Frumoasa parabola cu t\u00e2narul depanator specialist \u00een \u201ecircuite integrate\u201c care venea cu multe decenii \u00een urma sa-i repare cu un fel de cleste televizorul lui Nicolae Manolescu mi-a readus sub ochi textele criticului scutite de cenzura din \u201eRom\u00e2nia libera\u201c de odinioara a lui Octavian Paler: directorul ziarului de pe vremuri izbutise a mentine o vreme \u00een ziarul lui, controlat, ca toate celelalte, de partid, o simbolica \u201ezona libera de comunism\u201c \u00eenainte de aceea instaurata dupa 1989 \u00een Piata Universitatii. Textele, ca aceasta \u201eFractura\u201c din \u201eRom\u00e2nia literara\u201c ale lui Nicolae Manolescu, faceau parte, \u00eempreuna cu celelalte ale grupului de colaboratori de elita, din \u201ezona\u201c, scutita \u00een \u201eRom\u00e2nia libera\u201c de imixtiuni, altminteri curente si inevitabile \u00een acea epoca. \u00cent\u00e2mplarea cu depanatorul, \u00eesi aminteste criticul, i-a st\u00e2rnit atunci optimismul: t\u00e2narul depanator de vreo 25 de ani putea simboliza \u00een ochii sai \u00eensusi viitorul tineretului rom\u00e2n: \u201eOptimismul meu incurabil\u201c, scrie el, \u201em-a determinat sa cred ca tineretul de m\u00e2ine va fi, cu siguranta, mai scolit si ca rezultatul pentru societate va fi o medie culturala superioara celei actuale. Mi se pare ca am si scris ceva pe aceasta tema. Constat, dupa at\u00e2tia ani, ca m-am \u00eenselat. Sofisticarea tehnologiei n-a egalizat \u00een sus nivelul cultural al oamenilor, ci, din contra, a polarizat societatea, provoc\u00e2nd o veritabila fractura \u00een s\u00e2nul ei. O fractura care, nascuta dintr-o diferenta de cunostinte, s-a ad\u00e2ncit si s-a metastazat treptat, put\u00e2nd fi remarcata \u00een prezent \u00een domeniile cele mai diferite si pun\u00e2nd sub semnul \u00eentrebarii principiul egalitatii de sanse, pe care se bazeaza societatile democratice. Paradoxul face ca rolul esential \u00een polarizare sa revina tocmai tehnologiei de v\u00e2rf a secolului XX si anume informaticii. Informatica s-a dovedit groparul egalitatii de sanse si, implicit, al democratiei\u201c. Gasesc \u00een aceasta expresie a deziluziei o forma t\u00e2rzie de \u201eautocritica\u201c. O autocritica si inutila, si gresit orientata. Fiindca, din c\u00e2te pricep, nu informatica e responsabila de \u201efractura\u201c respectiva, ci manipulatorii din spatele ei: ca \u00eentotdeauna, de la povestea veche a razboiului dintre tesatori si razboaiele de tesut, ori a legaturii dintre fisiunea nucleara si bomba atomica. Legatura dintre fisiune si bomba nu e \u00een capul genial al inventatorului, ci \u00een m\u00e2na criminala a manipulatorului. Nu instrumentul este \u00een chestie, ci acela ce-l tine \u00een m\u00e2na si se foloseste de el. De dragul paradoxului, sigur ca ne putem g\u00e2ndi chiar si la parabola ucenicului vrajitor, victima a masinariei pe care nu o mai poate stap\u00e2ni. \u00censa de dragul paradoxului, ne furam singuri caciula: informatica socotita acum \u201enociva\u201c, ca si \u201eopium-ul pentru popor\u201c de altadata, nu-i, ea, responsabila de manipularea de care se \u201esperie\u201c criticul. Vorbind de \u201ereteaua\u201c transformata \u00eentr-un minunat for global de dezbatere, criticul constata ca acolo domnesc anarhia si egalitarismul, \u00eentruc\u00e2t \u201eoricine doreste sa intervina o face fara nicio restrictie si poate afirma orice \u00eei trece prin cap\u201c. De ce \u201erestrictie\u201c si de ce sa nu poata afirma t\u00e2narul depanator din frumoasa poveste \u201eorice \u00eei trece\u201c lui prin cap? Sa afirme, de ce sa nu afirme?! At\u00e2ta libertate de expresie e de speriat: \u201eAceasta netarmurita libertate de exprimare se dispenseaza de responsabilitate, de unde anarhia, situ\u00e2nd pe picior de egalitate insi precari cultural si chiar nescoliti, cu experti \u00een domeniile lor, de unde egalitarismul. \u00cen dorinta de rating, mass-media apeleaza la parerea tuturor si trag apoi concluzii pe aceasta baza, lipsita cu desav\u00e2rsire de valoare. Sondajele de opinie \u00eentretin ideea nociva ca opiniile pe care le consulta sunt democratic egale, ignor\u00e2nd deliberat faptul ca numerosi cetateni voteaza nu conform opiniilor proprii, ci influentati de sondaje. Net-ul ridica la o putere nemai\u00eent\u00e2lnita acest cerc vicios. \u00cen locul independentei opiniei el privilegiaza opinia indusa de manipulatori… Net-ul e manipulator si necritic. Populismul are \u00een net un aliat de nadejde, unic \u00een istorie\u201c. Razboiul criticului cu informatice si cu net-ul e demn de cea mai mare \u00eengrijorare si atentie. Ma limitez doar sa observ ca, totusi, nu ne aflam \u00eentr-un caz \u201eunic \u00een istorie\u201c si, ca \u00eentotdeauna, cazul are precedente, altfel nu s-ar pomeni: c\u00e2nd si unde s-a mai pomenit ca sa lipseasca manipulatorii din istorie, pe de o parte, si bietii \u201eanalfabeti\u201c manipulati cu diverse instrumente pe c\u00e2t de perfectionate pentru vremea lor, pe at\u00e2t de \u201ediversioniste\u201c, \u201epopuliste\u201c, \u201emistificatoare\u201c? Iar azi, cu sau fara net, populismul si manipularea nu-s mai mici ori mai mari ca ieri, \u00een comunism, ori ca alaltaieri, \u00een capitalismul auroral si promitator \u00cen cea mai mare parte a ei, istoria este povestea manipularii majoritatilor \u201eanalfabete\u201c printr-o minoritate instruita. Votul cenzitar a \u00eencercat, cum banuim, sa stavileasca efectele fatale ale manipularii, daca nu cumva a fost el \u00eensusi tot o manipulare! Democratia \u201ea dat drumul\u201c votului universal, al majoritatii din care \u00eentotdeauna c\u00e2tiva au opinii si pareri rational \u00eentemeiate, iar restul \u00eesi dau cu parerea, influentati de sondaje, de parerea celorlalti si de \u201emunca de la om la om\u201c, adica de propaganda. Azi manipularea e ajutata \u00een proportie de masa, ce ne \u00eengrijoreaza, de \u201enet\u201c, ieri \u201enet\u201c-ul era \u201emunca de lamurire\u201c, iar m\u00e2ine nu stim ce va mai fi. Independenta opiniei? O vorba sau un vis: niciodata opinia, parerea nu a fost si nu va putea fi suta la suta, independenta ci doar efectul unui cumul de influente. Sigur, fiecare g\u00e2ndeste cu capul lui, dar \u00een capul fiecaruia se sparg mereu toate ideile care v\u00e2j\u00e2ie prin aerul epocii. Doar \u00een vid sau \u00eentr-un paradis autist cu pereti de pluta \u201eopinia\u201c ar putea fi \u00een chip absolut independenta. Ne apropiem din nou vertiginos de opinia leninista ca este imposibil sa traiesti \u00een societate fiind liber de societate! Perfect adevarata si reala, \u201efractura\u201c semnalata de critic nu apare cu net-ul si nu e produsa de informatica, dar e istoriceste inevitabila. Blestematul de \u201enet\u201c, copilul rau crescut al informaticii, a facut ca monopolul cunostintelor sa sara \u00een aer. E tot at\u00e2t de adevarat ca aceasta \u201edemonopolizare\u201c duce nu doar la democratica lor folosinta, ci si la degradarea cunostintelor si ideilor ce pot fi \u201eplagiate\u201c si schimonosite de oricine. Intra \u00een riscurile democratiei… Inocent, depanatorul din tineretea criticului este un manipulator manipulat: prin efectele ei \u201enocive\u201c scapate de sub control informatica doar \u00eenmulteste lantul manipulatorilor scoliti si instruiti din societatea informatica rom\u00e2neasca. O societate care \u00eemprumuta ca \u00eentotdeauna pe nemestecate forme fara fond. Pe acestia cred ca i-a avut criticul \u00een vedere, si, daca este asa, are toata dreptatea sa constate si sa fie foarte \u00eengrijorat de ceea ce constata: \u201ePolarizarea politica si culturala este \u00eensa evidenta. Si ea este reversul democratiei si rodul informaticii. Societatea informatica nu mai este una democratica si liberala, ci una \u00een care decide majoritatea manipulata. Numarul celor care-si dau cu parerea este din ce \u00een ce mai mare dec\u00e2t al celor care au o parere. Liceul si-a pierdut autoritatea, elevul devenind egalul profesorului, de la care ar trebui sa \u00eenvete, cursurile magistrale din universitate pierd teren \u00een favoarea dialogului interactiv, abandonul scolar atinge procentaje socante, \u00een conditiile obligativitatii a 10 sau chiar 12 clase si asa mai departe. A sti nu mai reprezinta nici o obligatie, nici o garantie. A-si da cu parerea a devenit singurul lucru stimulator pentru sute de milioane de oameni de pe planeta, \u00eentre care c\u00e2teva sute de mii de rom\u00e2ni. Niciodata lumea n-a fost mai aproape de o catastrofa intelectuala dec\u00e2t \u00een epoca informaticii, paradoxal, una din cele mai mari cuceriri ale mintii omenesti\u201c. Este oare informatica noua bomba cu ceas care bate la capul unei omeniri globale si tot mai globalizate? Si este depanatorul inocent de altadata virtualul criminal si terorist al zilelor noastre, tot mai \u00eemputinate nu doar pe \u201enet\u201c?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Frumoasa parabola cu t\u00e2narul depanator specialist \u00een \u201ecircuite integrate\u201c care venea cu multe decenii \u00een urma sa-i repare cu un fel de cleste televizorul lui Nicolae Manolescu mi-a readus sub ochi textele criticului scutite de cenzura din \u201eRom\u00e2nia libera\u201c de odinioara a lui Octavian Paler: directorul ziarului de pe vremuri izbutise a mentine o vreme… Cite\u0219te mai mult »Depanatorul inocent<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2781,482],"class_list":["post-14119","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-octavian-paler","tag-romania-literara"],"views":1383,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14119"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14119\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}