Pare o certitudine prefigurarea unei anume crize de istorici literari in arealul literaturii rom\u00e2ne contemporane, iar atunci c\u00e2nd un t\u00e2nar scriitor se dedica unei asemenea corvezi greu digerabile este demn de luat in seama. Iata ca t\u00e2narul scriitor craiovean Petrisor Militaru (n. 1981) isi asuma acest travaliu cu rezultate dintre cele mai bune. A publicat de cur\u00e2nd o carte originala pe o tema de sinteza inca neexplorata, aceea a ingerilor din lirica rom\u00e2na, sub titlul \u201ePrezente angelice in poezia rom\u00e2na\u201c (Editura Aius, Craiova, 2012).
\nEste cartea lui de debut in acest domeniu literar, el fiind poet si critic literar, autor al volumului de versuri \u201eOaspetele impar\u201c (2005), premiat cu \u201ePremiul pentru debut\u201c al Filialei Craiova a U.S.R., acumul\u00e2nd anterior mai multe premii de poezie si de critica literara la diferite concursuri si colocvii nationale. Beneficiaza in acest demers de experienta cronicilor din revistele \u201eMozaicul\u201c si \u201eEgoPHobia\u201c, al caror redactor este.
\nLa origine, cartea de fata este o teza de doctorat, sustinuta la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, sub conducerea atenta a regretatului profesor si scriitor Marin Besteliu. In acest sens vom observa meticulozitatea intocmirii ei, nefiind ignorate, cum se mai int\u00e2mpla, nici ghilimelele, nici titlurile, nici paginile lucrarilor si nici numele autorilor consultati. Sunt prezente si argumentul, precum si concluziile reclamate de acest fel de intreprindere stiintifica.
\nIn \u201eArgument\u201c, Petrisor Militaru isi propune si reuseste o proiectie cvasi-exhaustiva asupra prezentei ingerilor in poezia rom\u00e2na de la inceputuri si p\u00e2na astazi, cu trimiteri la unele analogii cu ingerii din lirica universala. De asemenea, intentioneaza \u201esa imbine o abordare diacronica cu una sincronica\u201c. Prefateaza cartea cu o extinsa parte teoretica pentru a explicita conceptele utilizate si pentru o ranforsare certa a temei in dezbatere. Este vorba de trei concepte care sunt dispuse la baza lucrarii \u201econcepte operationale fundamentale (…): imaginatie poetica, imaginar antropologic si imaginal\u201c. Pe l\u00e2nga acestea, autorul, decis sa clarifice terminologia folosita, devoaleaza si semnificatia unor termeni adjuvanti: arhetip, perceptie, ratiune, fantezie, geniu, talent s.a.
\nPrimeste ab initio girul unui alt t\u00e2nar scriitor si universitar craiovean, Catalin Ghita, care il sustine in \u201eCuv\u00e2nt inainte\u201c si o face fara parti-pris-uri. Acesta considera ca, \u201ebeneficiind de o bibliografie foarte bine pusa la punct si complet actualizata, de un aparat de note de subsol complex, dar perfect oportun, care completeaza textul propriu-zis, \u00abPrezente angelice in literatura rom\u00e2na\u00bb reuseste, cu o abilitate rara la un debutant, sa ofere spectacolul intelectual al unei frumoase demonstratii critice\u201c. Rezistenta sustinere si c\u00e2t se poate de adecvata.
\nRealizarea acestei sinteze istorice si critice, \u201ediacronice si sincronice\u201c, incumba o cercetare asidua a unui teritoriu filozofic si literar de larga extindere, pe urma inefabililor ingeri nereusind, fireste, sa cuprinda toate textele despre ingeri din cele 4 335 prezente in cartea lui George J. Marshall, nici cele 400 de carti pe aceeasi tema publicate doar in 1990. Si totusi a apelat la suficiente si importante surse bibliografice.
\nIn trei compartimente isi spatiaza Petrisor Militaru ambitioasa lucrare: I. \u201eIngerii: etimologie, genealogie, tipologie\u201c; II. \u201eIngerii: de la literatura populara la poezia romantica\u201c; III. \u201ePrezente angelice in poezia posteminesciana\u201c. Inca din capitolul liminar autorul ne pune in tema cu etimologia lexemului \u201einger\u201c si apoi cu evolutia lui istorica si a fiintei care il poarta incep\u00e2nd din Evul Mediu si in special cu secolul al XIII-lea, cunoscut ca \u201esecol crestin plin de ingeri\u201c. Din punct de vedere etimologic, \u201elexemul \u00abinger\u00bb vine de la \u00ab\u00e1ggelos\u00bb, care in greaca inseamna \u00abmesager\u00bb si desemneaza un spirit nemuritor, fara corp, limitat din perspectiva cunoasterii si a puterii, asa cum apare in traditia iudaica, islamica si crestina\u201c. Ierarhia ingerilor apare in crestinism, inca din secolul V, si este desprinsa din \u201eIstoria cereasca\u201c a lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, in ordine descendenta: Serafimi, Heruvimi, Tronuri (prima triada), Domniile, Virtutile (sau Puterile) si Stap\u00e2nirile (a doua triada), Int\u00e2ietori, Arhangheli si Ingeri (ultima triada). Sunt relevate, de asemenea, cu acribie, contributiile unor scrieri care definesc rolurile ingerilor in Evul Mediu. Putea fi ceva mai concentrata extinsa parte teoretica din care, mai bine sistematizat materialul, ar fi rezultat un spatiu mai restr\u00e2ns, d\u00e2nd posibilitatea introducerii in dezbaterea propriu-zisa si a contributiei poetilor rom\u00e2ni absenti. Astfel ar fi putut fi introdus si Dosoftei, primul mare poet rom\u00e2n, cu \u201ePsaltirea pre versuri tocmita\u201c (1673), dar si poetii contemporani care sunt asteptati intr-o eventuala continuare: Mircea Dinescu, Constanta Buzea, Nichita Danilov, Iulian Tanase, pe care insusi autorul ii are in vedere, dar si Ioan Pintea, Ioan Alexandru, Constantin Hrehor, Daniel Turcea, Paul Aretzu, Florin Caragiu, Sever Negrescu, lista ram\u00e2n\u00e2nd deschisa. S-ar fi putut restr\u00e2nge, de exemplu, nu ca ar fi inutile, prezentarile detaliate ale lui Gilbert Durand sau Henri Corbin, de exemplu.
\nAsta nu inseamna ca aceste posibile restructurari, cu absentele enumerate, impieteaza in vreun fel valoarea deosebita a cartii lui Petrisor Militaru, scrisa intr-un limbaj critic format, clar, elevat. Este o carte densa, bine documentata, cu o atractivitate inexpugnabila pentru cercetatorii domeniului, si nu numai.
\nDe la literatura populara\u00a0 si p\u00e2na la poezia romantica, ingerii cunosc o gama complexa si variata de apelative si determinari semantice, inglobati in \u201ecete de slujitori divini\u201c, corespunz\u00e2nd celor patru mari categorii: ingeri ai apelor, ai vazduhului, ai pam\u00e2ntului si ai focului, dob\u00e2ndind diferite specializari printre care aceea de ingeri razboinici si de pazitori sau aparatori ai omului impotriva raului, ingeri ritualici, la nastere si inmorm\u00e2ntare… In epopeea \u201eTiganiada\u201c a lui I. Budai-Deleanu este decelata o anume desacralizare a figurii angelice. Tiganii, popor fara tara si fara constiinta nationala, oscileaza intre ingeri si demonii pe care ii cheama in sprijin, dupa int\u00e2mplari conjucturale. Speriati de travestirea in Osman a lui Vlad Tepes, fug in iad, unde Satana se decide sa-i ajute pe turci. La I. Heliade-Radulescu primeaza figurile serafimului si heruvimului, in ipostaze contrare: serafimul este ingerul bl\u00e2nd, iar heruvimul, ingerul terifiant. Mihai Eminescu, in abordarea marilor teme romantice, aduce in spatiul poetic figurile diverse de ingeri, in acord selectiv cu poezia romantica universala. In primul sau poem, \u201eLa morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul\u201c, isi face aparitia ingerul in rol de gardian al mortii si integrarii, ca apoi sa fie urmarit in diferite ipostaze: ca inger nocturn, inger cu fata pala, \u201eun mort frumos cu ochii vii\u201c, dar si cu \u201earipi negre\u201c, cu \u201ediadema de spini\u201c. Femeia e asemuita cu un inger: \u201eO, marmura curata, o, inger, o femeie\u201c (\u201eIcoana si privaz\u201c) sau av\u00e2nd o dubla identificare: inger si demon (\u201eVenera si madona\u201c), dar si asimilata astrilor (\u201ePovestea magului calator in stele\u201c) s.a.m.d.
\nIn poezia posteminesciana, la Nichifor Crainic sunt relevate nostalgia paradisului si traditionalismul religios; la Vasile Voiculescu apare ingerul ca mobil interior al elevatiei spirituale sau v\u00e2rsta de cumpana a omului ca stare de \u201eingeratie\u201c; la Lucian Blaga este relevat misterul ingerului, cu relatia dintre eul poetic si angelologie, in cele doua ipostaze: ingerul gardian si ingerii apocaliptici; la Tudor Arghezi este urmarita religiozitatea sa balans\u00e2nd intre misticism si ingrozire, cu posibilitatea aparitiei heruvimului prin renovare, dar si katharsis-ul av\u00e2nd ca marca \u201eunghia ingereasca\u201c; la Nichita Stanescu, ingerul ca interlocutor al dimensiunii interioare, \u201eridicarea la g\u00e2nd\u201c sau \u201eistoria abstracta a zborului\u201c, ca sa incheie surprinzator cu pseudo-angelologia lui Emil Brumaru, evidentiind la el, printre altele, natura angelica a eului liric, dar si carnavalul erotic al ingerilor.
\nCartea lui Petrisor Militaru a acumulat deja aprecieri critice favorabile, in interiorul volumului de fata, pe coperta a patra sau in presa, demne de specificat pentru atragerea atentiei celor interesati.
\n\u201eLucrarea lui Petrisor Militaru se impune prin amploarea documentarii si originalitatea demersului critic, care ilustreaza deopotriva pasiunea cercetarii literare, c\u00e2t si talentul critic. Stilul curat si elegant, fara stridente lexicale, contribuie la punerea in valoare a calitatilor autorului\u201c (Elena Zaharia-Filipas); \u201eScrisa cursiv, cu pasiune si talent evidentiabil pe multiple planuri, lucrarea lui Petrisor Militaru este o contributie solida, in primul r\u00e2nd de istorie literara, dar cu utile convocari ale unor domenii conexe\u201c (Ion Buzera); \u201eIn ceea ce ma priveste, prefer totusi sa vad in aceasta eludare (a celor absenti \u2013 n.m., T.Gr.) o promisiune de continuare. Deocamdata, rezultatul finit al patimasei confruntari a lui Petrisor Militaru cu cetele ingerilor po(i)etici, fie ei rom\u00e2ni sau europeni, este unul cu adevarat remarcabil\u201c (Emanuela Ilie); \u201ePetrisor Militaru reuseste sa construiasca propriul \u00abInger Parc\u00bb fundamentat pe bogatia imaginativa a poeziei rom\u00e2nesti (…) cu ajutorul acestor arhetipuri ce au avut un rol fundamental in dezvoltarea literaturii si artelor frumoase…\u201c (Daniela Micu); \u201e In cartea de fata autorul nu ne propune tipologii de ingeri sau \u201eierarhii ceresti\u201c cum o faceau Sfintii Parinti sau misticii din diferite religii, ci descopera tocmai incercarea de individuatie a ingerului pe care o traieste sau o cauta eul poetic eminescian, blagian, arghezian sau stanescian\u201c( Gabriel Nedelea). De pe coperta a patra il sustine cunoscutul critic literar ex-craiovean, Eugen Negrici: \u201eCartea lui Petrisor Militaru se ocupa de relatia dintre angelologie si poezie, mai precis de imaginea ingerului in poezia rom\u00e2na. Tema este fara doar si poate incitanta, dar p\u00e2na azi ea nu a st\u00e2rnit, pe c\u00e2te stim, ambitia unei tratari sistematice. Data fiind suprafata teoretica a lucrarii, remarcabilele cunostiinte angelologice probate de-a lungul ei, acuratetea si limpezimea argumentatiei, precum si eleganta stilistica a argumentarii este lesne de prevazut ca arhanghelul Mihail va fi alaturi de el in infruntarea balaurilor criticii\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pare o certitudine prefigurarea unei anume crize de istorici literari in arealul literaturii rom\u00e2ne contemporane, iar atunci c\u00e2nd un t\u00e2nar scriitor se dedica unei asemenea corvezi greu digerabile este demn de luat in seama. Iata ca t\u00e2narul scriitor craiovean Petrisor Militaru (n. 1981) isi asuma acest travaliu cu rezultate dintre cele mai bune. A publicat… Cite\u0219te mai mult »Pleiada de ingeri din poezia romana<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-13901","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2043,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13901","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13901"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13901\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}