{"id":1390,"date":"2010-02-11T12:32:25","date_gmt":"2010-02-11T10:32:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1390"},"modified":"2010-02-11T12:33:37","modified_gmt":"2010-02-11T10:33:37","slug":"verbiajul-modul-nostru-de-a-face-reforma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/verbiajul-modul-nostru-de-a-face-reforma\/","title":{"rendered":"Verbiajul, modul nostru de a face reforma"},"content":{"rendered":"

Probabil ca \u00een Rom\u00e2nia postdecembrista tema reformei, a institutiilor, a statului \u00een definitiv a reprezentat punctul de referinta \u00een jurul caruia s-a concentrat discursul public al politicienilor autohtoni, logoreea acestora fiind \u00eensa, din nefericire pentru rom\u00e2nii, invers proportionala cu punerea \u00een aplicare a masurilor menite sa transforme si sa modernizeze statul. A rezultat, dupa 20 de ani de intense sfortari pe aceasta teama, o cantitate impresionanta de rumegus verbal, acribia politicienilor si insistenta lor pe un subiect devenit \u00eentre timp desuet fiind \u00een masura sa st\u00e2rneasca lehamitea p\u00e2na si a celui mai rabdator cetatean.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Guvernarea celor 15.000<\/strong>
\nSingur Ion Iliescu, \u00eentr-un puseu de sinceritate, l-a \u00eenfierat pe acel ce a \u00eentinat nobilele idealuri ale comunismului, domnia sa, lipsit de ambitii solemne, propun\u00e2ndu-si, \u00een acel sf\u00e2rsit de decembrie 1989, un lucru mai simplu, pe masura calitatilor sale de om sarac, dar cinstit: reformarea statului comunist. Recursul la valorile statului comunist, apelul la cliseul cu mosierii rapace care nu au m\u00e2ncat salam cu soia au reusit sa-i procure un important capital politic (doua, trei mandate de presedinte).
\nDe la Emil Constantinescu \u00eencoace, veleitatile politicienilor s-au schimbat. Nu \u00eesi propusesera cei din Conventia Democratica prin cei 15.000 de specialisti sa reformeze din temelii institutiile statului si sa \u00eencheie conturile cu vechiul regim? Nevoiti sa str\u00e2nga cureaua pentru a vedea luminita de la capatul tunelului, rom\u00e2nii s-au simtit nepregatiti pentru un asemenea mod de amenajare institutionala, asa \u00eenc\u00e2t, \u00een anul de gratie 2000, Corneliu Vadim Tudor si Ion Iliescu s-au \u00eenfruntat \u00een turul secund al prezidentialelor, pentru alegerile generale PDSR-ul de atunci laud\u00e2ndu-se cu recolte record la productia de voturi pe judete.
\nMare lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een mandatul universitarului geolog, cu deosebirea ca foarte multi rom\u00e2ni si-au pierdut slujbele, salariile au \u00eenghetat, ce mai, s-a str\u00e2ns cureaua pentru ca \u2013 nu-i asa? \u2013 rom\u00e2nii trebuiau sa \u00eenvete pe propria piele ce nazb\u00e2tii pot inventa oameni de calibrul unor Ioan Muresan, Mircea Ciumara, Decebal Traian Remes sau Gavril Dejeu.
\nDe la \u201enu ne vindem tara\u201c la
\n\u201ede ce ne-am v\u00e2ndut tara\u201c<\/strong>
\nC\u00e2nd firmele capusa au secatuit si bruma de economie functionala ramasa mostenire de pe vremea defunctului regim, s-a trecut la nivelul urmator, v\u00e2nzarea pe preturi mai mult dec\u00e2t modice a unor \u00eentregi ramuri industriale, \u00een consens cu moda si discursul vremi, de a scoate de sub tutela statului acele domenii energofage si \u00een plus mari pagubitoare pentru economia nationala.
\nAsa s-a avansat \u00eencet, \u00eencet catre statutul de tara bananiera si, \u00een plus, ca un bonus pentru credulitatea cetatenilor, de colonie comerciala. Daca agricultorii rom\u00e2ni sunt nerentabili, nu mai bine ne aprovizionam de la alti agricultori din alte tari care stiu sa fie mai rentabili? Nu mai bine sa scapam de marile noastre \u00eentreprinderi energofage? Este bine de stiut ca toate aceste energofage au devenit brusc profitabile sub obladuirea unor manageri priceputi si cinstiti.
\nTimpurile s-au schimbat, \u00eensa tema reformei a ramas sa eternizeze spatiul dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra. De la \u201enu ne vindem tara\u201c s-a trecut rapid la \u201ede ce ne-am v\u00e2ndut tara\u201c, tonul vesel al dezbaterilor ram\u00e2n\u00e2nd mereu ancorat \u00eentr-o retorica banala. Asa \u00eenc\u00e2t, la trecutele alegeri prezidentiale, elementele fundamentale pe care s-a \u00eenfiripat jalnicul discurs electoral au fost date de doua mari probleme: reforma si, ca un suport al acesteia, impozitul unic.
\nCu impozitul unic ne-am lamurit ca trebuie sa existe pentru a produce exuberanta si plusvaloare \u00een conturile unor cetateni de calibrul lui Adriean Videanu, Radu Berceanu si lista poate continua cu alti mii de beneficiari ai acestei unice cote. Ne-am linistit si cum sta treaba cu procesul de modernizare a statului rom\u00e2n. Stim bine acum ca banii de la FMI nu sunt suficienti pentru a construi autostrazi (ne-a prevenit ministrul Berceanu), Ministerul Transporturilor are bani doar pentru unele reparatii minore de primavara. Investitii nu prea se fac pentru ca banii de-abia ajung pentru salarii.
\nPoate ca mult tr\u00e2mbitata lege a pensiilor va elimina privilegiile si va produce acea solidaritate sociala despre care ne tot vorbea premierul Emil Boc. Nici aici nu este loc de reformare, \u00eentruc\u00e2t pensiile fostilor militari sau politisti nu se pot recalcula (asa a stabilit reformatorul Boc), asa \u00eenc\u00e2t cei 140.000 de pensionari militari si politisti (militienii de pe vremuri) se pot bucura \u00een continuare de privilegiile instituite prin legi ale nesimtirii, ceilalti rom\u00e2ni astept\u00e2nd visatori clipa c\u00e2nd vor putea spune ca articolul din Constitutia Rom\u00e2niei cu acei cetateni egali \u00een fata legii chiar \u00eenseamna ceva.
\nAceste pensii costa statul rom\u00e2n un miliard de euro pe an, dar ce mai \u00eenseamna aceasta suma acum, c\u00e2nd rom\u00e2nii ti-au mai acordat \u00eenca o data votul, iar FMI-ul nu este deranjat de aceste privilegii numite impropriu pensii? Si iata cu rom\u00e2nii trebuie sa sustina \u00een continuare niste mici printi travestiti \u00een pensionari (am urmarit imagini sfidatoare cu cetateni aroganti ce-si justifica pensia, va vine sa credeti, de 160.000.000 lei vechi). Sa ne \u00eentrebam care este procentul rom\u00e2nilor care c\u00e2stiga aceasta suma pe parcursul unui \u00eentreg an?
\nClanul lui Bercea<\/strong>
\nSa vorbim despre reforma justitiei acum, \u00een epoca Bercea Mondialu? C\u00e2nd fratele presedintelui intra \u00een clanul mafiotului pe motiv de crestinare a unui copil (dupa ce \u00een prealabil si Theodor Stolojan urmase acelasi traseu de botezator), c\u00e2nd personaje importante ale justitiei nationale fac sluj \u00een fata interlopului, mai are vreun rost sa ne g\u00e2ndim la lege si la respectarea ei?
\nPentru ca nu doar modernizarea tarii intra \u00een ambitiile unor lideri vremelnici, s-a pus si problema reformarii PDL-ului. La unele nemultumiri, firesti, exprimate de profesorul Cristian Preda s-a raspuns ironic si arogant, s-au dat replici din Sf\u00e2ntul Farncisc D’Assisi, mai ram\u00e2nea sa se faca apel si la \u201e\u00eentelepciunea\u201c lui Bercea Mondialu.
\n\u00cen tot acest rastimp, rom\u00e2nii \u00eesi vad de treburile lor zilnice, sufocati de un stat excesiv birocratizat si corupt, incapabili sa articuleze vreun protest vizavi de acest mod falimentar de a face politica. Asaltul de ani \u00eentregi, cu fraze sablon, \u00een care au fost spalati pe creier, vorbindu-li-se obsesiv despre neproductivitatea muncii lor, si-a facut efectul: a creat omul de tip nou, un fel de sclav modern aflat la cheremul unor conationali platiti sa le reprezinte interesele, dar care fac exact opusul a ceea ce ar trebui sa faca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Probabil ca \u00een Rom\u00e2nia postdecembrista tema reformei, a institutiilor, a statului \u00een definitiv a reprezentat punctul de referinta \u00een jurul caruia s-a concentrat discursul public al politicienilor autohtoni, logoreea acestora fiind \u00eensa, din nefericire pentru rom\u00e2nii, invers proportionala cu punerea \u00een aplicare a masurilor menite sa transforme si sa modernizeze statul. A rezultat, dupa 20… Cite\u0219te mai mult »Verbiajul, modul nostru de a face reforma<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1023,1022,227,97],"class_list":["post-1390","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bercea-mondialu","tag-birocratie","tag-coruptie","tag-cristian-preda"],"views":1878,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1390","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1390"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1390\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1390"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1390"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1390"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}