Uneori uit v\u00e2rsta pe care o am. Semnale \u00eemi sunt transmise de deficientele trupului. \u00cemi dau seama ca un efort odinioara minimal tinde a deveni o problema. C\u00e2teva sute de metri p\u00e2na la un\u00a0 magazin al cartierului le strabat cu greutate. Pe l\u00e2nga mine trec trecatorii si pasul meu grabit de altadata s-a \u00eencetinit. Trebuie sa-mi c\u00e2ntaresc \u00een minte ceea ce vreau sa achizitionez pentru a nu-mi crea greutati excesive… desi \u201eexcesul\u201c nu \u00eensumeaza dec\u00e2t c\u00e2teva kilograme. \u00cen anii mei tineri, c\u00e2nd am fost \u201eexilat\u201c din Institutul de Istorie si munceam la o cooperativa de mecanica caram pe scari \u00een sus si \u00een jos tuburi de oxigen de zeci de kilograme!
\nFara sa vreau, urmaresc \u00een adunarile generale ale Academiei Rom\u00e2ne sau \u00een sedintele tematice comportamentul colegilor mai v\u00e2rstnici, ca si al meu, c\u00e2nd mergem la tribuna aulei, mersul si sovaielile trupului. Fara sa vreau \u00eemi amintesc de mirarea tineretii mele de student, c\u00e2nd \u00eel vedeam la Facultate pe profesorul Nicolae Banescu, care se apropia de 70 de ani, suindu-se sprinten pe scari si nelu\u00e2nd ascensorul. Iata ca eu folosesc astazi ascensorul\u00a0 pentru a\u00a0 evita scarile dintre parter si etajul I!
\n\u00cen realitate, esentialul este ca mintea sa functioneze mai departe ca \u00een tinerete si uneori chiar mai bine adaug\u00e2ndu-se experientele si \u00eenvataturile deceniilor. Am \u00eensa preocuparea si \u00eengrijorarea ca \u00eentr-o zi judecata nu-mi va mai lucra \u00een conditii normale, ca nu-mi voi da seama si ca cei din jur din delicatete nu-mi vor atrage atentia! Atunci abia viata \u00eesi va pierde orice sens!
\nDeseori sunt \u00eentrebat care\u00a0 ar fi secretul mentinerii intelectuale si raspunsul meu este unul singur: munca! De 70 de ani \u00eemi practic cu pasiune profesiunea de istoric. La 13 ani am scris… \u00een frantuzeste un studiu despre ducele Carol de Lorena si despre \u00eencercarea sa disperata de a realiza imposibilul, resping\u00e2nd cucerirea tarii sale de catre Ludovic XIV, regele Soare. De atunci s-au scurs peste trei sferturi de veac! \u00cen munca si pasiune sta secretul echilibrului unei existente. Chiar si \u00een timpul exilului meu \u201ecooperatist\u201c, cu toata oboseala zilei de munca, la care se adauga si \u00eengrijirea a doi copii mici, \u00een fiecare seara si \u00eenceput de noapte, \u00eemi impuneam sa lucrez macar un ceas-doua \u00een profesiunea a carei practicare \u00eemi era oprita.
\nNostalgic \u00eemi amintesc tineretea, fragmente din viata, pe cei dragi si mai ales sotia pierduta cu patru\u00a0 ani \u00een urma, urmaresc ceea ce se petrece \u00een lume si \u00een viata tarii, cu interes si \u00eengrijorare. Necontenit trec \u00een revista momente ale existentei Rom\u00e2niei, eu fiind nascut o jumatate de deceniu dupa \u00eemplinirea visului desav\u00e2rsirii unificarii nationale. \u00centeleg schimbarile, dar ma si nemultumeste nepasarea a prea multi fata de binele comun. Tare mult as vrea sa-mi \u00eenchei viata \u00eentr-o tara care si-a recapatat valentele \u00een lume, \u00een care oamenii nu se \u00eengrijesc numai de propria lor fiinta, ci de mersul \u00eenainte al tuturor, de prestigiul si as adauga chiar de maretia Rom\u00e2niei. Din pacate, nu cred sa mai am vremea sa apuc\u00a0 sa-mi vad acest vis \u00eemplinit!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Uneori uit v\u00e2rsta pe care o am. Semnale \u00eemi sunt transmise de deficientele trupului. \u00cemi dau seama ca un efort odinioara minimal tinde a deveni o problema. C\u00e2teva sute de metri p\u00e2na la un\u00a0 magazin al cartierului le strabat cu greutate. Pe l\u00e2nga mine trec trecatorii si pasul meu grabit de altadata s-a \u00eencetinit. Trebuie… Cite\u0219te mai mult »Optzeci si noua<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14101","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1295,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14101"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14101\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}