{"id":137,"date":"2009-11-26T15:05:12","date_gmt":"2009-11-26T13:05:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=137"},"modified":"2009-11-26T15:05:12","modified_gmt":"2009-11-26T13:05:12","slug":"%e2%80%9ein-character%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ein-character%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"\u201eIn character\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote>\n<ul>\n<li><strong>presa internationala<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<\/blockquote>\n<blockquote><p><em><strong><br \/>\nCapcane de g\u00e2ndire. De ce pun medicii diagnostice gresite<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\"><em><strong>Intr-un articol despre intelepciunea medicala din publicatia semestriala \u201eIn character\u201c, doctorul Jerome Groopman defineste c\u00e2teva dintre cauzele care duc la diagnosticari gresite, in practica medicinei. Cincisprezece la suta dintre diagnosticurile puse de medici in atatele Unite sunt, se pare, gresite. Multe dintre aceste erori nu pornesc de la probleme tehnice, cum ar fi incurcarea analizelor intre doi pacienti, ci sunt \u201escurtcircuitari cognitive\u201c sau, cum le spune Groopmanm, \u201ecapcane de g\u00e2ndire\u201c.<\/strong><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p style=\"text-align: left;\">Prima eroare se numeste \u201eancorare\u201c si e legata de tendinta mintii umane de a se fixa in primul set de informatii pe care il int\u00e2lneste, in detrimentul intregii palete de date ce ar putea arunca o lumina diferita asupra cazului. \u201eMedicii se ancoreaza de obicei in primul simptom sau in descoperirile de laborator sau in ceea ce observa in timpul examinarii fizice si trag rapid o concluzie\u201c, arata Groopmanm. \u201eAceasta concluzie\u201c, continua el, \u201eeste adesea corecta, insa in unele cazuri doctorul nu ajunge sa mai ia in calcul posibilitatea ca acest prim set de informatii poate sa nu ofere indiciul-cheie catre problema de fond\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">A doua eroare cognitiva e numita \u201edisponibilitate\u201c. De obicei, medicii selecteaza din memorie exemplele cele mai disponibile, cazuri vazute recent sau care si-au lasat o amprenta puternica asupra lor. \u201eDe exemplu\u201c, scrie Groopman, \u201edaca ne aflam in mijlocul unei epidemii de gripa, atunci tindem sa presupunem ca pacientul care vine la noi cu febra, tuse si frisoane are gripa. Mintea e astfel inclinata sa ignore descoperiri importante care contrazic presupunerea\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">O a treia capcana cognitiva e numita \u201eatribuire\u201c. Prin acest proces facem simptomele si descoperirile clinice sa se potriveasca stereotipurilor sociale si culturale din mintile noastre. Aici, medicul da urmatorul exemplu: \u201eDaca un barbat mai in v\u00e2rsta, nebarbierit si cu haine ponosite, vine si ne spune ca s-a retras din marina comerciala si ca ii place sa bea c\u00e2te un pahar de rom seara, vom atribui ficatul sau marit alcoolismului, fara sa ne oprim pentru a lua in calcul posibilitatea ca el chiar s-ar putea sa bea doar un singur pahar de rom seara si ca ar putea fi o lunga lista cu alte explicatii posibile pentru anomalia sa hepatica, dincolo de alcoolism. Dar stereotipul din mintea noastra tinde sa ne obtureze judecata si sa ne conduca spre concluzii premature\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Intelepciunea in diagnoatricare ar implica, astfel, \u201enu numai cunostinte profunde asupra biologiei umane si o intelegere a paletei de boli ce b\u00e2ntuie omenirea, dar si cunoasterea si intelegerea felului in care functioneaza si trag concluziile mintile noastre\u201c. A realiza c\u00e2nd aceste scurtcircuitari se produc in mintile noastre se numeste metacognitie, \u201eabilitatea de a g\u00e2ndi asupra g\u00e2ndirii noastre\u201c. Atributul modestiei, arata Groopman, este incorporat in conceptul de metacognitie: \u201eChiar si mintile celor mai bine pregatiti medici sunt imperfecte. Aceste imperfectiuni sunt amplificate atunci c\u00e2nd g\u00e2ndim sub presiunea timpului si a nesigurantei, conditiile cele mai comune in ceea ce priveste climatul deciziilor clinice din lumea medicala de astazi. Cu din ce in ce mai multi pacienti care sunt consultati in sedinte din ce in ce mai scurte, medicii sunt impinsi sa faca evaluari rapide, sa o apuce pe scurtaturi si sa cada in capcane de g\u00e2ndire\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>presa internationala Capcane de g\u00e2ndire. De ce pun medicii diagnostice gresite Intr-un articol despre intelepciunea medicala din publicatia semestriala \u201eIn character\u201c, doctorul Jerome Groopman defineste c\u00e2teva dintre cauzele care duc la diagnosticari gresite, in practica medicinei. Cincisprezece la suta dintre diagnosticurile puse de medici in atatele Unite sunt, se pare, gresite. Multe dintre aceste erori&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ein-character%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eIn character\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[45,19,44,43,46],"class_list":["post-137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-capcane-de-gandire","tag-catalin-sturza","tag-doctorul-jerome-groopman","tag-in-character","tag-scurtcircuitari-cognitive"],"views":4320,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=137"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/137\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}