{"id":13679,"date":"2012-10-29T18:35:26","date_gmt":"2012-10-29T16:35:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13679"},"modified":"2012-10-29T18:36:00","modified_gmt":"2012-10-29T16:36:00","slug":"duelul-secolului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/duelul-secolului\/","title":{"rendered":"Duelul secolului"},"content":{"rendered":"

\u00cen preajma alegerilor prezidentiale din Statele Unite si a congresului Partidului Comunist Chinez, francezii Alain Frachon si Daniel Vernet publica o carte cu un titlu care nu ne poate lasa indiferenti: \u201eChina \u00eempotriva Americii, duelul secolului\u201c. Daca va fi vorba de un duel de un secol vor afla generatiile viitoare. S-ar putea ca un singur deceniu sa fie de ajuns pentru a afla \u00eenvingatorul acestuia si atunci sa avem si noi parte de rezultat.
\nCu c\u00e2tiva ani \u00een urma, cei care se entuziasmau sau se \u00eengrijorau \u00een fata fenomenalei dezvoltari a economiei chineze lansau teza \u201eguvernarii comune a lumii de catre China si Statele Unite\u201c. Ceea ce face antinomie cu ideea celor doi francezi. Autoritatile de la Beijing au respins suspiciunea \u201eguvernarii comune\u201c chino-americane si este de asteptat sa aiba rezerve si fata de\u00a0 cea a duelului cu Statele Unite. China, sustine Beijingul, este o tara pasnica, \u00een curs de dezvoltare, iar politica sa nu urmareste sa conduca lumea. Oficial, \u00een filozofia politica chineza teza hegemonismului nu este agreata, din contra, respinsa ca orientare nefasta \u00eenca de la aparitia lumii bipolare. Conceptia chinezilor privind echilibrul mondial este diferita de cea a europenilor sau a americanilor, si ea constituie o particularitate a acestui mare stat. \u00cen contactele pe care le-a avut cu autoritatile comuniste de la Beijimg, \u00een deceniul 7 al secolului trecut, Henry Kissinger a verificat \u00een nenumarate r\u00e2nduri temeiurile acestei particularitati. Una dintre constatari a fost ca chinezii nu renuntasera nici macar \u00een perioada cea mai dogmatica a comunismului chinez, cea din vremea lui Mao, la viziunea traditionala a \u201elumii armonioase\u201c. O completasera, doar, cu ideea \u201epacii durabile si a prosperitatii comune\u201c. Armonia, pacea si prosperitatea \u00eentra si astazi drept componente \u00een conceptul Chinei privind rolul Organizatiei Natiunilor Unite considerata cadru pentru securitatea si dezvoltarea internationala. Teoria \u201eridicarii pasnice\u201c si a \u201elumii armonioase\u201c, sustine Kissinger, evoca principiile epocii clasice ale Chinei, care presupun abordarea graduala a evenimentelor, acomodarea la tendintele acestora si evitarea conflictul deschis. Dar, atentie, cultivarea armoniei lumii nu exclude urmarirea avantajului strategic. La o reuniune a diplomatilor chinezi din iulie 2009, Hu Jintao a tinut un discurs important \u00een care a evaluat noile tendinte. El a afirmat ca primii douazeci de ani ai secolului XXI constituie \u201eo perioada de oportunitate strategica\u201c pentru China si a concluzionat ca \u00een urma crizei financiare si a altor mutatii \u00eensemnate… oportunitatile vor fi importante, iar provocarile dure\u201c. Cu aceasta, sa revenim la zilele noastre, la puterea si politica Chinei.
\nP\u00e2na la duelul chino-american se acumuleaza tensiuni <\/strong>
\nchino-japoneze<\/strong>
\nDupa cum se stie, la jumatatea lui septembrie a izbucnit un conflict \u00een Oceanul Pacific \u00eentre Japonia si China. Ultimele confruntari dintre cei doi rivali istorici se produsesera \u00een 1996. Motivul, de data asta, l-au constituit rezervele de hidrocarburi din Arhipelagul Senkaku\/Diaoyu. Confruntarea a luat o turnura periculoasa, riscul unor ciocniri militare parea destul de mare. P\u00e2na la acest incident, cele doua state recurgeau la negocieri pentru exploatarea \u00een comun a rezervelor naturale din platoul maritim care le desparte. De data asta, Beijingul si-a modificat brusc tactica, a pretins ca arhipelagul este parte a teritoriului suveran chinez si a trecut la o viguroasa demonstratie de forta. Masurile luate pentru apararea suveranitatii sale asupra unor st\u00e2nci nelocuite au dat frisoane statelor vecine. Patrulele chineze care se \u00eendreptau spre arhipelag au devenit peste noapte mai numeroase dec\u00e2t cele ale Garzii de coasta a Japoniei. Mai mult, la 25 septembrie, \u00een plina tensiune, China anunta ca pune \u00een serviciu activ primul ei portavion. \u00centr-un comunicat oficial al Ministerului Apararii se preciza ca acesta \u201eva permite sa ridice capacitatea de lupta a marinei nationale la un nivel modern si sa-i \u00eentareasca puterea de aparare; …nava va avea rolul important de a apara interesele suverane de stat\u201c. Prim-ministrul chinez Wen Jiabao afirma ca flotila chineza se deplaseaza \u00een zona arhipelagului \u00een disputa \u201epentru a marca teritoriul chinez\u201c si ca China \u201enu va ceda niciodata nici macar un centimetru\u201c din acest teritoriu. Ministrul japonez al Apararii a replicat, la r\u00e2ndul lui, ca Japonia va \u00eentari flota de coasta si va raspunde la amenintarile marinei de razboi chineze. Se mersese prea departe. Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, a sesizat pericolul si a cerut imperativ cumpatare si responsabilitate din partea ambelor state. Deocamdata, lucrurile s-au calmat dar cine poate garanta ca apele Oceanului Pacific nu se vor tulbura din nou. Suntem \u00een plina reasezare a raporturilor de forta \u00een Asia-Pacific, iar testele \u00eesi au simbolistica lor.
\nModificarea viziunii <\/strong>
\nde putere a Chinei<\/strong>
\nNu trebuie sa fii expert militar pentru a \u00eentelege ca cele doua state, China si Japonia, s-au aflat \u00een fata unei confruntari militare directe. Forta economica de azi \u00eei permite Chinei sa-si revada strategia \u00een raporturile cu marile puteri. Philippe Langloit, expert \u00een marina militara, constata ca Beijingul a initiat \u00een ultimii ani un program prioritar de dezvoltare rapida a flotei de razboi. \u00cen 2010, marina chineza dispunea de 225.000 de militari, cca. 60 de submarine, din care sase nucleare, peste 50 de fregate si cel putin 27 de distrugatoare; ca tonaj, ea ocupa acum locul trei \u00een lume. Lu\u00e2nd \u00een calcul numai acesti parametri, Langloit considera ca China a depasit Japonia, socotita cea mai mare putere militara asiatica din Oceanul Pacific. Pe de alta parte, economia plaseaza China pe locul doi \u00een lume. Potrivit estimarilor din octombrie ale Bancii Mondiale, ritmul de crestere economica al Chinei va fi, \u00een 2012, de 7,7%, mai mic dec\u00e2t cel din 2011, de 9,3%, dar din 2013 curba ascendenta va fi reluata si se va ajunge la o crestere de 8,1%. De pe aceasta baza \u00eencepe oare acel \u201e duel al secolului\u201c,\u00a0 de care vorbesc Frachon si Vernet ? Probabil ca da. Este de presupus ca nu numai Statele Unite, ci si Rusia vor participa la\u00a0 competitie. \u00cen timp ce Statelor Unite urmaresc consolidarea suprematiei mondiale, Rusia a reintrat puternic \u00een cursa pentru refacerea statutului ei de superputere. China \u00eesi construieste un astfel de statut concentr\u00e2ndu-si eforturile pe dob\u00e2ndirea independentei reale militare si economice.\u00a0 Apropiatul congres al comunistilor chinezi va aduce, probabil, noutati si \u00een strategia politica viitoare. Este interesant de semnalat ca odata cu cresterea puterii economice, progresul acestui mare stat asiatic \u00eencepe sa fie vazut, ca \u00een secolul XIX-lea, drept o revenire a \u201epericolului galben\u201c. At\u00e2ta timp c\u00e2t China producea pentru multinationalele americane si europene, afirma unii analisti, forta ei nu provoca spaime; p\u00e2na la criza din 1997-1998, ascensiunea ei economica era socotita un factor stabilizator al economiei mondiale; atunci c\u00e2nd China a re\u00eennodat relatiile cu Asociatia Natiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN) si si-a reglementat litigiile cu vecinii (mai putin cu India), performantele ei economice au \u00eenceput sa provoace nelinisti; noua putere economica si militara a Chinei ar fi determinat Statele Unite sa se re\u00eentoarca \u00een Asia si Pacific. De aici si teza deplasarii \u00een viitor a noului centru de putere mondiala pe continentul asiatic si \u00een Oceanul Pacific. Un \u201eduel chino-american\u201c \u00een secolul abia \u00eenceput face parte din evolutiile complicate spre constructia lumii multipolare. Beijingul spera ca \u00een (re)facerea noii ordini mondiale sa aiba de partea sa, ca direct interesata, Uniunea Europeana, aliat natural al Statelor Unite. Cu toate ca exista un parteneriat strategic U.E.- China, lucrurile nu par at\u00e2t de simple. Sunt destule obstacole \u00een calea unei \u201earmonii\u201c. Exigentele Beijingului privind respectarea cu scrupulozitate de catre Bruxelles a principiului unei singure Chinei nu pot fi acceptate at\u00e2ta timp c\u00e2t acestea presupun renuntarea la orice fel de\u00a0 contacte cu \u201efortele separatiste\u201c din Taiwan, Tibet si Xinjiang.
\nVa fi un duel al Chinei cu Statele Unite? Pentru aceasta ar trebui sa cunoastem nivelul de \u00eentelegere – la care nu avem acces – \u00eentre cele doua mari puteri despartite de ideologii, dar apropiate de grija pentru evitarea confruntarilor militare directe. Oric\u00e2t de ciudat ar parea, c\u00e2nd avem dubii si nu pricepem sensul unor evolutii, o \u00eentoarcere la Comunicatul de la Shanghai, \u00eencheiat dupa discutiile dintre Mao Zedong si presedintele Nixon, \u00een 1972, poate fi folositoare. Un paragraf priveste chiar viitorul puterii \u00een regiunea Asia-Pacific: \u201eNici o tabara nu ar trebui sa urmareasca hegemonia \u00een regiunea Asia-Pacific si fiecare parte se opune eforturilor oricarei alte tari sau grupari de tari de a obtine o astfel de hegemonie\u201c. Kissinger socotea aceasta formulare ca reprezent\u00e2nd cel mai important punct de convergenta \u00een pozitiile celor doua state. Sa mai adaug, tot pentru \u00eentelegerea vremurilor pe care le traim, meditatia din finalul cartii \u201eDespre China\u201c publicata de Kissinger abia \u00een anul 2011: \u201e\u00cen eseul sau \u201eSpre pacea eterna\u201c Immanuel Kant a argumentat ca pacea eterna va sosi \u00een lume fie prin \u00eentelegerea umana, fie prin catastrofe de o amploare care nu ar lasa umanitatii nici o alternativa. Suntem \u00eentr-un asemenea moment de rascruce. C\u00e2nd premierul Zhou Enlai si cu mine am cazut de acord asupra comunicatului care facea publica vizita secreta (prima, a lui Kissinger, n.n.), el a spus: \u201eAsta va zgudui lumea\u201c. Ar fi o extraordinara reusita daca, patruzeci de ani mai t\u00e2rziu, Statele Unite si China si-ar putea uni eforturile nu ca sa zguduie lumea, ci ca s-o construiasca\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen preajma alegerilor prezidentiale din Statele Unite si a congresului Partidului Comunist Chinez, francezii Alain Frachon si Daniel Vernet publica o carte cu un titlu care nu ne poate lasa indiferenti: \u201eChina \u00eempotriva Americii, duelul secolului\u201c. Daca va fi vorba de un duel de un secol vor afla generatiile viitoare. S-ar putea ca un singur… Cite\u0219te mai mult »Duelul secolului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8389,8390],"class_list":["post-13679","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-china-impotriva-americii","tag-duelul-secolului"],"views":1211,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13679","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13679"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13679\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}