Cultura rom\u00e2na moderna este o cultura a-crestina: o cultura careia \u00eei lipseste ca reper Biblia cu metaforele si simbolurile sale; care, desi pretinde ca reprezinta un popor crestin rasaritean, este mai obisnuita cu reperele bibliografice occidentale dec\u00e2t cu Sfintii Parinti si cu productia teologica si filozofica bizantina. Cu toate acestea, periodic, reprezentantii de marca ai culturii rom\u00e2ne par patrunsi de un \u201efior\u201c crestin rasaritean dar\u2026 sf\u00e2rsesc prin a glosa pe marginea canonului (sau canoanelor?) cultural occidental. De aceea nu ne mira ca prea-ortodoxul Nae Ionescu nu are practic surse patristice orientale \u00een expozeurile sale filozofice.
\nDar cultura occidentala, desi este de multe ori anti-crestina, nu este \u00een niciun caz a-crestina. Ea este \u00eentemeiata pe o cultura esentialmente biblica si teologica. Fara cunostinte elementare de istorie biblica, orice vizita \u00eentr-un muzeu de arta europeana devine o aventura din pricina lipsei reperelor. Sa mai vorbim de politica, \u00een fapt o teologie secularizata, de stiinta juridica, ale carei surse si resurse canonice transpar la fiecare pas, despre muzica?
\n\u00cen Rom\u00e2nia \u00eensa toate aceste lucruri par lipsite de sens. Cunostintele biblice elementare nu tin de cultura generala a oricarui individ educat, ci par a fi produsul cine stie carei experiente exotice inedite. C\u00e2t despre cultura teologica, ce sa mai vorbim? Nici macar facultatile de teologie nu reusesc sa atinga un nivel academic rezonabil, esu\u00e2ndu-se lamentabil la nivelul de scoli profesionale postliceale unde sunt pregatiti viitorii preoti.
\nDesi Rom\u00e2nia se lauda cu un Mircea Eliade si cu un Ioan Petru Culianu, istoria si fenomenologia religiilor precum si studiile religioase nu au depasit \u00een mediul academic rom\u00e2nesc nivelul marilor declaratii de intentii.
\nDar ce asteptari putem avea c\u00e2nd cultura si limba rom\u00e2na, spre deosebire de toate culturile europene serioase, nu are nicio traducere rezonabila integrala a Bibliei, oscil\u00e2ndu-se \u00eentre utilizarea unor schioape si complet depasite lingvistic editii confesionale?
\nDe aceste handicapuri culturale nu sufera doar mediile teologice si mainstream-ul cultural rom\u00e2nesc ci chiar si adversarii si criticii, de pe pozitii atee, ai fenomenului religios. Daca propaganda religioasa pare sa nu fi depasit nivelul misiunilor populare, propaganda anti-religioasa este \u00eenca blocata \u00een neghiobiile materialismului dialectic si istoric. Toate acestea pentru simplul motiv ca ambele tabere sunt de fapt imune cultural chiar fata de subiectul propriei lor dezbateri.<\/p>\n
\u00cen acest context, nu este dec\u00e2t echivalentul unei revelatii \u00eent\u00e2lnirea cu esenta teologica a culturii occidentale contemporane. Iar coordonatorii colectiei Angelus Novus, de la Editura Tact din Cluj (Alex Cistelecan si Andrei State), deloc teologi, se \u00eencapat\u00e2neaza sa propuna si sa impuna \u00een biblioteci aceasta descoperire.
\nAstfel cititorul rom\u00e2n are ocazia sa citeasca autori aparent \u201eexotici\u201c dar sine qua non pentru \u00eentelegerea originilor, prezentului si viitorului culturii occidentale. Ce poate fi mai exotic dec\u00e2t Jacob Taubes, rabinul filozof si pasionat de crestinism, prezent \u00een aceasta colectie cu trei carti. Prima, \u201eEscatologia occidentala\u201c, este o istorie culturala si teologica a teoriilor, teologiilor si filozofiilor sf\u00e2rsitului. A doua, \u201eTeologia dupa revolutia copernicana\u201c, \u00een fapt o colectie de studii, a fost cel putin pentru mine o excelenta introducere \u00een \u00eentelegerea poate celui mai important teolog protestant al secolului XX, Karl Barth (evident, aproape netradus \u00een limba rom\u00e2na). A treia carte de Taubes, \u201eTeologia politica a Sf\u00e2ntului Pavel\u201c, este un pretext pentru rabinul filozof de a se aventura \u00een exegeza Epistolei catre Romani, \u00een fapt prima \u201esumma theologiae\u201c a Crestinatatii. O aventura cu o puternica amprenta confesiva \u2013 este vorba de reproducerea a patru conferinte sustinute de Taubes \u00een ultimul si agonizantul an al vietii sale.
\nUn alt autor este Giorgio Agamben, cu \u201eTimpul care ram\u00e2ne\u201c, un complex excurs exegetico-fenomenologico-deconstructivisto-teologico-politic asupra primului verset al Epistolei catre Romani, apoi cu un volum de eseuri, \u201eProfanari\u201c, si o parte a principalei sale opere, \u201eHomo sacer\u201c \u2013 \u201eSacramentul limbajului\u201c.
\nTot \u00een colectie mai apar Alain Badiou, cu un volum despre Apostolul Pavel (un favorit incontestabil al coordonatorilor acestei colectii) \u2013 \u201eSf\u00e2ntul Pavel. \u00centemeierea universalismului\u201c, si Karl Loewith, cu \u201eIstorie si m\u00e2ntuire. Implicatiile teologice ale filozofiei istoriei\u201c \u2013 un volum despre secularizarea escatologiei ca fundament al ideologiilor progresiste.
\nPrezente particulare sunt Paul Veyne cu \u201eC\u00e2nd lumea noastra a devenit crestina (312-324)\u201c, practic o monografie a nasterii crestinismului constantinian, cu toate implicatiile sale teologico-politice, Michael Walzer cu \u201eExod si revolutie\u201c, volum dedicat exegezei teologico-politice a cartii biblice a Iesirii, Jan Assman cu conferinta \u201eMonoteismul si limbajul violentei\u201c.
\nImpresionant este micul volum al lui Antonio Negri, \u201eMunca lui Iov. Faimosul text biblic ca parabola a muncii umane\u201c, \u00een care teroristul si g\u00e2nditorul anarho-comunist Antonio Negri gaseste paralela dintre relatarea biblica din cartea lui Iov, drama reinventarii sale personale si evenimentul social al reinventarii chestiunii muncitoresti cu implicatiile sale pentru ideologia comunista.
\nUn alt volum este cel al lui Hans Blumenberg, \u201eLizibilitatea lumii\u201c, despre mitul mereu viu, dar de sorginte escatologica iudeo-crestina al \u00eentelegerii si codificarii \u00eentelegerii \u00eentregii lumi.
\nAceasta colectie pune cititorul rom\u00e2n \u00een fata a doua evidente: pe de o parte cea a potentialului greu de epuizat al textului biblic de a genera si fundamenta diverse tipuri de reflectie: teologica, filozofica, politica, juridica, literara, dar si evidenta lipsa de repere intelectuale de care se loveste inevitabil cel care nu frecventeaza, cu asceza culturala de rigoare, Biblia.<\/p>\n
Trei sunt punctele nevralgice ale Bibliei si traditiei crestine pe care pare a le atinge aceasta foarte unitara si coerenta colectie de traduceri. Mai \u00eent\u00e2i avem \u201eIesirea\u201c, cartea de referinta a modernitatii politice de la Razboiul de Independenta \u00eencoace. Aceasta carte biblica, care vorbeste despre bucuriile si riscurile eliberarii si libertatii, este deja, \u00eempreuna cu Cartea lui Iov un text clasic al teologiilor politice din modernitate.
\nAl doilea punct nevralgic este momentul Pavel, fundamental at\u00e2t pentru \u00eentelegerea crestina a \u00eentregii Biblii c\u00e2t si pentru inventarea civilizatiei crestine \u00een ale carei cadre ne miscam.
\nAl treilea moment este cel apocaliptic, \u00een esenta constructia \u00eentregii civilizatii crestine ca o civilizatie aflata sub semnul iminent al unui complex, cumplit teologic si \u00een acelasi timp foarte istoric sf\u00e2rsit spre care duc toate.<\/p>\n
Dar evident ca cei ce se ocupa de aceasta colectie nu s-au limitat la acest scop limitat. Exista un sens explicit politic de st\u00e2nga si explicit escatologic al acestei colectii. Iar explicitul este oferit chiar de numele colectiei, \u201eAngelus Novus\u201c.
\nDar acest \u201eAngelus Novus\u201c nu este un \u00eenger biblic. Acuarela a lui Paul Klee, tabloul \u201eAngelus Novus\u201c devine, la interpretarea lui Walter Benjamin \u00eengerul vestitor al unei alte Veniri \u2013 cea a unui escaton imanent, politico-teologic. Cum spunea un istoric de arta, tabloul devine icoana ideologica a St\u00e2ngii.
\nToate cele trei puncte nevralgice despre care faceam vorbire mai sus, sunt parti constitutive ale dialecticii istorice a st\u00e2ngii: eliberarea (de multe ori \u00eenteleasa ca un proces continuu \u2013 cum lasa sa se \u00eenteleaga Negri \u00een cartea sa despre Iov \u2013 ceea ce o face o teza constanta).
\nApoi avem organizarea \u2013 inevitabil opresiva dar structural necesara \u2013 antiteza a eliberarii, c\u00e2nd practic se refundamenteaza societatea eliberata \u00eentr-o cultura ce obliga la distinctia dintre eliberare si libertate.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, avem \u00eemplinirea, finalitatea apocaliptica, a sintezei dintre eliberare si libertate. Iar toata aceasta dialectica (utopica, zic eu \u2013 nefiind altceva dec\u00e2t o secularizare a istoriei divine a m\u00e2ntuirii lumii) se afla sub patronajul unui \u00eenger.
\nCare \u00eenger, oric\u00e2t de progresist si st\u00e2ngist ar fi el, nu poate sa fie dec\u00e2t cu sulul biblic \u00een m\u00e2na, asa cum arata chiar aceasta fascinanta si inteligent construita colectie editoriala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cultura rom\u00e2na moderna este o cultura a-crestina: o cultura careia \u00eei lipseste ca reper Biblia cu metaforele si simbolurile sale; care, desi pretinde ca reprezinta un popor crestin rasaritean, este mai obisnuita cu reperele bibliografice occidentale dec\u00e2t cu Sfintii Parinti si cu productia teologica si filozofica bizantina. Cu toate acestea, periodic, reprezentantii de marca ai… Cite\u0219te mai mult »Angelus Novus. Spre o hermeneutica biblico-istorica de stanga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-13904","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1407,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13904"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13904\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}