{"id":14098,"date":"2012-11-22T14:37:53","date_gmt":"2012-11-22T12:37:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14098"},"modified":"2012-11-22T14:38:23","modified_gmt":"2012-11-22T12:38:23","slug":"inventarea-tenisului-16","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-16\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (16)"},"content":{"rendered":"<p>Dar care sa fi fost compozitia, organica sau chimica, a primelor suprafete de joc \u00een materie de tenis? \u00cen chip fatal, pentru ca tenisul modern s-a nascut \u00een Marea Britanie, gazonul, tuns, periat, udat si protejat cu religiozitate, reprezenta cea mai buna solutie \u00eentr-un climat meteorologic umid, mare iubitor al nuantelor de \u201everde\u201c. \u00censa ca de obicei, iarba nu este pretutindeni la fel nici macar \u00een Marea Britanie, exist\u00e2nd variatii si deosebiri uneori semnificative, \u00een functie de latitudine, de nuanta climatica, de cultura jardiniera a zonei insulare. Textura firului de iarba, grosimea, rezistenta, persistenta si elasticitatea sunt tot at\u00e2tea elemente de care jucatorii trebuie sa tina seama atunci c\u00e2nd intra pe court&#8230;<br \/>\nPentru ca atmosfera de competitie sa fie una ireprosabila si stimulatoare este nevoie de un sumar strict de coordonate. Kit-ul maiorului Wingfield, cel despre care vorbeam \u00een episodul trecut, nu a jucat deloc un rol ne\u00eensemnat, ba dimpotriva. La fel, nici forma ludica, aproape de inspiratie celtica, a terenului. Ulterior, suprafata de joc a primit forma de azi, cea dreptunghiulara, cu dimensiunile consacrate, pe care nu le mai amintesc. La toate aceste aspecte s-a adaugat spiritul de inventivitate propriu caselor englezesti, at\u00e2t de dornice sa personalizeze colocvialitatea sportiva&#8230; caci \u00een cadrul high life-ului britanic de multe ori se \u00eent\u00e2mpla ca turneele sa fie realmente competitii \u201ede casa\u201c, ele fiind organizate \u00een gradinile si parcurile private, iar ritualul acestor confruntari tenisistice tinea seama cu strictete de regulile stabilite prin conventie.<br \/>\nAminteam \u00eensa despre ingeniozitatea anglo-saxonilor \u00een domeniul materialului ce oferea consistenta suprafetei terenului de joc. Daca gazonul ocupa \u00een acea vreme prim-planul, asta nu \u00eensemna ca alte suprafete nu au fost cautate, gasite si inventate&#8230; De pilda, nisipul marin, nisipul dur, solidificat al plajelor britanice plate, dupa ce apa oceanului s-a retras \u00een urma mareei. Multi pasionati ai sportului alb s-au declarat extrem de multumiti de calitatea noilor terenuri efemere&#8230; Si sa nu uitam: primele astfel de court-uri si-au facut aparitia \u00een jurul anului 1874!<br \/>\nUna peste alta, putem sa constatam o evolutie extrem de complexa a jocului, instrumentelor, suprafetelor si regulilor jocului de tenis. De-a lungul acestei evolutii, frecvent foarte sinuoase, trebuie spus ca forma definitiva a terenurilor a fost stabilita pe baza a doua tipuri de structuri si entitati, cluburile sportive si stabilimentele turistice. Fapt este ca \u00een veacul al XIX-lea, mai cu seama \u00een lumea britanica, activitatile si preocuparile mondene s-au bucurat de o extraordinara dezvoltare, iar turismul a facut si el parte din suma acestor noi pasiuni societale. Statiunile britanice, balneare, termale si alpine, au cunoscut o autentica proliferare \u00een jurul marilor sau mai micilor orase de coasta. Replicile lor franceze, \u00een genul La C\u00f4te d&#8217;Azur, La C\u00f4te d&#8217;\u00c9meraude, Coasta basca, Chamonix, nu au fost altceva dec\u00e2t inventii si instituiri englezesti. Britanicii au \u201einstalat\u201c \u00een acele spatii adevarate \u201ecolonii turistice\u201c de inspiratie anglo-saxona, export\u00e2nd acest nou tip de loisir. Succesul a fost unul imens. Europa burgheza devenea \u00eencetul cu \u00eencetul extrem de English&#8230;<br \/>\nSi, desigur, ca o noua componenta a acestor noi peisaje turistice, terenurile de golf si tenis. Un caz elocvent \u00eel reprezinta \u00een Franta Hotelul \u201eBeau Site\u201c de la Cannes, care a beneficiat printre primele \u00een Hexagon de terenuri permanente de tenis.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dar care sa fi fost compozitia, organica sau chimica, a primelor suprafete de joc \u00een materie de tenis? \u00cen chip fatal, pentru ca tenisul modern s-a nascut \u00een Marea Britanie, gazonul, tuns, periat, udat si protejat cu religiozitate, reprezenta cea mai buna solutie \u00eentr-un climat meteorologic umid, mare iubitor al nuantelor de \u201everde\u201c. \u00censa ca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-16\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (16)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14098","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1452,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14098","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14098"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14098\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}