Ce este folclorul urban? Simplu. Reprezinta cea mai respingatoare si agonizanta etapa a descompunerii elementului uman rural in interiorul lumii urbane. Nimic mai mult dec\u00e2t un melanj care da nastere fenomenului endemic cunoscut sub numele de jungla urbana. Este un \u201eregres in progres\u201c pe care am ajuns sa-l int\u00e2lnim in orice oras mare al lumii, iar Bucurestiul nu face exceptie de la aceasta regula.
\nDincolo de copilaria sa dezordonata, de tineretea romantica sau de senectutea confuza, capitala Rom\u00e2niei a supravietuit cumva tuturor incendiilor si cutremurelor, ba chiar si demolarilor din perioada ceausist\u00e3, dar nu a reusit sa faca fata propriilor sale transformari sociale, scapate de sub control la sf\u00e2rsitul anilor \u201980. Cetatenii din orasele Rom\u00e2niei, mai cu seama cei din Bucuresti, au avut de-a face realmente cu un experiment polpotian. Dar realizat in sens invers si, din fericire, nedesav\u00e2rsit.
\nDe ce planul comunist de la noi apare ca fiind inversat? Pentru ca, spre deosebire de Pol Pot, care dorea transfigurarea Cambodgiei printr-o ruralizare fortata, dictatorul nostru afisa, in schimb, un profund dispret fata de valorile traditionale de la tara, miza fiind urbanizarea fortata a opincilor.
\nPrin constructia uriaselor cartiere-dormitor de la periferia orasului, burdusite cu giganti reci si gri de ciment, precum si prin intruziunea acelorasi hidoase constructii in plin centrul Capitalei, s-a plantat o bomba cu ceas. Furia macaralelor de pe santierele faraonice ale lui Ceausescu, imagine apropiata de marsul ciocanelor din filmul \u201eThe Wall\u201c, a reusit sa demoleze din punct de vedere uman cea mai mare parte a vietii sociale dintr-un oras rafinat.
\nCu alte cuvinte, mutarea cu forta in Bucuresti a unei mari parti din populatia rurala din imprejurimi a constituit o ecuatie ideologica cu un rezultat in perioada, nedorit de nimeni. Astfel, combinatia dintre bucuresteanul clasic si noua opinca bucuresteana, acum fortati sa traiasca socialist, in comun, a dat nastere folclorului urban.
\nToata lumea buna stie ca bazarul este locul unde se face cu adevarat politica in tara asta. Sa fim seriosi, daca legile trebuie sa treaca printr-un plen, acela este Hala Obor, si nu Parlamentul, da? Sau Hala Traian, ca sa avem si o camera secundara! Bineinteles ca exagerez, iar pentru asta imi cer scuze. Adevaratul bazar de dezbatere publica este transportul in comun, ca doar majoritatea cetatenilor apeleaza la el! Legile au nevoie de o majoritate ca sa treaca, da? Sa fim atenti si cu bagare de seama. Iata manifestul folclorist!<\/p>\n
Murdarit de acest flagel, abia astepti sa ajungi acasa si sa te bagi direct sub dus. Seara, inainte sa te culci, incerci o scurta trecere in revista a momentelor traite peste zi si iti spui: ce bine ca nu trebuie sa ma supun dec\u00e2t propriului meu univers. Ce bine ca sunt EU!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce este folclorul urban? Simplu. Reprezinta cea mai respingatoare si agonizanta etapa a descompunerii elementului uman rural in interiorul lumii urbane. Nimic mai mult dec\u00e2t un melanj care da nastere fenomenului endemic cunoscut sub numele de jungla urbana. Este un \u201eregres in progres\u201c pe care am ajuns sa-l int\u00e2lnim in orice oras mare al lumii,… Cite\u0219te mai mult »Folclorul urban<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2049,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13860\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}