Intr-una dintre cele mai ambitioase scene ale celui de-al douazeci si treilea 007, unul mai indiferent la nou ca niciodata, Bond-ul lui Daniel Craig e lasat pe un scaun sa astepte cu m\u00e2inile legate la spate, ca un elev cuminte, venirea inamicului sau, un geniu informatic, intr-o camera plina de computere. Gadgeturile cu care il cadoriseste Q abia isi justifica denumirea, masina lui e vechiul Aston Martin DB5 din \u201eGoldfinger\u201c, in timp ce infruntarea finala se revendica, cinematografic vorbind, de la un gen care in cur\u00e2nd isi va sarbatori centenarul, si anume westernul. \u201eSome men are coming to kill us. We\u2019re going to kill them first\u201c, explica succint eroul.
\nDincolo de aspectul acesta tehnologic mai vizibil, Bond-urile au avut dintotdeauna aceeasi calitate cameleonica prin raport cu societatea de consum careia ii datoreaza existenta. Atunci c\u00e2nd Beatles-ii erau in voga, Bond-ul lui Connery pomenea despre Beatles (dar de la inaltimea indoielnica a unei instante superioare); c\u00e2nd genul blaxploitation era la moda, \u201eLive and Let Die\u201c ii imprumuta cliseele (dar nu si perspectiva: albul muta si c\u00e2stiga); c\u00e2nd stilul vizual al filmelor de actiune ale lui Paul Greengrass era pe val, \u201eQuantum of Solace\u201c arata ca si cum ar fi facut parte din seria \u201eBourne\u201c s.a.m.d. Acelasi lucru este valabil, de pilda, daca vorbim despre seria \u201eDirty Harry\u201c (si in acest caz, nu doar inspectorul Callahan avea un dinte impotriva comunitatii hippie, dupa cum nu doar el era rasist, ci cam asa era America adulta a acelor ani). Ei bine, \u201eSkyfall\u201c adopta din nou o perspectiva prafuita, care numai politically correct nu e. Una dintre modalitatile de a-l diferentia pe Bond de adversarii sai e data de diformitatile acestora din urma: m\u00e2inile lui dr. No, cicatricea lui Blofeld, cel de-al treilea sf\u00e2rc al lui Scaramanga, dentitia lui Jaws etc. In \u201eSkyfall\u201c, diformitatea lui Silva nu e doar fizica (asupra acesteia se insista foarte putin), ci mai ales sexuala. Hipersexualitatii hetero bondiene i se opune aparenta homosexualitate a villain-ului, in care se cere recunoscuta o marca in plus a deviantei acestuia, iar tupeul cel mai mare al filmului e acela ca le include pe am\u00e2ndoua in acelasi cadru. Pentru a-si salva pielea, Bond insusi avanseaza ipoteza ca teritoriul homoerotic nu i-ar fi intru totul strain (ceea ce nu s-ar fi int\u00e2mplat niciodata in anii \u201860). In interiorul unui monument inchinat machismului, nu e deloc putin.
\nAnacronismul noului Bond e insotit de o serie de similaritati cu caracteristici ale unora dintre cele mai populare ecranizari de benzi desenate, precum si de o mutare neobisnuita de accent asupra psihismului personajelor.
\nSuperbond
\nAsemeni lui Superman, care trebuie sa infrunte, in \u201eSuperman III\u201c, o versiune negativa a sa, Bond are parte de un inamic de forte egale, daca nu superioare, cu aceeasi pregatire, care a desfasurat aceeasi activitate si a dat acelasi randament, sub supravegherea aceleiasi M. Intr-un cuv\u00e2nt, un dublu al sau cu semn schimbat. Inamicul lui Superman apare ca urmare a expunerii supereroului la kriptonita de sinteza si reprezinta rezultatul scindarii personalitatii acestuia. In chip similar, si Silva apare dupa ce Bond e sacrificat de M si are drept unic scop sa se razbune pe aceasta, adica exact ceea ce Bond insusi ar fi mai mult dec\u00e2t indreptatit sa-si doreasca.
\nSeria Batman, pe de alta parte, e una fundamental preocupata de chestiunea inceputurilor. Cum a ajuns Bruce Wayne sa fie Batman? Cum a ajuns Joker sa fie Joker? Cine i-a ucis pe parintii lui Bruce Wayne? La aceasta ultima intrebare, avem nu unul, ci doua raspunsuri (in primul \u201eBatman\u201c al lui Tim Burton si, 16 ani mai t\u00e2rziu, in \u201eBatman Begins\u201c). Intr-un sens mai general, eroul exista datorita obsesiei sale in legatura cu un eveniment din trecut. Indiferent de suport (BD, desen animat sau film), acesta are un scop imediat (a pune capat unei rasturnari intotdeauna temporare a ordinii in orasul Gotham) si un scop mai mare, permanent si imposibil: a-si razbuna parintii. In seria \u201eBond\u201c, locul parintilor lui Bruce Wayne e luat de Vesper Lynd. Primele doua filme cu Daniel Craig se ocupa pe larg de felul in care Bond a capatat forma pe care o stim cu totii, asa ca lui \u201eSkyfall\u201c ii ram\u00e2ne sa desav\u00e2rseasca tabloul, respectiv sa se ocupe de Moneypenny, de noul Q si de viitorul M. La final, Bond priveste Londra de pe acoperisul cladirii MI6, in aceeasi pozitie in care Batman e deseori filmat sau desenat veghind deasupra Gothamului. In sf\u00e2rsit, asemeni lui Batman, Bond are conacul sau, cu Alfred-ul aferent, ceea ce se leaga probabil tot de mimetismul deja consacrat al Bond-urilor, cel mai evident in aceea ca \u201eSkyfall\u201c, la patru ani dupa \u201eThe Dark Knight\u201c, are Joker-ul lui, mutilat in chip asemanator si cu un discurs similar.
\nNorma de minim doua partenere trecute in raboj e respectata si in acest film. Bond nu apuca sa se indragosteasca de vreuna din cele doua, asa ca partea sentimentala e asigurata de o idila incipienta intre M si Albert, care indeplinesc rolul de parinti surogat ai eroului. Silva, adica fiul cel rau, sufera de un complex oedipian indreptat impotriva lui M, mama sa de imprumut. Fiul cel bun, adica Bond, are misiunea de a-si proteja mama cu orice pret si de a-l ucide. Confruntarea dintre cei doi are loc in casa parinteasca. Ca in \u201eStraw Dogs\u201c, clasicul lui Peckinpah, familia disfunctionala e atacata pe teren propriu de un adversar mai bine pregatit, a carei tinta e figura feminina (in cazul de fata, materna). Silva incepe prin a-l emascula simbolic pe Bond, distrug\u00e2ndu-i masina. Bond si Silva deopotriva se manifesta distructiv fata de trecutul si fata de familia lor: Bond arunca in aer casa in care a crescut, in timp ce Silva o ucide pe M. Lacul in care Bond se lupta cu un adversar la final poate fi interpretat drept o sublimare a lichidului amniotic, in care doua virtualitati (Bond si inamicul sau, un avatar al lui Silva) se lupta sa existe. Desi isi infr\u00e2nge adversarul, Bond nu mai gaseste iesirea, ceea ce prefigureaza moartea lui M, asa ca isi creeaza propria sa copca – noul Bond nu are nevoie de parinti pentru a renaste.
\nLa intersectia dintre BD, lectie de psihanaliza pe intelesul tuturor si western, \u201eSkyfall\u201c e original, in peisajul seriei Bond si in universul cultural contemporan, tocmai prin alegerea si imbinarea elementelor care il definesc ca fiind o compilatie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Intr-una dintre cele mai ambitioase scene ale celui de-al douazeci si treilea 007, unul mai indiferent la nou ca niciodata, Bond-ul lui Daniel Craig e lasat pe un scaun sa astepte cu m\u00e2inile legate la spate, ca un elev cuminte, venirea inamicului sau, un geniu informatic, intr-o camera plina de computere. Gadgeturile cu care il… Cite\u0219te mai mult »Cu Bond la psihiatru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8463,150,83],"class_list":["post-14083","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-bond-ul-lui-daniel-craig","tag-cinema","tag-film"],"views":1628,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14083","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14083"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14083\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}