{"id":13984,"date":"2012-11-22T13:09:23","date_gmt":"2012-11-22T11:09:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13984"},"modified":"2012-11-22T13:09:43","modified_gmt":"2012-11-22T11:09:43","slug":"teologia-politica-a-lui-pavel-un-excelent-pretext","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teologia-politica-a-lui-pavel-un-excelent-pretext\/","title":{"rendered":"Teologia politica a lui Pavel &#8211; un excelent pretext"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Jacob<strong> <strong>Tau<\/strong><strong><em><\/em><\/strong>bes, <em>Teologia politica a lui Pavel,<\/em><\/strong>\u00a0<\/strong><strong> traducere si note Maria-Magdalena Anghelescu, <\/strong><strong><em>,<\/em>Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Cartea lui Jacob Taubes, \u201eTeologia politica a lui Pavel\u201c, este o carte-surpriza. O poti cumpara din cauza pasiunii pentru teologie politica sau pentru extraordinarul personaj care a fost Pavel, dar ai sa descoperi acolo cu totul altceva.<br \/>\nCe contine aceasta carte? Ea cuprinde prelegerile sustinute de Jacob Taubes la Centrul de Cercetari al Comunitatii de Studii Evanghelice din Heidelberg, in perioada 23-27 februarie 1987. Dar si o astfel de prezentare este la fel de inselatoare ca si titlul. Departe de a fi niste simple prelegeri academice, ele sunt practic testamentul intelectual al lui Jacob Taubes. Cu c\u00e2teva luni inainte de moarte, suferind de un cancer in faza terminala, Jacob Taubes alege sa isi rosteasca testamentul intelectual av\u00e2nd ca pretext o tema foarte importanta pentru el: apostolul Pavel.<br \/>\nPractic, volumul are doua parti distincte: prelegerile propriu-zise si o confesiune, o dare de seama cu privire la relatia intelectuala dintre Taubes si Carl Schmitt. Taubes incearca testamentar sa se pozitioneze fata de cele doua repere culturale care au marcat destinul sau, dar si al evreitatii moderne: teologia crestina (al carei incontestabil intemeietor este apostolul Pavel) si ideologia crestina, al carei reprezentant si arheolog este Carl Schmitt.<br \/>\nLa sf\u00e2rsitul volumului, Jan si Aleida Assman, editorii, seriosi ca orice universitari germani, cum chiar Taubes le-ar spune, ofera o postfata riguroasa, menita sa \u201esalveze\u201c academic textele rabinului, pline de oralitate, de dorinta comunicarii unui spirit, mai degraba dec\u00e2t a unei idei. Acest lucru face imposibila o recenzie standard, incuraj\u00e2nd mai cur\u00e2nd o contemplare intelegatoare a desfasurarii nu at\u00e2t a unei idei si a consecintelor sale, c\u00e2t a spectacolului spiritual al celui care constientizeaza scurtimea timpului marturisirii pe care trebuie sa o depuna.<br \/>\nDar de ce Pavel? Pentru ca Pavel este pentru Taubes \u201emai evreu dec\u00e2t oricare rabin reformator-sau oricare rabin liberal pe care l-am ascultat vreodata\u201c (p. 22). Dar si pentru ca Pavel pune temelia crestinismului. De aceea, Taubes nu se teme sa faca o paralela intre Moise si Pavel, intre liturgia evreiasca a iertarii si ispasirii (Yom Kippur) si rascumpararea iertatoare care sta la baza credintei si teologiei crestine la Pavel, intre summa theologiae paulina care este \u201eEpistola catre Romani\u201c si Talmud \u2013 explicarea Legii lui Dumnezeu data prin Moise.<br \/>\nPavel este de asemenea rabinul (i.e. intelectualul) care se bate la propriu si la figurat pentru universalitatea noii religii crestine, dar si pentru continuitatea ei deplina in raport cu religia lui Moise \u2013 mostenire aratata in tot corpusul epistolar al carui autor este, dar mai ales in \u201eEpistola catre Romani\u201c. Pavel este evreul care iese dintr-un ghetou etno-religios si universalizeaza in si prin crestinism evreitatea.<br \/>\nTaubes descopera aceasta universalitate, in care se regaseste ca fiind \u201eacasa\u201c in cultura crestina occidentala, fara sa mai fie acasa in deconstruirea ei.<br \/>\nTocmai de aceea, in acest excurs Jacob Taubes nu ezita sa se ia la harta at\u00e2t cu interpretarile liberale ale iudaismului, cu protestantizarea acestuia, c\u00e2t si cu discreditarea g\u00e2ndirii crestine si despiritualizarea culturii occidentale, invoc\u00e2nd aici, ca orice bun hegelian, dar, as adauga, neinspirat din punct de vedere teologic, \u201espiritul\u201c lui Hegel. \u201eNoi stim ca spiritul se discrediteaza. Am numit trei martori ai discreditarii, care va conduc de-a lungul secolului al XIX-lea: martorul suspiciunii economice (Marx), filosofice (Nietzsche) si al psihologiei abisale (Freud)\u201c (p. 61).<br \/>\nDe altfel, partea a doua a prelegerilor este dedicata confruntarii dintre Pavel si cultura moderna, de la dreapta la st\u00e2nga si de la st\u00e2nga la dreapta, intr-un deplin tohu va bohu (\u201ehaos\u201c, in ebraica) cronologic, menit nu at\u00e2t sa ameteasca cititorul, c\u00e2t sa il convinga. Se sesizeaza in text o obsesie a marilor paranteze, a lungilor intreruperi explicative, dar si a revenirilor pentru a avea certitudinea ca se acopera totul. Acest lucru il face sa fie explicit si util. De exemplu, nu pierde vremea in nuante atunci c\u00e2nd incearca sa explice sensul real al teologiei politice lui Schmitt: \u201eSecularizarea nu este la Schmitt un concept pozitiv. Dimpotriva, ea este pentru el Diavolul\u201c (p. 89). La fel, ironiz\u00e2nd katechon-ul paulino-schmittian, Taubes nu poate sa nu remarce ironic: \u201eExista rugaciunea pentru dainuirea statului, caci, Doamne fereste daca el n-ar dainui, ar izbucni haosul sau, mai rau, Imparatia lui Dumnezeu! Ar fi cel mai ingrozitor lucru care s-ar putea int\u00e2mpla\u201c (p. 94).<br \/>\nAjungem acum la a doua parte a lucrarii. Povestea relatiei dintre Jacob Taubes si Carl Schmitt este in multe aspecte una autobiografica. Este int\u00e2lnirea dintre doi adversari de idei: mozaicul si crestinul, evreul si antisemitul. De asemenea, este vorba si despre diferenta dintre teolog, filozof (Taubes) si jurist (Schmitt). \u201eE una sa fii teolog, alta sa fii filozof si-o a treia sa fii jurist. Este un cu totul alt mod de a intelege lumea. Juristul trebuie sa legitimeze lumea asa cum este\u201c (p. 136). Aceasta int\u00e2lnire este una recuperatorie pentru opera extraordinara a unui intelectual de dimensiunea lui Schmitt, condamnat de optiunea sa politica (pe care Taubes i-o intelege si si-o explica, fara sa o justifice niciun moment) la izolare academica.<br \/>\nAnecdotica este din acest punct de vedere savuroasa: aflam, de exemplu, ca \u201eTeoria constitutionala\u201c a lui Schmitt a fost consultata pentru redactarea unui proiect de\u2026 Constitutie a Israelului \u2013 fapt ce indica nu doar importanta g\u00e2ndirii lui Schmitt, c\u00e2t si pragmatismul fondatorilor Israelului modern. De altfel, Taubes isi imp\u00e2nzeste textul cu anecdote si vorbe de duh ce ar putea face cariera prin ele insele.<br \/>\nIata-l, de exemplu, frapat de lipsa de cultura biblica a unui student la Filozofie, recomand\u00e2ndu-i acestuia sa citeasca Biblia. Intrebat de studentul respectiv, desigur cu ambitii de intelectual erudit, in ce traducere sa faca aceasta lectura, primeste un raspuns pe c\u00e2t de sincer, pe at\u00e2t de taios: \u201ePentru dumneavoastra, orice traducere este potrivita\u201c.<\/p>\n<p>Ce obtinem, in cele din urma, de la Taubes, prin acest testament vorbit pe care, iata, avem ocazia sa il citim si in limba rom\u00e2na? Constiinta unitatii culturii noastre care nu este altfel dec\u00e2t iudeo-crestina.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Jacob Taubes, Teologia politica a lui Pavel,\u00a0 traducere si note Maria-Magdalena Anghelescu, ,Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012 Cartea lui Jacob Taubes, \u201eTeologia politica a lui Pavel\u201c, este o carte-surpriza. O poti cumpara din cauza pasiunii pentru teologie politica sau pentru extraordinarul personaj care a fost Pavel, dar ai sa descoperi acolo cu totul altceva. Ce contine&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teologia-politica-a-lui-pavel-un-excelent-pretext\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Teologia politica a lui Pavel &#8211; un excelent pretext<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6639,6640],"class_list":["post-13984","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jacob-taubes","tag-teologia-politica-a-lui-pavel"],"views":1165,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13984","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13984"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13984\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13984"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13984"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13984"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}