{"id":14109,"date":"2012-11-22T14:42:42","date_gmt":"2012-11-22T12:42:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14109"},"modified":"2012-11-22T14:43:20","modified_gmt":"2012-11-22T12:43:20","slug":"sfantul-doua-texte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfantul-doua-texte\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul \u2013 doua texte"},"content":{"rendered":"<p>Textul no.1: \u201eAm dat peste scrisorile Sf. Nicolae Velimirovici (1881-1956) int\u00e2mplator, in pangarul unei cunoscute si frumoase manastiri bucurestene. Ma interesam de chestiunea celor cinci rani ale M\u00e2ntuitorului \u2013 tema vast abordata in Biserica Catolica si mai putin in Biserica Ortodoxa \u2013 si am ajuns, din aproape in aproape, la acest extraordinar sf\u00e2nt s\u00e2rb, el fiind unul dintre putinii autori ortodocsi care au scris ceva pe subiectul care ma interesa atunci. Nicolae Velimirovici a fost unul dintre reperele fundamentale ale Bisericii Ortodoxe s\u00e2rbe in vremuri grele. Viata lui este, cu adevarat, extraordinara, iar ceea ce mi-a impus de la bun inceput, chiar la o privire rapida asupra biografiei lui, a fost ca at\u00e2t fascistii, c\u00e2t si comunistii l-au considerat un inamic si l-au prigonit. In vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ajuns sa fie inchis in lagarul de la Dachau, iar dupa al Doilea Razboi Mondial, in 1946, a luat calea exilului american. In teribilul secol XX, masura decentei si a omeniei nu a putut fi alta dec\u00e2t refuzul, deopotriva, al fascismului si comunismului. Oricine a acceptat c\u00e2t de c\u00e2t una, doar pentru a lupta cu cealalta, a gresit la fel de mult ca aceia, nu putini, care au imbratisat, cinic, si fascia si secera &amp; ciocanul \u2013 fiecare la timpul ei. Nicolae Velimirovici a fost, sigur, un sf\u00e2nt al secolului al XX-lea, adica un sf\u00e2nt care a trecut cum trebuie prin provocarile diavolesti ale timpului sau. A fost, de asemenea, un om foarte invatat, trecut prin scoli europene inalte, pe care le-a absolvit cu titluri academice supreme. A scris mult, alert si, nu am nici o indoiala, inspirat de Duh. Dintre scrierile sale, Scrisorile cu care raspundea sutelor de credinciosi in cautare de sens, dar si necredinciosilor in cautare de provocare sunt entuziasmante.\u201c (Sever Voinescu, \u201eDespre scrisorile Sf. Nicolae Velimirovici\u201c, \u201eDilema Veche\u201c, Nr. 456 \/ 8-14 noiembrie 2012)<br \/>\nTextul no. 2: \u201e(Nikolai) Velimirovici este considerat astazi cel mai important preot al ortodoxiei s\u00e2rbe moderne. Venerat de multa vreme printre s\u00e2rbii ortodocsi ca un sf\u00e2nt, el a fost canonizat si oficial de Biserica Ortodoxa S\u00e2rba in anul 2003. Anticomunist convins, Velimirovici a emigrat dupa Al Doilea Razboi Mondial in SUA, unde a murit in 1956. Astazi el se bucura in Serbia de o maxima recunoastere, care depaseste cu mult cercurile religioase. Cultural si politic, el face parte dintre cele mai influente personalitati ale istoriei s\u00e2rbe recente. Cartile lui s-au v\u00e2ndut in Serbia ultimilor ani cu sutele de mii. Dar ceea ce nu se mai ia in considerare si rareori se mai discuta in tara sunt unele elemente destul de dubioase din biografia lui. Inca din 1935 el si-a demonstrat public admiratia pentru Adolf Hitler. Ca filosof al decadentei europene, al carei punct culminant il vede manifestat in separarea Bisericii de stat, Velimirovici descoperea in F\u00fchrerul german acel \u00absf\u00e2nt, geniu si erou\u00bb care se dedica celei mai importante sarcini a epocii sale, adica aceleia de a reuni iarasi nationalismul si credinta religioasa \u2013 pe care laicismul modern le despartise. In consecinta, vladica Velimirovici ii vedea in evrei pe cei vinovati de aceasta decadenta. Ei ar fi\u00a0 fost cei care l-au crucificat pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, si au facut din Europa principalul c\u00e2mp de lupta impotriva lui Dumnezeu si in favoarea Diavolului. Ei ar fi\u00a0 creat toate sloganurile europene moderne: \u00abdemocratie, greve, socialism, ateism, toleranta fata de toate celelalte religii, pacifism, revolutie universala, capitalism si comunism. Toate acestea sunt nascociri ale evreilor, adica ale parintelui lor \u2013 Diavolul.\u00bb\u201c (Boris Buden, \u201eZona de trecere. Despre sf\u00e2rsitul postcomunismului\u201c, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, prefata de Costi Rogozanu, Tact, Cluj-Napoca, 2012, pp. 139-140).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Textul no.1: \u201eAm dat peste scrisorile Sf. Nicolae Velimirovici (1881-1956) int\u00e2mplator, in pangarul unei cunoscute si frumoase manastiri bucurestene. Ma interesam de chestiunea celor cinci rani ale M\u00e2ntuitorului \u2013 tema vast abordata in Biserica Catolica si mai putin in Biserica Ortodoxa \u2013 si am ajuns, din aproape in aproape, la acest extraordinar sf\u00e2nt s\u00e2rb, el&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfantul-doua-texte\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Sf\u00e2ntul \u2013 doua texte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-14109","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":3206,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14109","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14109"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14109\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}