{"id":13818,"date":"2012-11-08T15:46:10","date_gmt":"2012-11-08T13:46:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13818"},"modified":"2012-11-08T15:46:36","modified_gmt":"2012-11-08T13:46:36","slug":"s-a-deschis-stagiunea-lirica-la-craiova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-a-deschis-stagiunea-lirica-la-craiova\/","title":{"rendered":"S-a deschis stagiunea lirica la Craiova"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Teatrul Liric \u201eElena Teodorini\u201c din Craiova a dorit sa inaugureze stagiunea 2012-2013 cu o premiera, noua montare a popularului opus rossinian \u201eBarbierul din Sevilla\u201c. Anterioara avea o vechime de douazeci de ani si apartinea regizorului Viorel Gombosiu. Am fost bucuros sa constat ca publicul a asteptat cu interes productia si a umplut p\u00e2na la refuz sala. O carte c\u00e2stigatoare. Printre spectatori, \u00eenalte oficialitati municipale si judetene.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Fortele scenei doljene nu sunt mari, asa \u00eenc\u00e2t \u00eentreprinzatorul si energicul manager Antoniu Zamfir a recurs, pentru unele roluri principale, la invitati de la Bucuresti si Cluj. Se pare, o practica obisnuita pentru un afis \u00een care sunt \u00eenscrise titluri importante, imposibil de acoperit \u00een integralitate cu resursele teatrului. Consult\u00e2nd programul stagiunii, am citit cu satisfactie alaturi de \u201eBarbierul din Sevilla\u201c, \u201eCarmen\u201c, \u201eTrubadurul\u201c, \u201eAida\u201c, \u201eTurandot\u201c, \u201eCavalleria rusticana\u201c, \u201ePaiate\u201c, \u201eTraviata\u201c, \u201eBoema\u201c, \u201eDon Pasquale\u201c, \u201eM-me Butterfly\u201c, Lucia di Lammermoor\u201c&#8230; Nivel repertorial de Opera Nationala, spre multumirea melomanilor si lauda organizatorilor! Cred de la bun \u00eenceput ca, la asa titluri, ansamblul craiovean trebuie consolidat prin alocarea de posturi artistice pentru c\u00e2ntareti noi, \u00eentr-o progresie care porneste mai \u00eent\u00e2i de la vocile tinere, eminamente lirice, ale absolventilor facultatilor de muzica, continu\u00e2nd cu atragerea celor mai experimentate. Se vor reduce astfel colaborarile si trupa de la \u201eElena Teodorini\u201c se va \u00eentari. Pentru rolurile dramatice, este adevarat, toate teatrele din tara folosesc actualmente doar c\u00e2teva glasuri indigene, valoroase si deci&#8230; itinerante. Sau oaspeti straini.<br \/>\nEvantaiul si bicicleta<br \/>\n\u201eBarbierul din Sevilla\u201c, \u00een regia Arabelei Tanase si scenografia lui Rasvan Draganescu, a fost o productie simpatica, vie, colorata, antrenanta, plina de verva, cum \u00eei sta bine unei opere buffe. O remarca merge catre costumele bogate, potrivit \u00eenscrise \u00een epoca. Personajele, veridic conturate, s-au \u00eentrecut \u00een a se darui jocului de scena, amanuntit lucrat de realizatori. Spiritul mizanscenei a fost clasic, cu elemente moderne, \u00eentr-o simetrie a decorului ce induce tente spaniole si elemente maure. Fara sa vreau, g\u00e2ndul ma purta la montarea lui Grischa Asagaroff (Semperoper din Dresda si Opera din Z\u00fcrich) c\u00e2nd priveam fundalul fix al scenei \u00een forma de evantai sau c\u00e2nd \u00eel vedeam pe Figaro sosind calare pe bicicleta (la Asagaroff, motocicleta cu atas). Dar sursa inspiratoare conteaza mai putin, ideile circula, importanta este functionalitatea tramei. Si aceasta exista cu prisosinta.<br \/>\n\u00cen rolul titular, cunoscutul Stefan Ignat, actualmente corifeu al unor personaje dramatice precum Oedipe, Amonasro, Scarpia etc., a expus timbrul sau intens rezonant, cu interesante culori aramii. Fara sa fie cu exactitate tipul de bariton briliant dorit de Rossini, bucuresteanul a impus sonoritati ample, puternice si a fost un Figaro mobil, adevarat motor al actiunii.<br \/>\nT\u00e2nara soprana Diana Tugui, componenta de baza a Teatrului Liric \u201eElena Teodorini\u201c, recent aureolata cu Premiul I la Concursul International Vox Artis de la Sibiu, delicioasa si delicata actrita, cu subtilitati \u00een atitudinea unei Rosina dracoase, a c\u00e2ntat cu dezinvoltura, cu voce stralucitoare si buna derulare a pasajelor de coloratura. C\u00e2teva sunete mai \u201edeschise\u201c, nefocusate suficient, au alterat pe alocuri omogenitatea frazelor si au dus chiar la usoare asprimi \u00een registrul acut. Cauzele, simplu de eliminat, pot sta \u00een oboseala, \u00een emotia debutului \u00eentr-un rol nou.<br \/>\nClujeanul Darius Coltan (Contele Almaviva) are o timbralitate placuta de tenor liric, desi cu emisie c\u00e2teodata usor ingolata, alteori usor nazala. C\u00e2nta elegant, legato-ul este bine pus \u00een valoare si intentiile accentelor din frazele muzicale descind dintr-o autentica \u201eitalianit\u00e0\u201c, destul de rara la solistii nostri. Capacitatea de preluare a agilitatilor, a lejeritatilor rossiniene este buna (duetul cu Figaro), numai ca artistul \u00eemi face impresia ca nu se concentreaza suficient. Este singura explicatie ca o acuta se&#8230; clatina (aria \u201eEcco ridente in cielo\u201c), ca se simte o oarecare nesiguranta (serenada \u201eSe il mio nome saper voi bramate\u201c) si unele replici chiar \u00eent\u00e2rzie (\u201eAh se qui restar non posso\u201c din scena cu Rosina si Bartolo a primului act), solicit\u00e2nd suplimentar atentia dirijorului.<br \/>\nVocea profunda a basului craiovean Sorin Draniceanu este solida, masiva si patrunzatoare. Prin adaugarea de tente comice, a fost o buna optiune pentru rolul Don Basilio, desi semnele de uzura se fac simtite pe alocuri printr-un vibrato \u00eentruc\u00e2tva accentuat. Sosit din Bucuresti, basul Stefan Schuller a fost un Don Bartolo fara excese, dar cu unele sunete \u00eenalte mai putin sonore. Ca abordare stilistica, i-as reprosa doar c\u00e2ntul \u00een falsetto al frazei \u201eQuando mi sei vicina&#8230;\u201c (actul secund), un gag gratuit care n-avea de-a face cu Rossini, chiar buffo. \u00cen alte roluri au fost distribuiti Mihaela Popa (Berta), Ioan Cherata (Fiorello), Gabriel Marciu (Ofiterul).<br \/>\nConducerea muzicala a revenit dirijoruluiAlexandru Iosub, o bagheta mai mult elegiaca dec\u00e2t sc\u00e2nteietoare \u00een partile orchestrale, dar concentrata si bine adaptata relationarii optime \u00eentre platou si fosa. Au colaborat Corul de barbati (pregatit de Lelia Candoi) si Orchestra teatrului.<br \/>\nLa Craiova, \u201eBarbierul din Sevilla\u201c a atras publicul. Pe buna dreptate. Si sunt convins ca asa va fi si \u00een continuare. Cel putin zece titluri de opere celebre \u00eel asteapta \u00een lunile ce vor urma.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Teatrul Liric \u201eElena Teodorini\u201c din Craiova a dorit sa inaugureze stagiunea 2012-2013 cu o premiera, noua montare a popularului opus rossinian \u201eBarbierul din Sevilla\u201c. Anterioara avea o vechime de douazeci de ani si apartinea regizorului Viorel Gombosiu. Am fost bucuros sa constat ca publicul a asteptat cu interes productia si a umplut p\u00e2na la refuz&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-a-deschis-stagiunea-lirica-la-craiova\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">S-a deschis stagiunea lirica la Craiova<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8421],"class_list":["post-13818","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-teatrul-elena-teodorini-craiova"],"views":1298,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13818","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13818"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13818\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}