cen ce masura creativitatea poate ram\u00e2ne un criteriu axiologic pentru o opera stiintifica, \u00een conditiile \u00een care rigoarea specifica acestui gen de lucrari nu este respectata? \u00cen ce masura se poate numi stiintifica o opera \u00een care nu sunt marcate riguros ideile preluate de la alte surse si cele personale? Iata \u00eentrebarile pe care mi le-a inspirat postfata cartii E. Underhill, \u201eMistica. Studiu despre natura si dezvoltarea constiintei spirituale a omului, I. Fenomenul mistic\u201c (traducere de Laura Pavel, postfata de Marta Petreu, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1995), o sursa necitata \u00een cel putin doua lucrari stiintifice de referinta ale lui Lucian Blaga, \u201eCursul de filosofia religiei\u201c si \u201eTrilogia valorilor\u201c.
\n\u00cen aceasta postfata, Marta Petreu \u00eesi propune sa dezvaluie \u201ecariera secreta a ideilor, tipologiilor, problematicii si informatiilor\u201c underhilliene \u00een cultura rom\u00e2na interbelica (\u201ePostfata\u201c \u00een op. cit., p. 272). Aceasta realizeaza un scurt istoric al receptarii acestui curs de mistica \u00een opera lui Nae Ionescu si \u00een \u201eCursul de filosofia religiei\u201c a lui Lucian Blaga. Din multiplele exemple ale textelor puse \u00een oglinda, cititorul este convins, \u00een mod indubitabil, ca at\u00e2t Nae Ionescu, c\u00e2t si Lucian Blaga au cunoscut cartea, au preluat si\/sau prelucrat informatiile oferite de sursa, fara a o cita \u00eensa nicaieri. Cu alte cuvinte, ca au comis ceea ce numeste astazi un plagiat. Cel de-al doilea volum din \u201eTrilogia valorilor\u201c este doar indicat, dar fara exemple din text care ar fi putut sa valideze sau sa infirme teza conform careia nu avem de-a face cu \u00eensusirea ideilor underhilliene, tale quale, ca \u00een cazul la Nae Ionescu, ci cu o prelucrare subtila, originala, a lor, ce-i drept, fara a cita sursa. Doamna Petreu are o atitudine net defavorabila fata de Nae Ionescu si una foarte \u00eengaduitoare fata de Lucian Blaga, desi aceasta pare justificabila, \u00een opinia sa, nu at\u00e2t din punctul de vedere al cantitatii plagiatului, c\u00e2t sub raport axiologic. Se vehiculeaza, \u00eentr-un mod indirect, ideea corecta conform careia meritul unei creatii stiintifice este dat de originalitate, de prelucrarea critica a informatiilor. \u00cen aceasta lumina, Nae Ionescu ar fi nu doar un simplu compilator, dar si un detractor, care si-a asigurat notorietatea tocmai prin preluarea ad litteram a unor idei fundamentale ale cartii lui Underhill (precum tipologia tripartita mistica si explicatiile acesteia), iar Lucian Blaga ar fi privilegiat tocmai prin folosirea sursei \u00eentr-un mod original, mai rafinat si mai subtil.
\nSunt perfect de acord cu acest aspect, pe care intentionez sa \u00eel validez mai jos cu anumite nuantari, pe baza textelor din \u201eTrilogia valorilor\u201c, dar ar fi valabil numai daca am avea de a face cu o opera artistica, de creatie personala. Altfel, originalitatea, chiar si vadita, a interpretarilor, nu scuza necitarea surselor sau o mentionare echivoca a lui Blaga, foarte posibil cu referire la Underhill, din \u201eTrilogia valorilor\u201c: \u201ecercetatorii care au o afinitate electiva cu misticismul\u201c (L. Blaga, \u201eTrilogia valorilor, vol. II, G\u00e2ndire magica si religie\u201c, Bucuresti, Humanitas, 1996, p. 214), \u201eMai stim pe urma ca sunt\u00a0 unii cercetatori, de formatie mai ales teologica, care tin mortis sa arate\u2026\u201c (Ibidem, p. 215).
\nCu totul altceva ar fi fost stabilirea unor corespondente, inedite, as putea spune, \u00eentre anumite pasaje din creatia literara blagiana si aceleasi elemente \u201ede \u00eemprumut\u201c underhillian, asa cum poate fi identificata, de pilda, \u00een drama \u201eCruciada copiilor\u201c. Valorificarea si modul de \u00eembinare \u00een cadrul operei de creatie artistica blagiana a aceleiasi renumite tripartitii mistice marca Underhill, incriminata de a fi fost plagiata de cei doi rom\u00e2ni \u00een operele lor filosofice, socotesc ca ar fi putut demonstra mai adecvat originalitatea si creativitatea \u00een prelucrarea unei surse. Totodata, ar fi putut da si o cheie interpretativa mai adecvata dramei, socotita de Gana a fi nu o piesa ortodoxista si mistica, ci \u201eo piesa cu si despre copii, victime ale unor psihoze\u201c (G. Gana, \u201eOpera literara a lui Lucian Blaga\u201c, Bucuresti, Minerva, 1976, p. 343). Parcurg\u00e2nd capitolul \u201eMistica si simbolism\u201c pe care E. Underhill l-a conceput \u00een special pentru \u201ecei interesati de mistica \u00een primul r\u00e2nd din punct de vedere literar\u201c (E. Underhill, \u201ePrefata la prima editie\u201c, op.cit., p. 15), descoperim cele trei moduri de exprimare simbolica a fenomenului mistic: pelerin, mire, om renascut alchimic. \u00cen lumina aceasta consider ca ar trebui interpretate simbolic constructiile percutante precum \u201emicii pelerini\u201c, \u201eSf\u00e2ntul Morm\u00e2nt e mireasa tuturor\u201c (Lucian Blaga, \u201eTeatru\u201c, editie si prefata de E. Tudoran, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970) si imaginile ermetice ale sp\u00e2nzuratului putrezit \u00een capul cetatii, ale violului din care rezulta un copil sortit a se transforma ulterior \u00eentr-o fiinta mai nobila (putrefactia si conceperea \u00een urma unui act sexual evident reprezentat fiind primul stadiu al omului renascut alchimic). \u00cen aceeasi paradigma s-ar putea \u00eenscrie si imaginile lunii, ale leprei sau reprezentarile lui Teodul, vazut ca flacara rosie sau balaurul rosu, simbol alchimic ocurent si \u00een viziunea Evelyinei Underhill \u00een desemnarea omului deificat. Fireste ca, \u00een acest caz, al unei opere artistice, am putea vorbi cu legitimitate despre surse de inspiratie, influente abia perceptibile, elemente de intertextualitate, despre trecerea unor idei sistematizate prin filtrul g\u00e2ndirii poetice, lucruri care nu pot constitui \u00een niciun caz un plagiat.
\n\u00censa \u00eentr-o opera conceputa a fi stiintifica, cum este \u201eTrilogia valorilor\u201c, ca parte a unui sistem filosofic compact, necitarea surselor pe marginea carora autorul \u00eesi sustine niste teze sau argumente personale pro si contra, cu care mai si polemizeaza, ar fi inadmisibila. Orice cititor atent este de acord cu Marta Petreu ca Blaga a eliminat de aici o mare parte din informatia bruta, copiata exact din Underhill, asa cum a fost publicata \u00een cursul sau postum. \u00censa acelasi cititor care are \u00een fata ambele texte \u00eesi poate da seama ca la baza celei de-a doua parti a celui de-al doilea volum al \u201eTrilogiei valorilor\u201c, intitulat \u201eReligie si spirit\u201c sta un model teoretic \u00een raspar al cartii lui Underhill. Astfel, conform bunei metodologii stiintifice, se expune metoda folosita \u00een conceperea unei filosofii a religiei, \u00eensa aceasta apare formulata ca o negatie: autorul afirma ca nu pleaca de la un corpus de texte care au o autoritate indiscutabila celesta \u2013 asa cum procedeaza Underhill \u2013, ci de la unul minim (L. Blaga, \u201eTrilogia valorilor\u201c, vol. II, \u201eG\u00e2ndire magica si religie\u201c, Bucuresti, Humanitas, 1996, p. 175) .si ca scopul lucrarii este de a arata varietatea fenomenului religios, de a dovedi ca \u201esi fenomenul mistic, \u00een aparenta at\u00e2t de straniu si de exceptional, se integreaza \u00een ordinea umana\u201c (Ibidem, p. 176-177) \u2013 adica exact inversul premisei care devine si teza demonstratiei lui Underhill. De asemenea, definitia termenului de mistica ar putea parea si ea \u00eentr-o mai mult sau mai putin vadita intertextualitate cu Underhill, dar si cu \u00eentreaga traditie de p\u00e2na la el. Mistica este, la Blaga, definita simultan catafatic si apofatic, printr-o afirmatie si printr-o negatie: \u201eo stare creatoare a spiritului omenesc, dar nu una exceptionala, o potentare a omenescului, nu o transcendere\u201c, nu \u201eo stare de confluenta a omului cu Dumnezeu\u201c (Ibidem, p. 216).\u00a0 Termenii afirmatiei sunt cei creativi, personali, iar termenii negatiei reprezinta modelul traditional luat \u00een raspar, amintit si \u00een cadrul cuprinsului argumentarii tezei, dar niciodata citat.
\nDe aceasta conditionare se leaga si raportul scop-mijloc dintre experienta mistica \u2013 traire propriu-zisa \u2013 si exprimarea acesteia \u00eentr-un act cultural. Pentru Underhill, simbolurile, imaginile si cuvintele misticilor sunt folosite doar ca un mijloc imperfect de \u00eempartasire a experientei \u00een sine,\u00a0 \u00eempartasire care nu este \u00eensa obligatorie: \u201eMisticul are, de regula, o substantiala nevoie de simbol si de imagine, oric\u00e2t de inadecvate se dovedesc \u00eentotdeauna acestea \u00een raport cu viziunea sa; caci experienta trebuie exprimata pentru a fi comunicata, iar realitatea ei nu este exprimabila dec\u00e2t \u00eentr-o maniera ocolita\u201c. (E. Underhill, op. cit., p. 139). Totusi, autoarea este de acord cu faptul ca mistica \u00eesi da m\u00e2na cu poezia si muzica, \u201e\u00eentr-o \u00eencercare disperata de traduce adevarul acelei lumi \u00een frumusetea acestei lumi.\u201c (Ibidem, p. 140). La Blaga, scopul fenomenului mistic este actul creatiei, \u201especific creatorului\u201c (L. Blaga, op. cit., p. 177), iar \u201estarile mistice prezentate de initiati ca stari acosmice sunt conditionate de categorii stilistice\u201c (Ibidem, p. 315). Aceasta este o schimbare de paradigma, \u00een perfecta consonanta cu sistemul filosofic al lui Blaga, dar care \u00eensa porneste tot de la o complementaritate afirmata expressis verbis \u00een sursa necitata, cum ca \u201emistica nu este nicidecum preocupata sa adauge, sa exploreze, sa rearanjeze sau sa \u00eembunatateasca prin ceva universul vizibil\u201c (Underhill, op. cit., p. 141).
\nAsadar, daca \u00eentr-o opera de creatie literara valoarea poate fi data tocmai de modul de folosire si prelucrare poetica ale unor surse de inspiratie anterioare, \u00een ceea ce priveste o opera stiintifica \u2013 nu doar ca probitatea intelectuala dicteaza faptul ca trebuie mentionate toate sursele, dar tocmai citarea lor corecta si completa ofera o mai mare greutate lucrarii. O demonstreaza \u00eensasi structura cartii lui Underhill, care, desi \u00eentr-un stil romantat si atragator, este foarte bine documentata, cu o ampla bibliografie si cu bogate note de subsol, si ar fi putut constitui la fel de bine, si prin prisma acestui aspect, o referinta pentru intelectualii rom\u00e2ni. Este foarte posibil ca tocmai aceasta diferenta, a rigurozitatii, a formei profesioniste de prezentare si nu doar continutul ideilor si al interpretarilor legate de fenomenul misticii, sa fi fost elementul care sa fi transformat cartea Evelynei Underhill dintr-un manual conceput pentru uzul studentilor \u00eentr-o carte de referinta \u00een circuitul international. Aici consider ca s-ar afla o aporie a postfetei doamnei Petreu, care, \u00een \u00eencercarea sa de a gasi circumstante atenuante evidentului \u201e\u00eemprumut\u201c al lui Blaga din \u201eCursul de filosofia religiei\u201c, ajunge sa opereze, la nivel calitativ, \u201eo distinctie clara \u00eentr-un curs universitar si o carte de autor\u201c (\u201ePostfata\u201c, p. 306), datorita faptului ca \u00een volumul publicat antum din \u201eTrilogia valorilor\u201c a fost suprimata cu totul expunerea ideilor underhilliene.\u00a0 Altfel, nu putem fi dec\u00e2t de acord ca \u00eentre probitatea deontologica, exprimata prin termenii autoarei, \u201ea se \u00eempauna public cu lucruri ce puteau fi lesne recunoscute ca apartin\u00e2nd altcuiva\u201c si rigurozitatea stiintifica, de a indica toate sursele folosite, fidel sau critic, este o diferenta axiologica. \u00censa nu neaparat cea dintre cursul lui Nae Ionescu si cel al lui Lucian Blaga, evidentiata \u00een postfata, ci, la fel de bine, aceea dintre cursul studentesc lui Lucian Blaga si cel al Evelynei Underhill.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ce masura creativitatea poate ram\u00e2ne un criteriu axiologic pentru o opera stiintifica, \u00een conditiile \u00een care rigoarea specifica acestui gen de lucrari nu este respectata? \u00cen ce masura se poate numi stiintifica o opera \u00een care nu sunt marcate riguros ideile preluate de la alte surse si cele personale? Iata \u00eentrebarile pe care mi… Cite\u0219te mai mult »Lucian Blaga si Evelyn Underhill<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8499,915],"class_list":["post-14235","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-evelyn-underhill","tag-lucian-blaga"],"views":3130,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14235","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14235"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14235\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14235"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14235"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14235"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}