1555, Venetia. Antonio Sca\u00efno da Sal\u00f2, un monah italian, redacteaza si publica \u00een capitala Serenissimei Republici o carte intitulata, destul de pompos, s-o recunoastem, \u201eTrattato del gioco della palla\u201c. Ca un cleric sa se ocupe la un asemenea nivel, deopotriva de principiu si de detaliu, de organizarea, asezarea si reglementarea str\u00e2nsa a unui joc este, \u00een sine, o performanta! Lucrurile stau ca si cum, astazi, de pilda, Prea Fericitul Daniel s-ar implica \u00een negocierea calendarului competitional cu WTA de partea Federatiei Rom\u00e2ne de Tenis! Sau prea iluminatul teologo-politician Mihai Neamtu ar reprezenta Rom\u00e2nia pentru stabilirea tragerilor la sorti c\u00e2t priveste participarea echipei \u00een Cupa Davis, prima grupa euro-africana! Nu e simpatic acest fenomen?
\nLas\u00e2nd gluma la o parte, trebuie spus ca tratatul lui Sca\u00efno a fost un text \u00een acelasi timp savuros si serios, ludic si riguros. Nasterea sa a pornit de la un context empiric real, asupra caruia monahul italian a reflectat mult timp si consecinta acestei reflectii a fost tocmai redactarea ca atare a textului citat. Dar care a fost episodul istoric ce a generat o asemenea \u00eengrijorare si necesitate din partea calugarului catolic?
\nEi bine, Antonio Sca\u00efno da Sal\u00f2 (1524-1612), t\u00e2nar abate \u00een cetatea Padovei, era un apropiat al ducelui Alfonso. Aristocratul, mare amator al jocului cu palma, la un moment dat s-a vazut pus \u00een situatia de a se enerva cumplit \u00een cursul unei partide, contest\u00e2nd valabilitatea unor puncte. De ce? Simplu: regulile erau prea laxe, prea ample, prea fara obiect conturat. Si ca asemenea contexte sa nu se mai repete, clericul s-a pus pe treaba, redact\u00e2nd acel tratat istoric ce numara nu mai putin de 315 pagini! Regulamentele cuprinse \u00een marea carte a jeu de paume vizau at\u00e2t maniera de disputare a punctelor, c\u00e2t si normarea suprafetelor, natura materiala a acestora si felul \u00een care ele trebuiau marcate.
\nDar iata c\u00e2teva fragmente din textul acestuia, asa cum va promiteam \u00een episodul anterior:
\n\u201eStrada pe care este amplasata suprafata de joc se cuvine sa posede un acoperis (postament) folosit pentru efectuarea serviciului, iar acesta trebuie sa aiba deschiderea intrarii \u00eentr-un grajd regular; de asemenea, pe acea strada este necesara prezenta unui perete care sa corijeze aliniamentul neregulat al cladirilor rezidentiale renascentiste.
\nStrada pe care se desfasoara partida are cu necesitate o clopotnita dotata cu un clopot, iar aceasta este situata \u00eentr-un colt al terenului. Lovirea mingii \u00eencununata cu c\u00e2stigarea punctului se cuvine semnalata printr-un signal tot asa cum un negustor \u00eesi cheama clientii \u00een cadrul comertului stradal.
\nUn meci trebuie disputat \u00eentr-un loc amenajat, care sa aiba gradene, jilturi si strapontine, asa cum poate oferi \u00eendeobste spatiul eclezial al m\u00e2nastirii, cel dotat cu coloane si colonade. Printre aceste marci goale ale suprafetei, mingea poate fi expediata \u00een vederea c\u00e2stigarii punctului aflat \u00een joc. Un asemenea model clerical poate sta ca sursa de inspiratie pentru nobilii ce nazuiesc a construi la adapostul zidurilor de castel astfel de suprafete de joc, pentru a evita amestecarea cu prostimea iubitoare a jocului cu palma. \u00cen aceste conditiuni, jocul cu palma este posibil sa devina regele jocurilor si un joc demn de capetele \u00eencoronate…\u201c.
\nEdificator, nu-i asa?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1555, Venetia. Antonio Sca\u00efno da Sal\u00f2, un monah italian, redacteaza si publica \u00een capitala Serenissimei Republici o carte intitulata, destul de pompos, s-o recunoastem, \u201eTrattato del gioco della palla\u201c. Ca un cleric sa se ocupe la un asemenea nivel, deopotriva de principiu si de detaliu, de organizarea, asezarea si reglementarea str\u00e2nsa a unui joc este,… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (12)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-13644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":1110,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13644"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13644\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}