{"id":13725,"date":"2012-10-29T19:12:22","date_gmt":"2012-10-29T17:12:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13725"},"modified":"2012-10-29T19:12:41","modified_gmt":"2012-10-29T17:12:41","slug":"s-a-incheiat-festivalul-liric-sibian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-a-incheiat-festivalul-liric-sibian\/","title":{"rendered":"S-a incheiat festivalul liric sibian"},"content":{"rendered":"<p>De unsprezece ani consecutiv, municipiul de pe malurile Cibinului gazduieste un festival aparent surprinzator pentru o comunitate care nu are un teatru de opera. Initiativa Filarmonicii de Stat, a conducerii ei, care a fondat Festivalul International al Artei Lirice, este cu at\u00e2t mai meritorie. Ea vine din dragostea pentru opera a directorului general Ioan Bojin si totodata din dorinta de a-i onora pe melomanii sibieni, pe parcursul a trei saptam\u00e2ni, cu c\u00e2teva momente-reper de gen, spectacole de opera, recitaluri, concerte lirice si, mai nou, cu un concurs international de canto. Si \u00een 2012 eforturile organizatorilor au fost mari, dar si sprijinul primit din partea Consiliului Judetean Sibiu, Consiliului Local Sibiu prin Primaria si Casa de Cultura a Municipiului s-a aratat pe masura. Totul, \u00een directia succesului, proiectat exemplar si obtinut cu brio.<br \/>\n<strong>Vox Artis&#8230;<\/strong><br \/>\n&#8230; este numele sub care a avut loc Concursul International de Canto, aflat la cea de-a III-a editie, eveniment anual, ce si-a format deja o solida reputatie \u00een Rom\u00e2nia si \u00een strainatate, organizat si data aceasta impecabil de Filarmonica de Stat Sibiu si Artcor Artists Agency din Viena. Exista c\u00e2teva coordonate care definesc intentiile speciale ale competitiei, deosebite de altele similare: promovarea \u00een egala masura at\u00e2t a talentelor emergente c\u00e2t si a c\u00e2ntaretilor care deja au avansat \u00een cariera, fapt pentru care limita de v\u00e2rsta este mai mare (40 de ani pentru barbati, 38 de ani pentru femei), precum si structura juriului international, compus din directori de teatre lirice si agentii de impresariat, dirijori, critici muzicali, structura care asigura perspective de mare diversitate pentru competitorii remarcati si aureolati. Trebuie observat ca \u00een afara celor trei premii obisnuite pentru orice concurs, la Vox Artis 2012 s-au adaugat nu mai putin de zece premii speciale oferite de institutii muzicale din tara (Opera Nationala Bucuresti, Teatrul Liric \u201eElena Teodorini\u201c din Craiova,\u00a0 Teatrul Muzical \u201eNae Leonard\u201c din Galati, Filarmonicile din Sibiu si \u201eMihail Jora\u201c din Bacau), de Festivalul Gars am Kamp Austria, Teatrul vienez Pygmalion, Centrul International de Muzica si Drama din Viena, Agentia berlineza de management artistic Opera Connection si de revista MELOS, premii care au constat \u00een spectacole, concerte, burse, contracte de impresariere, promovare media.<br \/>\n51 de concurenti provenind din 14 tari din Europa, cele doua Americi si Asia, dintre care aproape jumatate au fost rom\u00e2ni, s-au \u00eenfruntat \u00een fata unui juriu compus din prof. Karel Drgac, regizor, directorul Festivalului de la Gars am Kamp Austria \u2013 presedinte, prof. Petre Sb\u00e2rcea \u2013 dirijor, Konrad Leitner \u2013 dirijor, profesor la Universit\u00e4t f\u00fcr Musik und Darstellende Kunst din Viena, Roberto Salvalaio \u2013 dirijor, director muzical al Operei din Ulan Bator, Erkki Alste \u2013 directorul Agentiei Opera Connection din Berlin, Theodore Coresi \u2013 directorul Agentiei Artistice Artcor Viena si director artistic al Teatrului Pygmalion din Viena, precum si semnatarul acestor r\u00e2nduri, critic muzical, redactor-sef al revistei MELOS.<br \/>\nNivelul calitativ al concursului a fost \u00eenalt, toate premiile s-au \u00eempartit celor treisprezece finalisti, dar marile c\u00e2stigatoare au fost doua valoroase c\u00e2ntarete, soprana Diana Tugui (34 de ani) si mezzosoprana Judit Isabela Kutasi (26 de ani), care au obtinut Premiul I ex-aequo si Premiile MELOS, alaturi de Premiile Speciale ale Festivalului Gars am Kamp (Diana Tugui) si Teatrului Liric din Craiova (Judit Isabela Kutasi). Premiul al II-lea si Premiul Special al Filarmonicii din Bacau au revenit basului Alexei Botnarciuc (Republica Moldova) iar Premiul al III-lea si Premiile Speciale oferite de Festivalul Gars am Kamp si Teatrul Muzical din Galati tenorului sud-coreean Jeong-Hwan Lee, cunoscut din spectacolele Operei Nationale Bucuresti sub numele artistic de James Lee.<br \/>\nLaureatii au fost aplaudati de un numeros public la concertul de gala dirijat de excelentul Cristian Orosanu la pupitrul orchestrei Filarmonicii sibiene.<br \/>\n<strong>Festivalul<\/strong><br \/>\nAcelasi ansamblu de marca, \u00een compania valoroasa a Corului Filarmonicii \u201eTransilvania\u201c din Cluj-Napoca, deschisese festivalul cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, \u00een ambientul sacru al bisericii romano-catolice, plina p\u00e2na la refuz. Sub bagheta lui Fran\u00e7ois Robert Girolami, director artistic asociat al Filarmonicii de Stat Sibiu, s-a c\u00e2ntat \u201eGloria\u201c de Vivaldi, cu concursul sopranei Brigitte Peyr\u00e9, mezzosopranei Isabelle Ruban si organistei Viviane Loriaut, toti remarcabil stap\u00e2ni ai sonurilor baroce.<br \/>\nPrezenta obisnuita a festivalului, Opera Comica pentru Copii din Bucuresti a prezentat baletul de buzunar \u201eCenusareasa\u201c, \u00een regia si coregrafia Corinei Dumitrescu. Renumita soprana Felicia Filip a fost invitata de onoare \u00een scena balului de la palatul printului.<br \/>\nA urmat o Seara de muzica si teatru, sustinuta de reputatul bas George-Emil Crasnaru, acompaniat la pian de Vasilica Stoiciu-Frunza, cu concursul actorului Dorel Visan. Programul a cuprins arii din opere de Mozart, Verdi si Gounod, lieduri de Schumann, Enescu, Ravel si Ibert, monologuri de Moli\u00e8re, Goethe si Schiller.<br \/>\nAnsamblurile Operei Nationale Bucuresti au prezentat cea mai recenta premiera, \u201eBal mascat\u201c de Verdi, iar clasa de opera a Universitatii Mozarteum din Salzburg doua spectacole cu \u201eCos\u00ec fan tutte\u201c de Mozart, \u00eemplinind diversitatea repertoriala a festivalului si multumind iubitorii artei lirice.<br \/>\n<strong>Spiritul salzburghez&#8230;<\/strong><br \/>\n&#8230; a fost prezent \u00een Sala Thalia \u00een serile \u00een care studentii renumitei Universitati Mozarteum au oferit publicului tot ce au mai bun, prin productia cu \u201eCos\u00ec fan tutte\u201c. Instruirea temeinica si rezultatele ei s-au aratat impregnate de suflul si stilul mozartian printr-o pregatire muzicala fara repros (Hariklia Apostolou, Wolfgang Niessner, Katja Borissova \u2013 director de studii), \u00een care conductul vocal, intentiile de expresie, rostirea sc\u00e2nteietoare si plina de sens a recitativelor (acompaniament la clavecin, Katja Borissova), armonia ansamblurilor, dramaturgia si dinamica lucrarii au fost redate impecabil.<br \/>\nSpectacolul lui Hermann Keckeis, \u00een tripla ipostaza de regizor, director de scena si producator, este una dintre solidele carti de vizita ale universitatii, pe care rom\u00e2nii au mai avut ocazia sa-l vizioneze. Dupa participarea la Festivalul Viva Vox 2012 de la Cluj-Napoca, l-am regasit acum, la Sibiu, la fel de proaspat si captivant. Desi montarea se desfasoara \u00een viziune moderna, functionalitatea este asigurata prin veridicitatea atitudinilor, a jocului de scena vivace, bine integrate \u00een cadrul generos al unor decoruri minimale, simple si sugestive.<br \/>\nSalzburghezii au venit la Sibiu cu formatia lor corala formata din treisprezece persoane, \u00een care de ajutor au fost si trei dintre solistii serii, dar s-au bazat pe contributia Orchestrei Filarmonicii de Stat, careia dirijorul Walter E. Gugerbauer i-a pus \u00een valoare virtutile de finete, \u00een special \u00een compartimentul cordarilor.<br \/>\n\u00cen conditiile unor calitati vocale diverse, i-am remarcat \u00eentr-o ordine deloc \u00eent\u00e2mplatoare pe Derek Rue (Ferrando) si Natsumi Uchi (Despina), pe Reinhild Buchmayer (Dorabella) si Alice Depret (Fiordiligi), pe Maxim Matiuschenkov (Don Alfonso) si Matthias Winckhler (Ferrando). Un sextet de debordanta muzicalitate si preciziune \u00een servirea partiturii mozartiene.<br \/>\n<strong>Daruire si pasiune<\/strong><br \/>\nLa serata de \u00eenchidere a festivalului, aceasta bijuterie acustica si arhitecturala de spirit medieval, care este Sala Thalia, a fost plina p\u00e2na la refuz. Sub titlul \u201eVocile operei\u201c, a avut loc Gala paginilor lirice celebre, \u00een care entuziasmul celor prezenti si valurile de flori au indus o atmosfera cu totul speciala.<br \/>\nSoprana Diana Tugui, multiplu premiata la actuala editie a Concursului Vox Artis, este unul dintre glasurile importante de coloratura lirica ale peisajului operei rom\u00e2nesti de astazi, prin timbralitatea de culoare placuta, stralucirea si inteligenta \u00een constructia frazelor muzicale, dezinvoltura si siguranta abordarilor, prin expresivitate. A desenat o Musetta (\u201eBoema\u201c) fara frivolitate agresiva, ci subtil-insinuanta, o delicioasa Rosina (\u201eBarbierul din Sevilla\u201c), o emotionanta Violetta cu frumoase pianissime (aria \u201eAddio del passato\u201c si duetul \u201eParigi, o cara, noi lasceremo\u201c, \u00een care replica a venit din partea tenorului Constantin Nica). A adaugat inspiratie belcantista \u00een cavatina din \u201eLucia di Lammermoor\u201c si intensa traire \u00een aria \u201eTutte le feste\u201c, urmata de duetul \u201eS\u00ec, vendetta\u201c din \u201eRigoletto\u201c, alaturi de baritonul Florin Dumitru Petre.<br \/>\nHabanera din \u201eCarmen\u201c si aria \u201eMon coeur s&#8217;ouvre \u00e0 ta voix\u201c din \u201eSamson si Dalila\u201c (cu replica din partea lui Constantin Nica), doua piese de rezistenta din repertoriul mezzosopranei Liliana Mattei Ciuca, au pus \u00een evidenta calitatile deosebite ale artistei ce izvorasc din coloristica \u00eenvesm\u00e2ntata \u00een armonice calde, rotunde si \u00eenvaluitoare, expuneri ale uneia dintre cele mai de calitate voci rom\u00e2nesti si nu numai. Exprimarile prin fraze lungi si seducatoare au radiat senzualitatea \u00eenscrisa \u00een partituri. Pacat ca aparitia solistica a mezzosopranei s-a oprit la cele doua arii.<br \/>\nExperienta si tineretea au fost atributele cu care tenorul Constantin Nica (arii din \u201eTosca\u201c, \u201eTurandot\u201c si \u201eCarmen\u201c, duet din \u201eTraviata\u201c si cvartet din \u201eRigoletto\u201c), respectiv baritonul Florin Dumitru Petre (arie din \u201eNunta lui Figaro\u201c, duet si, bine\u00eenteles, cvartet din \u201eRigoletto\u201c) au \u00eensotit serata, desfasurata \u00een acompaniamentul Orchestrei Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta ieseanului Leonard Dumitriu, tumultuos \u00een uverturile \u201eNabucco\u201c de Verdi, \u201eDon Pasquale\u201c de Donizetti\u201c si bun urmaritor al solistilor.<br \/>\nAtmosfera sarbatoreasca a \u00eendepartat g\u00e2ndurile si de la o supra-acuta departe de perfectiune sau alta eludata, si de la unele intonatii usor imprecise, si de la sporadica lipsa de omogenitate \u00een derularea fluxului unor voci, si de la micile rateuri ale alamurilor. Observatiile punctuale au palit \u00een fata daruirii si pasiunii de a c\u00e2nta, de a onora cum se cuvine manifestarea sibiana, \u00eencheiata \u00een acordurile popularului Brindisi din \u201eTraviata\u201c, traditionala cupa de sampanie a oricarui final de gala lirica.<br \/>\n\u00cen pauza concertului a avut loc lansarea volumului \u201eOpera Divina\u201c de Costin Popa. Au prezentat prof. univ. dr. Anca S\u00eerghie si conf. univ. dr. Roxana Pepelea, muzicolog.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De unsprezece ani consecutiv, municipiul de pe malurile Cibinului gazduieste un festival aparent surprinzator pentru o comunitate care nu are un teatru de opera. Initiativa Filarmonicii de Stat, a conducerii ei, care a fondat Festivalul International al Artei Lirice, este cu at\u00e2t mai meritorie. Ea vine din dragostea pentru opera a directorului general Ioan Bojin&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/s-a-incheiat-festivalul-liric-sibian\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">S-a incheiat festivalul liric sibian<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-13725","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1675,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13725","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13725"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13725\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13725"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13725"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13725"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}