{"id":13835,"date":"2012-11-08T15:56:25","date_gmt":"2012-11-08T13:56:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13835"},"modified":"2012-11-08T15:58:08","modified_gmt":"2012-11-08T13:58:08","slug":"unica-solutie-alta-constitutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/unica-solutie-alta-constitutie\/","title":{"rendered":"Unica solutie, alta Constitutie!"},"content":{"rendered":"<p>Orice trezire nationala dintr-o amortire politica prelungita trebuie sa porneasca de la fundamente constitutionale. Constitutia unei tari este factorul dupa care se masoara gradul de functionalitate al fiecarei societati, at\u00e2t la nivel macro, c\u00e2t si la nivel micro. \u00cen functie de claritatea textului unei constitutii, fiecare element politic, social sau economic devine o sansa sau o povara pentru cetatenii sai. Constitutia este, \u00een acest sens, umbrela sub care fiecare dintre noi ne traim viata, \u00een cadru individual sau colectiv, ghidati dupa reguli si norme care respecta legea fundamentala a tarii.<br \/>\nFaptul ca \u00een luna ianuarie oamenii au strigat \u00eempotriva tuturor formatiunilor politice care s-au aflat, mai mult sau mai putin, la guvernare \u00een acesti douazeci si doi de ani de libertate, constituie un diagnostic c\u00e2t se poate de clar: fundatia politica pe care s-a construit democratia \u00een Rom\u00e2nia a fost turnata defectuos \u00eenca de la bun \u00eenceput, \u00eentr-o graba alimentata si justificata doar de dorinta exagerata de putere politica. Cu alte cuvinte, constitutia Rom\u00e2niei, adoptata \u00een decembrie 1991 si amendata \u00een 2003, s-a nascut bolnava si cu un caracter conflictual si ambiguu.<br \/>\nConstitutia tarii noastre sufera de exces de echivoc, iar acesta reprezinta unul dintre cele mai sigure \u201etratamente\u201c prin care oamenii ajung sa fie dezbinati, manipulati si transformati \u00een victime. \u00cen acest sens, o lege interpretabila, tocmita, devine cel mai pervers mijloc de destramare a unei comunitati democratice, raul produs fiind cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t acea comunitate este lipsita de o experienta politica pluralista \u00eendelungata.<br \/>\nPoate ca multa lume se \u00eentreaba de ce exista un conflict constant, \u00een ultimii douazeci si doi de ani, \u00eentre Presedinte si Premier, \u00eentre Guvern si Parlament, \u00eentre Parlament si Justitie, \u00eentre Societatea civila si Guvern, \u00eentre toate acestea si Presedinte. De ce oare? Pentru ca politicienii nostri au fost p\u00e2na acum fie neseriosi, fie incapabili, fie samavolnici? Este adevarat. Sau poate pentru ca partidele politice au reprezentat adevarate trambuline sociale pentru anumiti oameni cu stare? Cu siguranta. Dar oare politicienii ne fac rau doar de capul lor? Traim cumva \u00eentr-o cvasianarhie \u00een care fiecare individ sau grup face cam ce doreste si dupa cum \u00eel taie capul? Totul porneste de la fundatia pe care regulile sunt construite, iar p\u00e2na \u00een acest moment, regulile au fost facute doar pentru politicieni, nu si pentru cetatenii obisnuiti ai Rom\u00e2niei. Pentru a \u00eencepe sa vedem lucrurile asa cum stau ele cu adevarat, trebuie sa \u00eenvatam sa privim dincolo de factorii de suprafata, adica dincolo de unele nume sau figuri de lideri politici. Politicianul este suprafata, el este ecranul interpus \u00eentre reguli si populatie, de aceea majoritatea cetatenilor interpreteaza o institutie statala dupa modul \u00een care politicianul o conduce, si nu prin observarea atenta a regulilor care se afla \u00een spate si care \u00eei permit acestuia sa faca abuzuri.<br \/>\nSuprafata unei probleme stringente este cel mai usor de \u00eendepartat atunci c\u00e2nd toata lumea actioneaza unitar. De aceea, eliminarea suprafetei constituie si momentul cel mai intens si exuberant al unei manifestatii, fapt care conduce aproape \u00eentotdeauna la falsa concluzie ca \u201eam \u00eenvins\u201c si la ideea ca lucrurile se vor rezolva de acum \u201ede la sine\u201c. Din pacate, lucrurile nu se rezolva de la sine mereu, cel putin nu \u00een societati cu putina experienta democratica \u00een istorie.<br \/>\nSolutia nu va \u00eensemna niciodata \u00eenlocuirea politicienilor cu alti politicieni, ci re\u00eennoirea constitutionala, primenirea regulilor dupa care toata societatea se misca \u00eentr-o ordine politica normala si productiva. Din toate motivele posibile trebuie sa luam \u00een considerare schimbarea de urgenta a constitutiei si a actualei forme de guvernam\u00e2nt. Trebuie sa pornim de la sursa problemelor, nu de la suprafata lor, daca visam frumos la o viata politica mai stabila dupa 2014. \u00cen definitive, asa s-a \u00eentamplat si \u00een decembrie 1989, c\u00e2nd \u00een loc sa-i dam pe toti comunistii jos, l-am eliminat numai pe Ceausescu.<br \/>\nDaca necesitatea ca actuala clasa politica sa plece exista cu adevarat, atunci sa plece cu tot cu sursa emanatiei sale, Constitutia din anul 1991, sursa tuturor problemelor noastre politice \u00een acesti douazeci si doi de ani trecuti de la \u00eenlaturarea regimului comunist.<br \/>\nUnica solutie, alta Constitutie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Orice trezire nationala dintr-o amortire politica prelungita trebuie sa porneasca de la fundamente constitutionale. Constitutia unei tari este factorul dupa care se masoara gradul de functionalitate al fiecarei societati, at\u00e2t la nivel macro, c\u00e2t si la nivel micro. \u00cen functie de claritatea textului unei constitutii, fiecare element politic, social sau economic devine o sansa sau&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/unica-solutie-alta-constitutie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Unica solutie, alta Constitutie!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1049,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13835\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}