Izvor\u00e2t din tumultul socio-politic al Egiptului contemporan, serialul de televiziune \u201eAl-Khawaga Abd al-Qader\u201c (\u201eStrainul Abd al-Qader\u201c), difuzat \u00een luna Ramadan a acestui an, a depasit orice asteptari \u00een materie de scenariu, regie si interpretare, aceasta \u00een comparatie cu nivelul cunoscut si acceptat \u00een spatiul egiptean al \u201etelenovelelor\u201c. Dar nu este vorba despre elogiul acestora, ci despre un succes neasteptat al unor artisti daruiti, reuniti \u00een jurul unui mesaj comun: viata \u00eenseamna iubire si iertare.
\nInspirata de povestirile auzite \u00een copilarie de la tatal sau, de nostalgicul scenarist Abd al-Rahim Kamal, din localitatea Sohag, Egiptul de Sus, ideea serialului este una cu at\u00e2t mai stralucita, cu c\u00e2t prezinta, \u00eentr-o epoca plina de controverse legate de religia islamica, o viziune plina de romantism, printr-o abordare mistica impregnata cu scene de un realism crud, care are toate sansele sa salveze sau sa scoata la suprafata adevaratele bijuterii ale unei credinte des subestimate de catre occidentali: \u201etoleranta si iubirea predicate de Islam\u201c, asa cum sustine autorul scenariului.
\nEste povestea unei metamorfoze, a unui drum spiritual care, pe masura ce capata profunzime, st\u00e2rneste sensuri nebanuite ale sufletului si spiritului uman. Englezul Herbert Dobberfield (interpretat de actorul egiptean de renume Yehia al-Fakharani), descins, \u00een toiul celui de-al Doilea Razboi Mondial, mai \u00eent\u00e2i \u00een Sudan, apoi \u00eentr-un sat din sudul Egiptului, pentru a tine socotelile unor cariere de marmura comisionate de britanici, devine Abd Al-Qader, printr-o covertire la Islam, pe c\u00e2t de fireasca pentru personaj, pe at\u00e2t de plina de urmari pentru propria-i identitate si destin. Din Herbert, alcoolicul \u00eempatimit care \u00eesi cauta aproape obsesiv sf\u00e2rsitul, convins de lipsa de sens a vietii, se naste un mistic islamic, care abunda de bunatate si optimism si care insista, \u00een ciuda opozitiei din partea bastinasilor rataciti \u00een traditii si a unei mentalitati \u00eencremenite \u00een timp, sa fie considerat \u201ede-al locului\u201c si sa re\u00eenvie puterea adevaratei iubiri, aceea pentru divinitate, si manifestata, \u00een plan concret, prin dragostea sa pentru Zeinab, un suflet la fel de nobil si cu veleitati mistice (\u00een interpretarea actritei de origine siriana, Sulafa Maamar).
\n\u201eAl-Khawaga Abd al-Qader\u201c nu este singurul rol de succes \u00eentr-un serial de televiziune care l-a plasat pe actorul Yehia
\nal-Fakharani \u00een v\u00e2rful piramidei talentelor. Licentiat \u00een medicina \u00een anul 1971, cu intentia de a se specializa \u00een boli psihice si nervoase, Yehia al-Fakharani si-a urmat instinctul si a intrat \u00een lumea actorilor profesionisti, oferindu-si darul de a patrunde sufletul uman prin interpretarea unor roluri de exceptie, at\u00e2t \u00een teatru, c\u00e2t si \u00een film. Desi s-a nascut si format \u00eentr-o familie religioasa, actorul nu a confundat niciodata cele doua sfere \u2013 religia si actoria, \u00eensa a \u00eemprumutat jocului sau o anume detasare si, \u00een acelasi timp, pasiune specifica veneratiei. Reactiile clericilor musulmani nu au \u00eent\u00e2rziat sa apara, ajung\u00e2nd sa fie chiar apostrofat pentru \u201epacatul de a se deda artelor\u201c si sfatuit sa renunte, potrivit dezvaluirilor facute de actor \u00eentr-un interviu recent si venite pe fondul, de multe ori iritant pentru artistii contemporani, al tendintei de islamizare a societatii egiptene post-revolutionare. \u00cen acelasi interviu, al-Fakharani justifica rarele sale prezente \u00een platourile de televiziune prin aceea ca \u201enu stie sa vorbeasca, sa se adreseze publicului dec\u00e2t prin intermediul rolurilor\u201c, prefer\u00e2nd ca publicul sa-l asocieze exclusiv cu personajele intepretate, pentru a nu se pierde nimic din farmecul loc si pentru ca acestea sa nu fie altfel percepute, prin interpunerea personalitatii lui Yehia al-Fakharani. At\u00e2t de mult \u00eesi iubeste meseria.
\nAjuns la o v\u00e2rsta care poate certifica titlul de maestru al cinematografiei egiptene \u2013 inclusiv prin \u00eentruchiparea unor personaje istorice de talia lui Mohamed Ali Pasha (kedivul Egiptului si Sudanului), Al-Fakharani aduce, de data aceasta, acel plus necesar interpretarii de substanta, si anume excelenta. Este convingator chiar si cu \u201earaba sa stricata\u201c pe care se straduieste sa o altereze, fara a cadea \u00eensa \u00een ridicol. Ba, mai mult, reuseste sa adauge la nota de sensibilitate si staruinta \u00een a parcurge drumurile \u00eentortocheate ale cautarii de sine, si aceasta \u00eendeosebi prin v\u00e2narea sensurilor mistice ale Coranului. Vocea sa bl\u00e2nda, z\u00e2mbetul deschis si cuceritor, figura senina si calda, mersul usor repezit, dar greoi, nelipsitul papion si nelipsitul baston, toate acestea \u00eel ajuta sa se strecoare subtil la granita dintre cele doua lumi, cea a englezului autoexilat si a misticului care a descoperit, pe alocuri chiar inventat, cheile unei lumi ermetice. \u00cen Egipt fiind, Abd al-Qader s-a alaturat revoltei initiate de \u00eenvatatorii scolii din sat, razvratindu-se \u00eempotriva ocupatiei britanice \u2013 desi era, \u00een virtutea \u00eemprejurarilor, un exponent al acesteia \u2013 convins fiind de nedreptatile comise de colonizatorii englezi la adresa egiptenilor.
\nLa succesul serialului a contribuit \u00een mod inspirat regizorul Shadi al-Fakharani, fiul marelui actor. Asocierea celor doi a fost mai degraba o coincidenta fericita, dec\u00e2t un act calculat. Desi interpretul \u201eStrainului Abd al-Qader\u201c sustinea, cu ocazia unui alt interviu oferit recent, ca orice meserie se poate mosteni, mai putin arta, suger\u00e2nd ca talentul regizorului este un dat, iar destinul sau, independent de cel al tatalui, Shadi
\nal-Fakharani pare sa-si fi pavat drumul spre consacrare gratie unui \u201eochi\u201c, dar si al unei inimi \u00een masura sa susprinda esenta lucrurilor, multumita accentului pe detaliu si pasiunii pentru dramatizare, desprinse parca din aura tatalui sau. Elementul de unicitate al serialului este, din punct de vedere regizoral, folosirea unei tehnici de filmare specifica filmelor artistice, si nu serialelor de televiziune.
\nColaborarea dintre tata si fiu, prima de acest gen \u00een Egipt, a fost \u00eencununata prin alegerea unei coloane sonore interesante, creatia unui compozitor egiptean remarcabil \u2013 Omar Khairat. Versurile, rostite de un cor plin de forta doar \u00een generic, \u00eentaresc misterul initierii \u00een mistica islamica. Un fragment din aceste versuri ar suna, \u00een traducere, cam asa: Jur ca soarele nu a rasarit, nici nu a apus\/ Dec\u00e2t c\u00e2nd suflul meu a fost strapuns de iubirea Ta\/ Nici nu m-am oprit sa-Ti vorbesc\/ Dec\u00e2t atunci cand Tu ai fost cuv\u00e2ntul meu.\/ Nu Te-am pomenit c\u00e2nd eram trist sau fericit\/ Dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ai fost \u00een inima mea, printre soaptele mele.\/ Nu mi-a pasat sa sorb din apa, sete fiindu-mi\/ Dec\u00e2t c\u00e2nd Ti-am vazut oglindirea \u00een cupa mea. Asa cum explica si scenaristul, Abd
\nal-Rahim Kamal, secventele din compozitia muzicala au fost selectate astfel \u00eenc\u00e2t sa se potriveasca unui \u201eun produs spiritual, de inspiratie sufita\u201c.
\nCele doua planuri de actiune ale filmului-serial, cel al calatoriei lui Herbert Dobberfield \u00eentr-o lume transcedentala si al evocarii, peste ani, a povestii lui de viata, prin intermediul celor care l-au cunoscut, sau poate doar au auzit de \u201eAl-Khawaga Abd al-Qader\u201c, planuri interpuse printr-un flashback initial destul de greu de descifrat, sunt perpetuu dominate de mesajul de iubire al \u201estrainului\u201c, perceput printr-o \u00eentelegere \u201ecu inima\u201c a esentei Islamului.
\nPoate daca acest serial de televiziune ar reusi sa strabata dificultatile unei traduceri pline de provocari, pentru ca publicul larg din afara spatiului egiptean si islamic sa-l poata urmari, perceptia asupra acestei religii controversate ar fi una mai atenuata si mai plina de toleranta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Izvor\u00e2t din tumultul socio-politic al Egiptului contemporan, serialul de televiziune \u201eAl-Khawaga Abd al-Qader\u201c (\u201eStrainul Abd al-Qader\u201c), difuzat \u00een luna Ramadan a acestui an, a depasit orice asteptari \u00een materie de scenariu, regie si interpretare, aceasta \u00een comparatie cu nivelul cunoscut si acceptat \u00een spatiul egiptean al \u201etelenovelelor\u201c. Dar nu este vorba despre elogiul acestora, ci… Cite\u0219te mai mult »Strainul Abd al-Qader. Din tainele cinematografiei egiptene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[8372,8371,8370],"class_list":["post-13613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-al-khawaga-abd-al-qader","tag-cinematografia-egipteana","tag-filme-egiptene"],"views":1399,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13613"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13613\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}