Anul electoral 1992 reprezinta un moment decisiv \u00een cadrul istoriei complicate a postcomunistmului rom\u00e2nesc. Rezultatele alegerilor legislative si prezidentiale s-au dovedit a fi fatale \u00een ceea ce priveste conturarea viitorului politic al tarii, precum si \u00een stabilirea traiectoriei socio-economice pe care Rom\u00e2nia avea sa o experimenteze \u00een anii ’90 si \u00een prima parte a anilor 2000. Pentru ca se \u00eemplinesc douazeci de ani de la primele alegeri constitutionale din Rom\u00e2nia postcomunista (a se exclude scrutinul din 20 mai 1990), consider ca o punere \u00een oglinda a momentului 1992 cu actualele alegeri din 9 decembrie este unul c\u00e2t se poate de corect si de lucid. \u00cen esenta, nimic nu s-a schimbat iar acest lucru se va vedea foarte clar pe perioada campaniei electorale. Totusi, totul tine de cultura, nu de periodicitate.
\nContextul politic \u00een care s-au desfasurat alegerile generale din 27 septembrie 1992 era unul c\u00e2t se poate de dificil pentru Rom\u00e2nia, at\u00e2t pe plan intern, c\u00e2t si pe plan extern. Rom\u00e2nia postcomunista cunoscuse, p\u00e2na \u00een anul 1992, o evolutie politica haotica, dublata de omniprezenta grevelor si a violentei stradale, fapt pentru care tara noastra a ramas izolata de politica internationala timp de trei ani. \u00cen aceasta perioada, investitiile straine au fost diminuate puternic, iar somajul si inflatia au atins cote alarmante, sporind saracia generala a populatiei. \u00cen paralel, \u00eencepe sa se constituie o noua clasa oligarhica \u00een Rom\u00e2nia, clasa care va controla pentru multa vreme modul \u00een care se va naste capitalismul rom\u00e2nesc.
\nCu toate acestea, constituirea Conventiei Democrate Rom\u00e2ne (C.D.R.), \u00een noiembrie 1991, avea sa resusciteze interesul cetatenilor pentru reforma politica si economica. Alternanta la guvernare va avea loc abia \u00een urma rezultatelor scrutinului din 1996, dar alegerile din 1992 ne arata ca pluralismul politic \u00eencepea sa prinda contur din punct de vedere electoral.
\nAceste alegeri au fost precedate de un numar impresionant de pamflete si satire politice, publicate \u00een cele mai multe dintre revistele aparute dupa decembrie 1989. Una din cele mai abundente, din acest punct de vedere, a fost relansatul \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c, o revista umoristica \u00eenfiintata de I.L. Caragiale \u00een anul 1893. Am gasit o colectie impresionanta de poeme politice sau electorale, pe diferite subiecte cum ar fi somajul, ipocrizia politica sau diletantismul democratic al parlamentarilor, iar \u00een urma unei selectii, am preluat urmatoarele texte:
\nUltimelor zile
\n\u00cen Parlament, putine file
\nAu mai ramas \u00een calendar
\nSi numaratele lui zile
\nTrec monotone solidar.
\nCur\u00e2nd vor \u00eenflori ciresii
\nSi tara va pasi la vot.
\nO febra mistuie alesii
\nC\u00e2nd sansele si le socot.
\nPrincipii, vechi alternative,
\nSe dau la lada de gunoi.
\nVeleitatile native
\n\u00cembraca motivatii noi
\nUnul reneaga, fara jena,
\nPartidul ce l-a consacrat,
\nCa-n viziunea indigena
\nNu e destul de democrat!
\nSi dupa ce-l abandoneaza
\nConform cu propriu-i interes,
\n\u00cen altul se-nmatriculeaza
\nUit\u00e2nd de cei ce l-au ales.
\nPartide fara dinti de lapte
\nSi minimum de-antrenament
\nSe pomenesc c-au peste noapte
\nReprezentanti \u00een Parlament.
\nReflex al fostei disidente.
\nSe poarta-asiduu moda grup.
\nMai mici, mai mari, cu insistenta
\nSe contopesc si iar se rup.
\nVeniti! Azi totu-i la v\u00eenzare
\nSi-i Parlamentul un bazaar:
\nCine ofera-un pret mai mare
\nC\u00e2stiga-un deputat hoinar!
\nO febra mistuie alesii
\nC\u00e2nd sansele si le socot.
\nCur\u00e2nd vor \u00eenflori ciresii
\nSi tara va pasi la vot.
\nde Georgica Alexandrache, \u00een \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c, Nr. 6 (41), Anul III, 1992.
\nPostelectorala
\n\u00cenainte de alegeri
\n\u00cemi tineau numai prelegeri
\nDespre \u201echei\u201c, \u201etrandafirisiti\u201c,
\nMonarhisti, liber schimbisti,
\nDespre cai albi si sageti,
\nDespre cei cu marafeti
\nCare te plateau v\u00e2rtos
\nCa sa strigi o ora \u201ejos!\u201c
\n\u00ceti doreai un parlament
\nHarnici si polivalent
\nNu ca ala, predecent,
\nSlabanog, neconvergent
\nAltfel spus cam\u2026 impotent.
\nAzi, alesii septembristi
\nNe fac, iata, optimisti
\nCaci au fost votati – pe bune –
\nNumai crema, cum se spune.
\nDeci, ales-am deputati
\nAferati si \u00eencliftati
\nCu cravate, papioane,
\nPantaloni, camasi, bluzoane
\nProcurate din import
\nCu nebanuit efort.
\nMulti din ei sunt cu chelie,
\nCu mustati, cu tacalie,
\nCare, tare sau \u00eencet,
\nFac politica-n bufet.
\nUnii – \u00een plen – au somn usor,
\nAltii mai sforaitor
\nDupa cum le e putinta
\nSi-n ce ore e sedinta.
\nCu alesii nostri-n frunte
\nVom avea boutique-uri multe.
\nSi sa nu emiti pretentii
\nDe-a mai capata subventii
\nLa parizer, lapte, p\u00e2ine
\nPentru azi si pentru mine
\nLa chiria de la casa,
\nSi la carne semi-grasa
\nOri la alte angarale
\nSau reviste culturale;
\nDe somaj, de saracie,
\nPreturi mari la energie.
\nNu te-ngrijora defel
\nMorala-i de-un singur gen:
\nUna-i sa fagaduiesti
\nAlta e sa si-mplinesti!
\nde I. Tatarus, \u00een \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c,
\nNr. 12 (47), Anul III, 1992.
\nToamna ’92 fi alaturea de noi
\n\u00cen aceasta noua toamna
\nExperienta ne \u00eendeamna
\nSa ne pregatim mai bine
\nPentru iarna care vine.
\nCaci alesii natiunii
\nNu ne-asigura carbunii
\nNici butelie, nici gaz;
\nNici schimbare de macaz
\nNici c\u00e2rnati, nici muschi, nici sunca
\nSi nici locuri noi de munca.
\nEi se scuipa si se spala,
\nNoi stam cu camara goala.
\nPatru ani \u00eei doare cotul
\nApoi ne cersesc iar votul
\nPromit\u00e2ndu-ne m\u00e2ncare,
\nBogatie, bunastare.
\nCase noi, masini \u00een rate
\nSi reviste finantate.
\nCel mai sf\u00e2nt cuv\u00e2nt ni-l dau
\nSi noi credem \u00een ce n-au.
\nDe aceea, se-ntelege,
\nCum-necum \u00eei vom alege
\nSi-apoi iar \u00eei doare-n cot
\nP\u00e2n-la urmatorul vot
\n\u2026Si uite-asa, cum \u00eenteleg,
\nNoi votam, iar ei se-aleg.<\/p>\n
Noua ne ram\u00eene gaj
\nAjutorul de somaj!
\nGospodari precum ne stim
\nIata cum \u00eel \u00eempartim:
\nCumparam un pom, macar
\nMare c\u00e2t un urs polar
\nPunem pentru sase guri
\nUn butoi de muraturi
\nSi mai punem pentru casa
\nUn butoi de \u201etam\u00e2ioasa\u201c.
\nSi, fiind de ger iar semne,
\nCumparam un car de lemne;
\nCu vreo zece mii de franci
\nLuam haine si bocanci
\nDam un sac de bani pe cizme
\nFara mofturi sau\u2026\u201cmoftisme\u201c,
\nNu uitam nici datoria
\nDe-a plati lunar chiria.
\nNe mai ies apoi \u00een cale
\nFel de fel de angarale.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, si cu masura,
\nCheltuim pentru cultura.
\nCum se vede din partaj
\nAjutorul de somaj
\nNe procura, cum am zis,
\nCam de toate. Dar\u2026 \u00een vis.
\nde\u00a0 I. Tatarus, \u00een \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c,
\nNr. 9 (44), Anul III, 1992.
\nStop
\nPentru p\u00e2ine deputatii
\nAu luptat din greu, saracii.
\nAzi se bat ca disperatii
\nSa nu piarda\u2026 cozonacii.
\nde\u00a0 I.T. \u00een \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c, Nr. 7 (42), Anul III, 1992.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Anul electoral 1992 reprezinta un moment decisiv \u00een cadrul istoriei complicate a postcomunistmului rom\u00e2nesc. Rezultatele alegerilor legislative si prezidentiale s-au dovedit a fi fatale \u00een ceea ce priveste conturarea viitorului politic al tarii, precum si \u00een stabilirea traiectoriei socio-economice pe care Rom\u00e2nia avea sa o experimenteze \u00een anii ’90 si \u00een prima parte a anilor… Cite\u0219te mai mult »Alegerile din 1992 via \u201eMoftul Rom\u00e2n\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14105","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1557,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14105"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14105\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}