{"id":1367,"date":"2010-02-04T08:31:52","date_gmt":"2010-02-04T06:31:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1367"},"modified":"2010-02-04T08:32:05","modified_gmt":"2010-02-04T06:32:05","slug":"cultura-si-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-si-criza\/","title":{"rendered":"Cultura si criza"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Venita in buna masura pe neasteptate \u2013 specialistii nostri politici au vrut sa-i ignore primejdiile -, criza ne-a afectat si ne afecteaza in continuare. Masurile care au fost adoptate pentru a i se face fata sunt neg\u00e2ndite p\u00e2na la capat, p\u00e2na la consecinte, si continua sa se ocroteasca interese politice intr-o problema de insemnatate si gravitate deosebita, careia ar trebui sa i se faca fata national si deplin\u00a0 transparent. Nu este vorba numai de a iesi c\u00e2t mai grabnic dintr-o situatie grea, ci de\u00a0 a avea in vedere urmarile masurilor adoptate astazi pentru etapele urmatoare. Nu este vorba doar de responsabilitati politice pe termen scurt in urmatorul deceniu, ci de responsabiltati fata de un proces istoric decisiv pentru viitorul acestei tari. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

De douazeci de ani de zile, nu s-a izbutit sa se gaseasca calea cea buna, echilibrata si moderata, ca Rom\u00e2nia sa se inscrie pe noul drum ales in decembrie 1989 si sa se alinieze ca partener intr-adevar real si egal al celorlalte tari. N-am reusit acest lucru nici\u00a0 in comparatie cu tarile ocrotite timp de veacuri, din vestul si nordul\u00a0 continentului, care n-au avut de infruntat dec\u00e2t propriile lor \u201erautati\u201c\u00a0 si nu au fost \u2013 aproape in permanenta, ca rom\u00e2nii \u2013 \u201ein calea rautatilor\u201c. Dar n-am reusit\u00a0 nici in comparatie cu aproape toti vecinii nostri, care au stat o jumatate de veac\u00a0 intr-o situatie similara, careia i-am pus capat\u00a0 cu totii cu doua decenii in urma.
\nEste timpul sa ne trezim si este mai ales timpul ca cei care ne reprezinta politic sa inteleaga ca datoria lor este sa gaseasca solutii, nu sa se ingrijeasca in primul r\u00e2nd de propria lor stare materiala, nu sa\u00a0 poarte ceea ce am putea numi chiar un \u201erazboi civil\u201c fara de sf\u00e2rsit! P\u00e2rghia trebuie gasita in \u201enoi insine\u201c, in munca noastra, bine organizata si temeinica, in prioritatea pe care ar trebui s-o dam cu totii urnirii tarii si nu intereselor noastre personale ori\u00a0 politicianiste, inteleg\u00e2nd ca numai intr-o tara puternica si bogata sta viitorul fiecaruia si al celor care ne vor urma. In mult\u00a0 mai mica masura ar trebui sa ne intemeiem strategia doar sau cu prioritate pe ajutorul din\u00a0 afara. Facem parte din Comunitatea Europeana, dispusa sa ne ajute, dar acest sprijin nu trebuie sa ne dispenseze de propriile noastre eforturi si mai ales de propria noastra g\u00e2ndire, care ele trebuie sa reprezinte temeiul resuscitarii Rom\u00e2niei.
\nEste firesc ca guvernului sa-i revina principala responsabilitate, dar in imprejurarile in care ne gasim masurile care se impun este tot at\u00e2t de firesc sa fie rezultanta\u00a0 unei vointe si a unui consens national. Totodata, ele trebuie comunicate cetatenilor tarii, trebuie explicate si justificate si trebuie mai ales sa obtina in concretizare sprijinul lor. Transparenta este\u00a0 mai necesara ca oric\u00e2nd. Iesitul nostru la lumina, alinierea noastra europeana si mondiala presupune o neaparata conlucrare, multa intelepciune, evitarea hotar\u00e2rilor pripite si insuficient g\u00e2ndite, dezbaterea publica problematica si nu cea rezultata din\u00a0 rafuieli interesate pentru un caz sau altul, ci aceea marc\u00e2nd temele de insemnatate majora, av\u00e2nd un caracter generalizant, menite a rezolva problemele tuturor sau cel putin ale majoritatii.
\nIn mutatiile si masurile care se adopta\u00a0\u00a0 este de remarcat, din pacate, minimala importanta acordata culturii. Se uita prea usor ca prin gradul sau de cultura,\u00a0 un popor se poate afirma si ca pentru natiunile mici si mijlocii este calea cea mai dreapta pentru a iesi in evidenta. Viitorul depinde de temeiul cultural pe care il vom putea construi.
\nBeneficiem de un\u00a0 tineret nativ inzestrat, desi\u00a0 in ultimele decenii s-a redus nivelul de pregatire si de asimilare a cunostintelor sub pretextul unei supraincarcari. S-au redus de fapt sansele reusitei si ale afirmarii multora. Sansa tinerilor nu sta in mai putina carte, ci in mai multa carte, in inzestrarea lor la un nivel care sa-i evidentieze in comparatie cu altii. Imit\u00e2ndu-se, uneori cu prea multa servilitate, execut\u00e2ndu-se ceea ce altii au refuzat sau au supus retusurilor substantiale si uit\u00e2nd experienta noastra de aproape doua veacuri in constructia sistemului de invatam\u00e2nt, suntem departe de a fi realizat in aceasta privinta cea mai buna formula.
\nPrintr-o reala si larga dezbatere ar trebui procedat la o reconstructie optima\u00a0 a sistemului, operatie in care sa se tina seama de cadrul european de actiune in domeniu, dar si de experienta noastra istorica.\u00a0 Oricum, instructiunea publica ocupa firesc un loc de marcanta insemnatate si pentru ea trebuie\u00a0 facute toate jertfele, inchiz\u00e2ndu-se in multe alte parti robinetele risipei si in primul r\u00e2nd in zilnica dezvoltare si complicare a aparatului birocratic \u2013 prea\u00a0 deseori\u00a0 din\u00a0 motive politice \u2013 care sufoca viata cetatenilor si reprezinta o baza a coruptiei. Nu poate fi acceptat ca in Rom\u00e2nia din 2010 mii de dascali ai satelor sa dispara.
\nIn Franta, printre primele masuri anticriza s-a numarat sporirea fondurilor acordate cercetarii. La noi, si acesta este un\u00a0 sector\u00a0 afectat si care n-a fost asezat acolo\u00a0 unde s-ar fi cuvenit. Institutele Academiei Rom\u00e2ne sunt grav amenintate. Cercetatori v\u00e2rstnici de mare valoare urmeaza sa-si inceteze activitatea, inaintarile tinerilor merituosi sunt practic blocate, realizarile unor proiecte de mare insemnatate se vad puse sub semne de intrebare. Solicitarile Academiei in aceasta privinta pentru retusuri neinsemnate ale bugetului redus in 2010 la scara nationala, care ar fi ingaduit sa se remedieze macar partial aceste situatii, n-au fost tinute in seama, desi la unele ministere bugetele au fost marite!
\nDe ani de zile, probleme capitale in domeniul culturii sufera am\u00e2nari nejustificate. De douazeci de ani, incheierea lucrarilor la palatul Bibliotecii Nationale a devenit un adevarat basm al cocosului rosu, fiecare guvern angaj\u00e2ndu-se sa finalizeze\u00a0 lucrarea, promisiuni repetat neonorate. In schimb, din vreme in\u00a0 vreme, apar proiecte de a se da alta destinatie respectivei cladiri! La urma urmei, o biblioteca nationala este un lucru neinsemnat si degradarea zi de zi a fondului national de carte\u00a0 nu-i intereseaza pe politicienii nostri! Ma g\u00e2ndesc cu c\u00e2ta daruire, materiala si morala,\u00a0 regele Carol I a pus sa se ridice Biblioteca Universitatii si a inzestrat-o si cu c\u00e2ta staruinta Ion\u00a0 si apoi Ionel Bratianu au str\u00e2ns o extraordinara colectie de carti straine referitoare la rom\u00e2ni, cre\u00e2nd Asezamintele testate Academiei Rom\u00e2ne, care de douazeci de ani nu a putut sa le primeasca in posesie. De altfel, cele aproape cincizeci de imobile daruite si testate Academiei in Bucuresti si care i s-au luat abuziv de catre stat in vara anului 1948, nu i s-au restituit nici p\u00e2na astazi, in timp ce atunci c\u00e2nd apare o casa de avocatura action\u00e2nd in numele posesorilor\u00a0 unor \u201edrepturi litigioase\u201c, in mod \u201emiraculos\u201c cazurile respective isi dob\u00e2ndesc rezolvari favorabile, desi in cea mai mare parte sunt intemeiate pe indoielnice situatii de\u00a0 proprietate si\u00a0 succesiune.
\nDe douazeci de ani n-a putut fi organizata o difuzare pe plan national\u00a0 a publicatiilor, monumentele de arhitectura cad zilnic prada speculatiilor imobiliare si c\u00e2nd este vorba de restaurare nu se acorda sumele necesare, fiind considerate cheltuieli ce pot fi am\u00e2nate… p\u00e2na la deplina lor ruinare sau disparitia monumentelor!
\nN-am facut dec\u00e2t sa insir c\u00e2teva dintre multele si gravele probleme care confrunta cultura noastra. As mai putea doar sa adaug complicata situatie in care se afla stiintele umane legate de identitatea noastra. De ani de zile \u2013 mai precis din\u00a0 2007 \u2013 printr-o aberanta hotar\u00e2re de guvern, munca de cercetare in aceste domenii merg\u00e2nd pe propriii parametri, este supusa unor criterii de evaluare inadecvate, nerecunosc\u00e2ndu-se importanta unei carti de stiinta, dar in schimb pretinz\u00e2ndu-se filologului sau istoricului brevete de inventii!
\nNe aflam in fata unei noi etape, speram ca vom iesi si noi din\u00a0 criza, cum altii se pare\u00a0 ca au iesit, dar, oricum, p\u00e2na atunci grija pentru cultura trebuie sa nu fie doar o preocupare minora. Cultura ram\u00e2ne una din\u00a0 stachetele prin care se poate masura performanta spirituala a fiecarui popor si a fiecarui stat. Sunt lucruri care pot fi definitiv pierdute\u00a0 si sunt int\u00e2rzieri pentru recuperarea carora costurile pot fi\u00a0 inzecit mai mari.\u00a0 Cultura nu este un lucru de insemnatate minora, ci o p\u00e2rghie esentiala in mersul inainte si acest lucru nu trebuie nicic\u00e2nd si de nimeni uitat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Venita in buna masura pe neasteptate \u2013 specialistii nostri politici au vrut sa-i ignore primejdiile -, criza ne-a afectat si ne afecteaza in continuare. Masurile care au fost adoptate pentru a i se face fata sunt neg\u00e2ndite p\u00e2na la capat, p\u00e2na la consecinte, si continua sa se ocroteasca interese politice intr-o problema de insemnatate si… Cite\u0219te mai mult »Cultura si criza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[637,1000,999,1001,1002],"class_list":["post-1367","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza","tag-parghii-politice","tag-proces-istoric","tag-razboi-civil","tag-strategie-criza"],"views":2451,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1367"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1367\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}