\u00cenca de la inventarea ei, fotografia a devenit o modalitate tehnica (si artistica) de conservare a amintirii, \u201eo piedica \u00een calea uitarii\u201c, cum se scria pe vechile poze schimbate, \u00een adolescenta, poate si mai t\u00e2rziu, de colegii si prietenii care, la un moment dat, se desparteau, plec\u00e2nd, fiecare, pe cararile \u00eentortocheate ale vietii. \u201eAlbumul de familie\u201c, prezent \u00een fiecare casa, \u00een sertarele mesei din \u201ecasa dinainte\u201c, pe pereti, \u00een buzunarul de la piept al tatalui plecat \u00een armata sau pe front, cuprinde scene din viata celor dragi, de la nasterea si botezul copilului, la primii pasi facuti de acesta, \u00eent\u00e2ia zi de scoala, serbarea de la sf\u00e2rsit de an scolar, nelipsita poza din armata a baiatului cel mare sau cel mic, logodna si casatoria, nunta, ospatul, mai ales, si, din ce \u00een ce mai frecvent \u00een zilele noastre, ceremonialul funebru. Daca, pe la \u00eenceputul secolului trecut, facerea unei fotografii \u00eensemna un drum special p\u00e2na \u00een cel mai apropiat orasel \u00een care exista un atelier fotografic sau ocazia venirii unui fotograf ambulant la t\u00e2rgul ori la b\u00e2lciul sezonier din zona respectiva, astazi toata lumea fotografiaza, inclusiv cu telefonul mobil, iar pozele realizate cu aparate foto digitale circula nestingherit, prin Internet, \u201eprint\u201c-urile pe h\u00e2rtie devenind ceva \u00eenvechit, demodat.
\nPe de alta parte, chiar de la \u00eenceputurile acestei meserii artistice, fotografia a fost atrasa si \u00een c\u00e2mpul cercetarii stiintifice, \u00een biologie, geografie, astronomie, medicina, ca si \u00een antropologie, etnografie, stiinte sociale, ca instrument de investigare si mijloc de pastrare, de stocare a informatiei. \u00cenceputul \u00eel face Bronislav Malinowski, \u00een \u201eArgonautii Pacificului de Vest\u201c care cuprinde fotografii facute de cercetator, \u00eenca din 1914. \u00cei urmeaza experimentul realizat de antropologii Gregory Bateson si Margaret Mead \u00een Bali, \u00een anii 1936-1938, c\u00e2nd au facut 25.000 de fotografii si au \u00eenregistrat 7 000 de metri de pelicula pe 16 mm, pe baza carora au realizat studiul \u201eBalinese Character: A Photographic Analysis\u201c (1942) (Cf. Francois Laplantine, \u201eDescrierea etnografica\u201c, trad. rom. 2000). Dar importanta fotografiei \u00een etnografie fusese \u00eentrevazuta de un Tache Papahagi, care publica \u201eImages d’ethnographie roumaine\u201c, 3 vol., 1928-1934, precedat, la r\u00e2ndul sau, de fratii Milton (1882-1964) si Ienache (1878-1954) Manakia, cei mai importanti fotografi din Balcani si pionieri ai cinematografiei balcanice, ignorati \u00een Rom\u00e2nia postbelica, revendicati de alte culturi din sud-estul Europei, readusi \u00een atentie dupa 1990 (v. Ioana Popescu, \u201ePriveste! Fratii Manakia\u201c \u201eMartor\u201c VI, 2001 Supliment, si Marian Tutui, \u201eFratii Manakia si imaginea Balcanilor\u201c, 2010), cu observatia ca cei doi nu erau etnografi ci, \u00een primul r\u00e2nd, fotografi, artisti ai imaginii statice sau \u00een miscare. Tot calitatea de pionieri \u00eentr-ale fotografiei etnografice trebuie acordat si monografistilor Scolii Gusti care au recurs la serviciile unui fotograf de exceptie, Iosif Berman (1892-1941), de la care s-au pastrat sute de clisee, unele pe sticla, valorificate, partial, \u00een c\u00e2teva albume, precum, cu titlu de exemplu, \u201eOmul rom\u00e2nesc\u201c, Editie alcatuita si \u00eengrijita de Sabina Ispas si Emanuel P\u00e2rvu, Editura \u201eViitorul Rom\u00e2nesc\u201c, 2000.
\nSuntem, cu aceste exemple, \u00een fata unei situatii speciale, \u00een care fotografia este folosita intentionat, programatic, ca instrument al cercetarii stiintifice, \u00een sensul pledoariei formulate de Laplantine (cf. ante) care sustine \u201ecaracterul de ne\u00eenlocuit al fotografiei\u201c \u00een cercetarea etnografica: \u201e\u2026fotografia \u00eei permite scrierii etnografice (instrumentata sau nu) sa evite capcanele si iluziile g\u00e2ndirii dogmatice, al carei specific consta \u00een a fi afirmativa, univoca si, \u00eentr-o oarecare masura, monofocalizata\u201c.
\nUn demers cu totul exceptional, \u00eentrupat \u00eentr-o serie de carti, volume, pliante aparute relativ recent, marturisind o rapida adaptare a specialistilor rom\u00e2ni la \u201etrendul\u201c etnologiei europene si extraeuropene, consta \u00een valorificarea, din perspectiva etnologica, a fotografiilor de familie, facute de amatori sau de profesionisti \u00eentr-ale fotografiatului, dar nu de etnografi, de etnologi, de sociologi etc., adica nu de profesionisti ai cercetarii de teren. Ma g\u00e2ndesc, de pilda, la albumul realizat de Ilie Moise, \u201eO lume \u00een imagini\u2026Cutul si oamenii sai\u201c, Altip, Alba Iulia, 2011. Om al acelor locuri, profesorul Ilie Moise de la Universitatea din Sibiu s-a dedicat \u00eentrutotul acelui spatiu matricial realiz\u00e2nd, pe l\u00e2nga studiile de etnologie privitoare la \u201eConfreriile carpatice de tineret\u201c (1999), studiu de referinta \u00een etnologia actuala (o editie noua, av\u00e2nd \u00een anexe un bogat material iconografic, la Editura Dacia XXI, 2012), c\u00e2teva micromonografii despre \u201eSibiu \u2013 repere etnologice\u201c\u00a0 (2004), despre clujeni (\u201eItinerarii clujene\u201c, 2008), despre \u201eOamenii si locurile Albei\u201c (2009).
\nDar \u201eCutul si oamenii sai\u201c surprinde prin noutatea demersului stiintific. Albume cu fotografii ale unor locuri vestite sau cel putin pitoresti de pe \u00eentinsul Rom\u00e2niei au aparut cu duiumul \u00eenainte si dupa 1989, mai cu seama cu scop turistic sau propagandistic. Erau fotografii artistice, facute de maestri ai fotografiei, pe h\u00e2rtie de cea mai buna calitate, deseori cu explicatii \u00een limbi straine, bune de facut cadou prietenilor din tara sau din strainatate.
\n\u00cen cartea lui Ilie Moise, \u201eO lume \u00een imagini\u201c\u2026 fotografiile sunt ale unor amatori (cele mai multe, \u00eentre care se remarca dr. Ioan Brate, 1898-1985, si Ilie Top\u00e2rceanu, 1920-2010, care, desi taran, adopta, nu o data, \u201eatitudini de veritabil etnograf\u201c), pastrate \u00een casele oamenilor sau \u00een arhivele personale ale unor colectionari, unele dintre ele mai vechi de un secol, reprezent\u00e2nd monumente si documente de atestare documentara a satului, personalitati locale (si Cutul nu a dus lipsa de astfel de oameni),\u00a0 precum Septimiu Albini, redactor la \u201eTribuna\u201c din Sibiu, \u201e\u00een epoca cea mai grea\u201c (fotografia este din 1894), prezent \u00een delegatia memorandistilor, la Viena, \u00een 1892, secretar al PNR din Transilvania \u00een acea vreme, si Ilie Daianu, director la \u201eTribuna\u201c si protopop unit al Clujului, membru \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei Mari (1920-1927), dar, mai ales, imagini din viata de ieri si de azi a locuitorilor, la munca sau \u00een sarbatori.
\nCa specialist, profesor universitar, cercetator, membru al Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, dr. Ilie Moise surprinde esenta intreprinderii sale. Consider\u00e2nd fotografia etnologica ca \u201e\u2026 una dintre cele mai moderne\u00a0\u00a0 metode de salvare si conservare a patrimoniului cultural\u00a0 traditional\u201c, el conchide ca \u201ealbumele etnografice se constituie \u00een veritabile carti ale memoriei culturale, destinate recuperarii unor fragmente \u00eentregi din patrimoniul imaterial de care are at\u00e2ta nevoie identitatea rom\u00e2neasca\u201c.
\nPe un plan apropiat\u00a0 se situeaza si superbul album-document \u201eUn secol de istorie locala \u00een imagini\u201c, aparut sub egida Muzeului Judetean Mures, \u00een colectia Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Ethnographica nr. 3, T\u00e2rgu-Mures, 2011, realizat de un colectiv alcatuit din Angela Pop, Livia Marc, Laura Pop si Dorel Marc. Volumul este deschis de un \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c semnat de dr. Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie din Brasov, urmat de un \u201eArgument\u201c\u00a0 datorat Angelei Pop, redactorul sef al seriei amintite, din care aflam detalii \u00een legatura cu desfasurarea acestui proiect, finantat de AFCN. \u201eCaracterul inovativ al programului este dat de aceasta provocare a implicarii si participarii locuitorilor alaturi de specialistii muzeului la reconfigurarea trecutului lor, fotografia fiind perceputa ca o oglinda \u00een care se citesc momente, instantanee ale vietii individului, familiei si satului traditional\u201c.
\nDr. Dorel Marc este autorul unui scurt dar dens studiu introductiv despre \u201eFotografia etnografica \u2013 martor si argument \u00een analiza antropologica a imaginilor\u201c, din care de retinut ar fi, dincolo de detaliile tehnice privind colectarea, sortarea, selectionarea fotografiilor, \u201efilosofia\u201c acestui tip de cercetare: \u201eAlbumul de fotografie etnografica este, \u00eenainte de toate, o sinteza a unor mesaje care vin dintr-o lume aproape apusa, care \u00eesi prelungeste \u00eensa existenta dincolo de vreme si vremuri prin instantanee surprinse cu maiestrie artistica de maestrii fotografi, \u201eciparii\u201c oraselor care au cutreierat satele sau la studiourile carora taranii paseau cu emotie pentru a intra \u00eentr-un alt fel de vesnicie. Ei se pozau cu convingerea ca fotografierea lasa \u00een uram ei nu doar o amintire, ci o adevarata mostenire a unor generatii izvoditoare si purtatoare de traditie\u201c. Fotografiile retinute pentru album, dintr-un numar de 3382 piese, au fost ordonate \u00een c\u00e2teva sectiuni: \u201eFamilia\u201c, \u201eCopilaria si scoala\u201c, \u201eArmata\u201c, \u201eOcupatii\u201c, \u201eObiceiuri\u201c, \u201ePort popular\u201c, \u201eViata sociala\u201c. Laudabila si \u00een spiritul celei mai mari corectitudini este mentionarea, \u00een anexele lucrarii, a tuturor celor care au contribuit la realizarea albumului. Cinste lor si celor care au pus \u00een practica acest proiect admirabil. O initiativa care ar trebui extinsa \u00een toate comunitatile rom\u00e2nesti, din sate si chiar din orase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenca de la inventarea ei, fotografia a devenit o modalitate tehnica (si artistica) de conservare a amintirii, \u201eo piedica \u00een calea uitarii\u201c, cum se scria pe vechile poze schimbate, \u00een adolescenta, poate si mai t\u00e2rziu, de colegii si prietenii care, la un moment dat, se desparteau, plec\u00e2nd, fiecare, pe cararile \u00eentortocheate ale vietii. \u201eAlbumul de… Cite\u0219te mai mult »Eternizarea clipei: fotografia \u00een etnologie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8467],"class_list":["post-14095","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-fotografia-in-etnologie"],"views":4147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14095\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}