{"id":13924,"date":"2012-11-08T17:22:16","date_gmt":"2012-11-08T15:22:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13924"},"modified":"2012-11-08T17:22:56","modified_gmt":"2012-11-08T15:22:56","slug":"faust-noua-productie-la-opera-din-timisoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/faust-noua-productie-la-opera-din-timisoara\/","title":{"rendered":"\u201eFaust\u201c, noua productie la Opera din Timisoara"},"content":{"rendered":"

Pentru deschiderea actualei stagiuni a Operei Nationale Rom\u00e2ne din Timisoara, directorul general Corneliu Murgu a propus un titlu de opera franceza, \u201eFaust\u201c de Gounod, noua productie ce urmeaza precedentei din anii ’90. Practica reluarii \u00een noi viziuni a unor opusuri celebre, ce fac parte din repertoriul obligatoriu al scenelor lirice, este curenta si raspunde apetentei publicului pentru spectaculos si diversitate stilistica, aici printr-o \u201egrand-op\u00e9ra\u201c care include \u00een afara ariilor, duetelor, corurilor binecunoscute si un \u00eentreg tablou de balet. Desi dispune de forte indigene notabile pentru construirea unei bune distributii, o abilitate recunoscuta a managerului, Corneliu Murgu a dorit ca premiera sa fie un eveniment adevarat si a invitat vedete internationale, renumitul bas Roberto Scandiuzzi (Mefisto) si reputata soprana Nicoleta Ardelean (Margareta). \u00cen privinta realizatorilor, ca autor total, italianul Mario De Carlo a semnat regia, decorurile si costumele iar conationalul sau David Crescenzi s-a aflat \u00een fosa Operei, ambii fiind colaboratori vechi ai teatrului din municipiul de pe Bega. De fapt, si Scandiuzzi mai aparuse pe scena timisoreana \u00eentr-un concert cu \u201eAttila\u201c de Verdi, acum ceva vreme. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prezenta cunoscutului Razvan Mazilu, \u00een calitate de coregraf, a fost un lux cu care Corneliu Murgu a c\u00e2stigat o data \u00een plus.
\nDemoni printre noi<\/strong>
\nSpectacolul \u201eFaust\u201c captiveaza prin simplitatea si esentializarea prin simboluri a decorurilor, prin costumele frumoase si desenate \u00een varietate coloristica, prin jocul de scena minutios g\u00e2ndit. Suntem \u00eentr-un ambient clasic, cu directionare catre Evul Mediu flamand, \u00een care cadrajele de detaliu si proiectiile pe fundal par ca fac parte din p\u00e2nzele marilor maestri. \u00centr-adevar, cheia atmosferei sta \u00een autenticitatea costumelor coristilor, \u00een atitudinile si miscarile lor \u00een cele doua mari scene de ansamblu, tablourile chermezei si corului soldatilor. Pacat ca autorul lighting-design-ului nu este mentionat \u00een program (se poate presupune, tot regizorul) pentru ca l-as fi felicitat pentru proiectii (\u00een afara celor amintite, ce frumoasa este scena din biserica!) si i-as fi reprosat urmarirea imprecisa a unor personaje (Mefisto, actul I) sau schimbari de lumini mai putin coerente (actul al II-lea).
\nSimbolistica lui Mario De Carlo merge \u00een mai multe sensuri, de la globul pam\u00e2ntesc care domina cabinetul batr\u00e2nului Faust si care devine la final \u00eenchisoarea Margaretei si p\u00e2na la gheara monstruoasa ce stap\u00e2neste gradina pura a eroinei. Mefisto \u00eensusi \u00eei fixeaza rolul malefic si o \u00eenvaluie la \u00eenceputul actului al III-lea \u00een mantia lui, \u00eentr-un inspirat grupaj, alaturi de larve albe t\u00e2r\u00e2toare, ciracii sai hidosi, pe care \u00eei regasim si \u00een scena din biserica \u00een care devoreaza pruncul Margaretei, dupa cum \u00eei regasisem si deghizati \u00een calugari \u00een primul tablou sau strecur\u00e2ndu-se mascati printre poporenii din scena chermezei.
\nDa, demonii sunt printre noi si viata \u00een viziunea lui De Carlo este strabatuta de spiritul lor, alter\u00e2nd momentele luminoase ale celor doi \u00eendragostiti sau bucuria generala. Regizorul \u00eei strecoara \u00een sufletele noastre si asa nelinistite, \u00een voit contrast cu aspectul \u201eoficial\u201c al lui Mefisto, gentilom elegant, distins, politicos, natural, chiar simpatic si sur\u00e2zator, autoritar prin nonsalanta, ironic, deloc neguros, un contur la \u00eendem\u00e2na cobor\u00e2t din generozitatea timbrala a vocii de bas a lui Roberto Scandiuzzi, \u00een mare forma. \u00centr-adevar, italianul a impresionat printr-un glas somptuos, impunator, nobil, intens cantabil, cu nuantari subtile. \u201eFrumusetea diavolului\u201c, \u00eenfatisata de Scandiuzzi si Mario De Carlo, a fost cu at\u00e2t mai amenintatoare.
\nNoaptea curtezanelor<\/strong>
\nRegia noii productii cu \u201eFaust\u201c este o reusita durabila cu mesaj clar. Dupa apoteoza Margaretei, Faust pierde tot, \u00eel re\u00eent\u00e2lnim batr\u00e2n si chinuit, acelasi prizonier al propriilor fram\u00e2ntari. Pactul a fost o aventura nefericita, o clipa de ratacire.
\nPutine aspecte ale mizanscenei se \u00eenscriu la pasiv. Spre pilda, g\u00e2ndesc ca nu mai era nevoie ca, dupa semnarea pactului, cabinetul lui Faust sa fie inundat de diavoli \u00eenaripati, un kitsch revuistic pentru o explicare redundanta. Dupa cum, tot redundanta mi s-a parut aparitia \u00een acelasi spatiu a unor grupuri de tineri \u00een timp ce filosoful \u00eesi clameaza aspiratiile catre timpurile din junete.
\nFara \u00eendoiala, Mario De Carlo este un traditionalist. \u00cemi amintesc anterioara montare timisoreana cu \u201eAdriana Lecouvreur\u201c, abundent baroca. Pentru acest \u201eFaust\u201c, \u00eensa, impulsionat poate si de viziunea inedita a lui Razvan Mazilu, a adus elemente moderne asupra \u201eNoptii Walpurgiei\u201c, \u00een special prin abstractul halucinant al proiectiilor. A sustinut astfel demersul coregrafului, care a imaginat un tablou ce ar putea fi subintitulat \u201eNoaptea curtezanelor celebre\u201c. Mazilu nu s-a oprit, ci a mers si catre o succinta istorie a baletului, de la unduirile clasice \u201e\u00een poante\u201c la dansul modern de cabaret. Cleopatra, Elena din Troia, Semiramida, dar si Faust si Margareta, Papusile lui Coppelius, \u201eArmata generalului\u201c, Sarbatoarea vrajitoarelor, Bacanala, Cancan-ul sunt tot at\u00e2tea secvente \u00een care miscarea de multe ori atipica, simetrica sau asimetrica, integreaza unitar muzica. Coregraful simte sunetul si \u00eel exploateaza plastic cum nu se poate mai bine. Si aici, costumele lui De Carlo au fost atractive, de la cele mulate si \u00eendraznete p\u00e2na la cele \u201eprudente\u201c din momentul de cabaret. Pentru toata prestatia coregrafica a spectacolului, numesc aici ansamblul de balet al Operei Nationale Rom\u00e2ne din Timisoara, \u00een colaborare cu elevii Colegiului National de Arta \u201eIon Vidu\u201c, Sectia Coregrafie \u201eStefan Gheorghe\u201c.
\nBuna pregatire muzicala<\/strong>
\nLa pupitru, sustinerea venita din partea lui David Crescenzi a fost benefica si a certificat o data \u00een plus orchestra timisoreana drept una dintre cele mai valoroase pentru fosele de opera din Rom\u00e2nia. Sonoritatile au fost omogene si meritul bunei pregatiri muzicale revine \u00een egala masura concertmaestrilor Ovidiu Rusu si Corina Murgu, lucrului serios. Dirijorul a optat pentru o versiune aproape maximala a partiturii lui Gounod, din care a lipsit doar tabloul \u201eCamera Margaretei\u201c. Nu este ceva neobisnuit. Se practica. \u00cen schimb, au fost reintroduse \u00een expunere unele scurte pasaje, frecvent eliminate, care au adus un plus de coerenta \u00eenfatisarii opusului. Dupa momente \u00eentruc\u00e2tva ezitante \u00een debutul scenei chermezei, corul pregatit de Laura Mare a fost la \u00eenaltimea serii, cu un remarcabil v\u00e2rf \u00een paginile Corului soldatilor din actul al IV-lea.
\nVocea argintata a Nicoletei Ardelean a slujit o Margareta daruita profund iubirii, cu frazare frumoasa si nuantata \u00een c\u00e2nt. A fost debutul \u00een rol al sopranei care, iata, \u00eesi construieste \u00een continuare cariera cu creatii importante. Lirismul este seducator, c\u00e2teodata retinut, alteori expansiv, cu o buna \u00eencoronare \u00een dificilul final \u201eAnges purs, anges radieux\u201c, minunat, \u00eenaltator c\u00e2ntat.
\n\u00cen rolul titular, o placuta surpriza a constituit-o Like Xing, descoperit acum circa trei ani la un masterclass \u00een Italia de urechea de exceptie a lui Corneliu Murgu. Sonor, cu proiectie buna de sunet, glasul liric al tenorului chinez se dezvolta omogen pe tot ambitusul iar usurinta si siguranta acutelor, Si bemol, Si, Do, sunt stupefiante. Respiratia bine pusa la punct \u00eel ajuta \u00een dezvoltarea unor fraze muzicale prelungi. Si daca \u00een primul act a fost destul de concret \u00een c\u00e2nt, mai apoi, \u00een aria \u201eSalut! Demeure chaste et pure\u201c si \u00een duetul cu Margareta (\u201eLaisse-moi contempler ton visage\u201c) s-a aratat inspirat-expresiv, chiar poetic. Like Xing este t\u00e2nar si lectura c\u00e2t mai nuantata a portativului \u00eel va preocupa \u00een continuare cu certitudine.
\nCele mai bune momente ale baritonului Dan Pataca, posesorul unei voci solide si frumoase, au fost \u00een tiradele lui Valentin din tertetul cu Faust si Mefisto (actul al IV-lea). Ruga \u201eAvant de quitter ces lieux\u201c din actul secund urmeaza sa mai primeasca, desigur, tente de moliciune.
\nAlte trei glasuri frumoase s-au remarcat \u00een roluri mai mici. \u00cen primul r\u00e2nd, mezzosoprana Ramona Zaharia (Martha), apoi basul Mihai S\u00e2mboteanu (culoare neagra si patrunzatoare de voce \u00een Wagner, cu perspective pentru \u00eentruparea unor personaje mai importante) si mezzosoprana Gabriella Varvari (nu \u00eentotdeauna atenta la intonatie \u00een Siebel).
\nManager de mare profesionalism, Corneliu Murgu a deschis stagiunea aniversara\u00a0 a Operei Nationale Rom\u00e2ne din Timisoara \u2013 65 de ani de la \u00eenfiintare \u2013, cu o productie remarcabila. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a anuntat viitoarele repere culturale ale teatrului, un demers unic \u00een r\u00e2ndul scenelor lirice rom\u00e2nesti care, deseori, se limiteaza la comunicarea \u00een ultimul moment a programelor. Asadar, \u00een viitorul apropiat, timisorenii vor vedea \u00een premiera absoluta opera pentru copii \u201eSteaua de sticla\u201c de Dan Ardelean si musicalul \u201eScripcarul pe acoperis\u201c de Jerry Bock. Anul Verdi-Wagner 2013 va fi marcat printr-un concert Richard Wagner, prin premiera operei \u201eFalstaff\u201c si, \u00een ambientul sacru al Domului Romano-Catolic, prin \u201eMessa da Requiem\u201c de Giuseppe Verdi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru deschiderea actualei stagiuni a Operei Nationale Rom\u00e2ne din Timisoara, directorul general Corneliu Murgu a propus un titlu de opera franceza, \u201eFaust\u201c de Gounod, noua productie ce urmeaza precedentei din anii ’90. Practica reluarii \u00een noi viziuni a unor opusuri celebre, ce fac parte din repertoriul obligatoriu al scenelor lirice, este curenta si raspunde apetentei… Cite\u0219te mai mult »\u201eFaust\u201c, noua productie la Opera din Timisoara<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8431,8430],"class_list":["post-13924","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-faust","tag-opera-din-timisoara"],"views":1091,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13924","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13924"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13924\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}