{"id":139,"date":"2009-11-26T15:07:10","date_gmt":"2009-11-26T13:07:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=139"},"modified":"2009-12-03T15:04:34","modified_gmt":"2009-12-03T13:04:34","slug":"un-singur-adevar-legiuni-de-nebuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-singur-adevar-legiuni-de-nebuni\/","title":{"rendered":"Un singur adev\u0103r, legiuni de nebuni"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>Am citit pe 18 octombrie in \u201ePro aport\u201c, varianta online, un excelent articol scris de Cristian Tudor Popescu, intitulat \u201eRafa a murit, Nadal traieste\u201c. De la formula care da titlul textului si p\u00e2na la concluzia acestuia, totul mi s-a parut de o calitate exceptionala. Argumentatie, scriitura, obiectivitate, intuitie si clarviziune \u2013 totul la cote inalte. De fapt, a existat un ante festum, caci il ascultasem pe CTP coment\u00e2nd la TV cu o zi inainte finala de la ahanghai, runda ultima a turneului din gama ATP 1000, fost de Masters aeries, finala c\u00e2stigata de rusul Nikolai Davidenko in fata ibericului Rafael Nadal, scor 7-6 (3), 6-3.<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>In mare, cronicarul pusese in articol ceea ce g\u00e2ndise si afirmase deunazi, \u201epe sticla\u201c. Dar si in av\u00e2ntul oral, fatalmente dezl\u00e2nat, al comentariului, si in forma adunata si slefuita a textului, am recunoscut acuratetea unui adevar de o precizie matematica. De-a lungul timpului, m-am aratat nu rareori enervat de subiectivismul, patetismul si cecitatea dovedite de dl Popescu. Dar la aceeasi privire retrospectiva, trebuie sa recunosc ca nu o data m-a impresionat prin inteligenta critica, spectaculozitatea expresiei si justetea privirii. Nu-i c\u00e2nt osanale acestui imens pasionat de tenis, ci pur si simplu vreau sa-mi declar adeziunea totala la viziunea pe care a dezvoltat-o referitor la finala dintre Davidenko si Nadal. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, miza nu mi s-a parut ca ar consta intr-un banal comentariu de TV, ci in punerea unui diagnostic de o luciditate infernala asupra evolutiei fostului numar unu mondial, Rafa Nadal.<br \/>\nIn esenta, CTP afirma ca jucatorul Nadal are inca valoare, put\u00e2nd sa mai faca semifinale si finale de mari turnee inca vreo c\u00e2tiva ani de-acum incolo, dar ca harul sau divin, adica imensa putere de a lupta, calitate ce-l adusese p\u00e2na pe primul loc mondial in 2008 pe genialul Rafa, ajut\u00e2ndu-l sa c\u00e2stige sase Grand alam-uri si cincisprezece Masters aeries-uri, se apropie de sf\u00e2rsit. Asta, daca nu cumva are sa gaseasca resurse pentru \u201eo schimbare la fata\u201c, pentru \u201eun Damasc\u201c const\u00e2nd intr-o modificare radicala a profilului tehnic si tactic, ca si intr-o alta intrebuintare a osaturii sale fizice. Dupa caderea de la Madrid si eliminarea timpurie de la Roland Garros, dupa absenta de doua luni si jumatate, Nadal este altul. Jocul lui este mult mai putin fizic, travaliul sau a scazut in intensitate si amploare, in vreme ce jocul ce-l practica seamana prea mult cu partitura de dinaintea \u201ecaderii\u201c. Iar asta-l determina sa realizeze un tenis defensiv, pe centrul terenului, cu mingi mai scurte, dar fara contra-atacul ucigas care-l facuse celebru, si mai ales fara disponibilitatea de a scoate ofensiv mingi imposibile, ca si incheiate de adversar. Nadal isi \u201esimte\u201c genunchii, se protejeaza, se deplaseaza mai putin si cu viteza mai mica, iar capacitatea sa de efort este mult diminuata.<br \/>\nCTP spunea ca daca Nadal nu-si schimba profilul tenisistic, incerc\u00e2nd sa se \u201ereinventeze\u201c, sa o ia de la inceput, ca un junior de cincisprezece ani, atunci Rafa va ram\u00e2ne o simpla amintire, actualul tenisman put\u00e2nd sa mai reziste ceva vreme in primii 4-5, apoi in primii 10-20 din lume. Insa cam at\u00e2t \u2013 ceea ce este echivalent cu nimic pentru fostul boss al circuitului. Intr-adevar, spaniolul, al carui fan neconditionat ma declar a fi si eu, ar trebui sa-si reg\u00e2ndeasca strategia de abordare a jocului ce l-a facut celebru pe mapamond. Daca poate. Int\u00e2i de toate, o modificare a g\u00e2ndirii tactice: un alt antrenor, poate un anglo-saxon, ceva in genul lui Bob Brett sau Larry atefanki, cineva care sa-i imprime viziunea jocului de atac bazat pe serviciu-voleu, cu mingi incheiate rapid, cu cautarea loviturii riscante si decisive, \u201epe linie\u201c, cu din ce in ce mai putin lift si mai mult \u201eplat\u201c, cu veniri pregatite la plasa \u2013 cel putin pe suprafetele rapide. Apoi, un calendar riguros, fara compromisuri sentimentale, gen Barcelona si Madrid. Nu in ultimul r\u00e2nd, renuntarea la uzura fizica si concentrarea pe forta loviturii decisive. Asta ar trebui sa faca Nadal ca sa ram\u00e2na acel Rafa al combativitatii nesf\u00e2rsite. Daca nu, poate oric\u00e2nd sa se retraga la pescuit, pe iacht-ul personal, undeva, in golfurile din Palma de Maiorca&#8230;<br \/>\nAt\u00e2t c\u00e2t il priveste pe marele tenisman iberic. Chestiunea ur\u00e2ta a intervenit abia atunci c\u00e2nd am citit si comentariile postate la finele articolului semnat de CTP. Unele erau de bun-simt, clar calate pe aceeasi realitate la care facuse referire si autorul. Altele erau naive, \u201ep-afariste\u201c, de tipul \u201ehai sa ma bag si eu, ca tot n-am treaba\u201c \u2013 stiti genul. Insa foarte multe reactii se dovedeau de o stupiditate, de o agresivitate si de un resentiment de-a dreptul bolnavicioase. Observ\u00e2nd aceste aspecte, din pacate extrem de frecvente in lumea celor care intervin pe forumuri, bloguri si site-uri publice, nu ma pot impiedica sa nu sesizez, pe l\u00e2nga teribila vocatie democratica a internetului, ceea ce in sine este un lucru bun, si prejudiciile imense produse dialogului civilizat de numerosi, din pacate mult prea numerosi internauti.<br \/>\nai nici nu mai fac referire la limbaj, la scriitura si la aspectele gramaticale, toate jalnice, uneori friz\u00e2nd oligofrenia cea mai patenta. Fondul chestiunii ma intereseaza aici, si acesta se refera la o cantitate de-a dreptul impresionanta de rea-vointa, ura si furie, consecinte indubitabile ale unei frustrari abisale, reflexe certe ale unui complex de inferioritate convertit instantaneu in complex de (falsa) superioritate. Chiar admit\u00e2nd ca acei oameni poseda o anumita pricepere relativ la fenomen, ei tot diletanti ram\u00e2n sau, cum se spune la noi, \u201echibiti\u201c, insi de margine. Oric\u00e2t s-ar \u201ecocosi\u201c, pornind de la pasiunea lor (reala sau imaginara) pentru acel domeniu, tot amatori sunt \u201econdamnati\u201c sa ram\u00e2na. ai-atunci? Or, internetul, ca mijloc comod de comunicare, si mai ales anonimatul protector, sub mantia auto-poreclei, tocmai ca le amplifica puseul paranoid, de baieti-care-le-stiu-pe-toate. De unde si un spectacol care, daca nu ar fi jalnic, cu siguranta ca ar fi ingrijorator. In zilele noastre, in Rom\u00e2nia cel putin, internetul, iar nu politica, este revelatorul celor mai obscure si demente veleitarisme. Vorba criticului Ion Bogdan Lefter, internautii de acest calibru sunt aidoma vechilor reclamagii de la bloc de pe vremea comunista, doar ca mult mai vizibili si mai vocali gratie revolutiei high-tech. Iata, in cele ce urmeaza, o selectie a celor mai ur\u00e2te si neavenite interventii in urmarea textului semnat de Cristian Tudor Popescu. Am operat modificari de ortografie si punctuatie, in rest \u201eperlele\u201c sunt asa cum le-am gasit pe site, iar poreclele sunt cele autentice:<br \/>\n\u201eNu stiu ce cauti sa comentezi meciurile de tenis. Mi-ai distrus finala de la Wimbledon cu comentariul tau, unul din cele mai frumoase meciuri vazute vreodata, a trebuit sa dau sonorul pe mute ca nu te mai suportam. Mai citeste articolele de pe site-urile de sport sa vezi ce pareri au iubitorii de tenis despre comentariul tau. O sa renunt sa ma mai uit la meciurile de tenis pe care le comentezi tu. Lasa-ne!\u201c (Bitchslayer); \u201eAm vazut meciul si comentariul lui CTP mi s-a parut obositor, subiectiv si enervant. Omul asta atenteaza la buna dispozitie a telespectatorilor prin felul in care monopolizeaza meciul. Pentru el, propriile opinii sunt mai importante dec\u00e2t meciul pe care il comenteaza. Am inteles opinia lui, a pus practic pe blog ideile din comentariul meciului, dar nu trebuie sa ma scoti din sarite pe mine, telespectator, repet\u00e2nd la fiecare punct acelasi lucru. Am inteles parerea ta avizata, dar da-mi si mie voie sa respir si sa am propria parere fara sa ma sufoci cu Nadal cel mort al tau.\u201c (Dragos); \u201eNu mai fa, bai, m\u00e2njitule, at\u00e2ta pe desteptu&#8217;! Mai retrage-te si tu odata, ca ne-ai intoxicat destul cu prostiile tale at\u00e2tia ani de zile!!! \u201e(MACCARONE); \u201eBa, mai lasa-ne, bai, CTP-ule, ca at\u00e2t de mult iti place sa aberezi cu metafore si comparatii ! Eu nu sunt un sustinator de-a lui Nadal, insa omul are probleme, bai, \u00abmaestre\u00bb, asa arati ca zici ca ai trait sub o piatra toata viata, te-ai gasit tu sa comentezi tenis. Lasa-te de comentat meciuri de tenis. N-ai nici o treaba\u2026\u201c (Ado); \u201eEsti mare specialist, le sti pe toate. Politica, tenis, critic de film, de fotbalisti, presedinti si ce-ti mai trece prin cap ca ai fii bun. M-am c-am plictisit de dumneata. Lasa-ne.\u201c (Dragomir); \u201eOoooo, saracu&#8217;! A ajuns doar in finala la chinezi! Popescu, acest \u201egeniu\u201c al tenisului, incepe sa arunce cu noroi in el, la fel cum a facut si cu Federer, c\u00e2nd a avut perioada mai proasta de anul trecut! Nimeni in afara de un (fost) sportiv de performanta nu poate intelege presiunea, problemele fizice si psihice generate de 25-30 de turnee pe an, de antrenamente de c\u00e2te opt ore\/zi etc\u2026 dar e mult mai usor sa stai in fotoliu si sa critici chiar din timpul meciului pe nr. 2 mondial!!!! Am mai spus-o: eu nu il mai pot asculta pe acest om coment\u00e2nd meciuri de tenis\u2026 daca s-ar rezuma doar la comentariul tehnico-tactic, poate ar fi ok, desi exagereaza incredibil de mult, dar de predictii si critica m-am saturat! Rusine! \u201e (Radu).<br \/>\nImpresionanta insiruire de abjectii si dejectii! Evident, se putea si mai rau, insa nu am selectionat si mostrele de tembelism pornografic, caci h\u00e2rtia nu le putea suporta. Daca nu as fi vazut meciul dintre Nadal si Davidenko, daca nu as fi ascultat in direct comentariul lui CTP, poate ca m-as fi simtit indemnat sa acord de doi bani credit unor asemenea postari. Din pacate pentru anonimii furibunzi si deliranti, nu e cazul. Am fost acolo\u2026 In concluzie, il voi cita pe unul dintre cei mai interesanti si caustici comentatori ai fenomenului, scriitorul american Mark Helprin, care spune despre personajele in chestiune ca \u201esunt un milion de \u00abpampalai in pivnite neventilate\u00bb. Ii stiti. aunt variantele de jucarie ale khmerilor rosii, care injura orice pe net, p\u00e2na c\u00e2nd ii reduc la tacere cei rationali. Dar apoi revin cu ideile lor fixe.\u201c At\u00e2t.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am citit pe 18 octombrie in \u201ePro aport\u201c, varianta online, un excelent articol scris de Cristian Tudor Popescu, intitulat \u201eRafa a murit, Nadal traieste\u201c. De la formula care da titlul textului si p\u00e2na la concluzia acestuia, totul mi s-a parut de o calitate exceptionala. Argumentatie, scriitura, obiectivitate, intuitie si clarviziune \u2013 totul la cote inalte.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-singur-adevar-legiuni-de-nebuni\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un singur adev\u0103r, legiuni de nebuni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[52,49,51,85,50,47],"class_list":["post-139","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-atp-1000","tag-ctp","tag-finala-de-la-shanghai","tag-media","tag-nadal","tag-valentin-protopopescu"],"views":7642,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=139"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/139\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}