Este limpede ca explicatiile, argumentele pentru a justifica criza \u00een care s-au \u00eenfundat tarile occidentale de aproape cinci ani \u00eencoace nu apar, \u00een ciuda coerentei cu care sunt exprimate, prea convingatoare. Nu e de mirare ca cineva a ilustrat aceasta situatie cu scena comica din filmul \u201eBlue Brothers\u201c \u00een care John Belushi \u00eencearca sa se justifice \u00een fata ex-logodnicei, abandonata la altar \u00een ziua casatoriei. Belushi spune ca, \u00een acea zi, i-a ramas masina fara benzina; i-a explodat un cauciuc; nu avea bani pentru taxi; smochingul nu i-a sosit la timp de la curatatorie; i-a venit pe nepregatite \u00een vizita un prieten pe care nu-l vazuse de ani de zile; cineva i-a furat masina; a fost un cutremur de pam\u00e2nt; o teribila inundatie! Cam asa si cu explicatiile crizei…
\nNu ar fi \u00eensa poate nepotrivit sa aducem \u00een discutie, \u00een afara de tot ce s-a spus \u2013 si s-a spus, slava Domnului, destul! \u2013 o explicatie fundamentala, de principiu: liberalizarea miscarii de capital ce, la \u00eencepotul anilor \u201980, a pus punct final marelui compromis initiat de sistemul Bretton Woods, care era fondat tocmai pe regularizarea restrictiva a circulatiei mondiale a capitalului si pe libertatea de circulatie a marfurilor. Marile schimbari aduse de cei doi lideri conservatori, Ronald Reagen \u00een Statele Unite si Margaret Thatcher \u00een Anglia, au determinat o completa rasturnare \u00een raporturile de forta, at\u00e2t dintre capital si forta de munca, c\u00e2t si \u00eentre capitalism si democratie, caci au creat un context de avantaj nemasurat pentru marile intreprinderi private \u00een comparatie cu statele nationale. Din acel moment, capacitatea de interventie a statului \u00een economie a suferit o redimensionare drastica,\u00a0 iar muncitorii au \u00eenceput sa sufere consecintele dizlocarii fortelor de munca si a productiei. Liberalizarea capitalurilor a reprezentat, asadar, miscarea decisiva care a influentat evolutia economiei mondiale si a deschis faza capitalismului financiar.
\nDe fapt, nici opiniile economistilor clasici nu vedeau cu ochi buni libertatea de miscare a capitalului, observa \u00eentr-o recenta analiza Georgio Ruffolo. Un mare g\u00e2nditor, spune el, precum David Ricardo, a atras atentia, deja cu doua secole \u00een urma, asupra pericolului inerent liberalizarii de circulatie a capitalului. Capitalurile, observa economistul englez, nu sunt valize transportabile \u00een mod indiferent, dintr-o parte \u00eentr-alta a lumii; ele sunt elemente esentiale ale contextului social a carui dezechibrare nu poate sa nu determine consecinte serioase la nivelul coeziunii sociale. Din acest simplu motiv, dezradacinarea si transferurile de capital \u00een cine stie ce parte a lumii fara consensul comunitatii nu pot fi considerate un comportament acceptabil.
\nDar mai sunt si alte \u00eensemnate consecinte ale acestei situatii, ca sa nu mai vorbim despre, \u00eentre altele, crearea unei piete financiare integrate care permite capitalului din \u00eentreaga lume sa circule suprastatal si sa creeze, cum se exprima autorul italian citat, un fel de \u201einternationala a capitalistilor\u201c, o elita globala care concentreaza \u00een ea o putere imensa. Apelul lui Karl Marx, \u201eproletari din toate tarile uniti-va\u201c, se realizeaza astfel, dar la polul opus al societatii. Pietele financiare devin acum institutii structurate care \u00eencep sa se exprime aidoma guvernelor. E bine cunoscut, de altfel, ca pe Wall Street se tin reuniuni periodice ale conducatorilor marilor banci si societati financiare care stabilesc procentele de interes si, prin deciziile lor de a investi sau a nu investi \u00een diverse parti ale lumii, pot da stabilitate sau destabiliza guverne si, \u00een consecinta, determina soarta popoarelor.
\nSchimbarea fundamentala a raportului de forta dintre capital si alte forte de productie, pe de o parte, si \u00eentre capitalism si guvernul democratic, pe de alta, reprezinta factorii esentiali care stau la radacina procesului de financiarizare a lumii \u00een care traim. Dar mai este \u00eenca un aspect important: concurenta enorma ce se stabileste, dupa liberalizarea miscarii capitalului, \u00eentre capitalismele nationale si piata financiara internationala. Importanta profitului, a dividendelor platite actionarilor capata o pozitie dominanta, c\u00e2stigul financiar cu orice pret devine un tel absolut, aproape dezlegat de situatia economica ce, uneori, poate deveni extrem de critica la nivelurile nationale. Marii magnati ai finantelor cuceresc astfel un rol central \u00een gestiunea unitatilor productive de tot felul impun\u00e2ndu-si propria viziune asupra lumii, reprezentata de necesitatea lor de a c\u00e2stiga imediat, si prin orice mijloace, c\u00eet mai mult posibil.
\nAceasta este o situatie care ar trebui radical schimbata daca vrem realmente sa iesim din criza. Recentele decizii ale Bancii Centrale Europene asupra interventiilor anti-spread (cu scopul stabilizarii si controlului eurozonei) constituie un prim pas important \u00een reconstituirea suveranitatii monetare a Uniunii Europene si pentru redimensionarea influentei speculatiilor financiare asupra politicii economice a tarilor \u00een dificultate (e.g. Grecia si Spania). Este evident, de acum, pentru oricine ca pietele financiare reprezinta un extrem de puternic amplificator al fluctuatiilor fiziologice ciclice, carora le imprima mecanisme cumulative ce ajung sa autoalimenteze at\u00e2t cresterile c\u00e2t si, din pacate, crizele. C\u00e2nd sunt cresteri economice, pietele financiare arunca gaz peste foc si amplifica nemasurat expansiunea, dar la vremuri de criza ele \u00eemping economia catre depresiune. Din cauza aceasta este nevoie de o schimbare logistica importanta: politica trebuie sa se re\u00eentoarca la\u00a0 fixarea regulilor fundamentale ale miscarii capitalurilor la nivel mondial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este limpede ca explicatiile, argumentele pentru a justifica criza \u00een care s-au \u00eenfundat tarile occidentale de aproape cinci ani \u00eencoace nu apar, \u00een ciuda coerentei cu care sunt exprimate, prea convingatoare. Nu e de mirare ca cineva a ilustrat aceasta situatie cu scena comica din filmul \u201eBlue Brothers\u201c \u00een care John Belushi \u00eencearca sa se… Cite\u0219te mai mult »Capitalism \u00een deriva?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8388],"class_list":["post-13676","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-tarilor-occidentale"],"views":1258,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13676","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13676"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13676\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13676"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13676"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13676"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}