Pentru ca un eveniment sa se petreaca, e nevoie de un spatiu imaginar (generat, sa zicem, de creierul \u00eenfierb\u00e2ntat al unui autor SF-fantasy) sau, mai pedestru, de unul fizic. Si deoarece nu suntem cu totii atinsi de morbul fantazarii literare, ram\u00e2ne ca petrecerea evenimentului sa primeasca un loc, o scena, un perimetru anume. Asa si cu \u00eentrecerile atletice, care, jocuri fiind, au nevoie, pe l\u00e2nga un manunchi de reguli si norme, de personaje competitoare, instrumente (mingi, manusi, rachete etc.), judecatori (arbitri) si… terenuri adecvate. Natural, tenisul nu avea cum sa faca exceptie de la lege…
\nAsadar, astazi, merg\u00e2nd pe urmele neobositului autor francez Jean-Christophe Piffaut, vom investiga arheologic originile terenului de tenis. Si trebuie spus ca orice istorie are \u00eenapoia sa o pre-istorie, chiar daca nu una antediluviana! Adevarul este ca \u00eenaintea lui jeu de paume a existat un joc cu palma ceva mai vechi si mai putin elaborat, un fel de forma primara si, desigur, primitiva a acestuia. Mai precis, prin veacul al XI-lea francez fiintau mai multe variante ale acestui sport. \u00cen ce spatii se disputau acele \u201epartide\u201c? Cum aratau ele? Ce forma, ce dimensiuni aveau? Si oare timpul istoric e unul exact, corect, riguros databil? Nici macar. Astfel, un istoric olandez pe nume Cees Debondt pretinde ca ar fi descoperit urmele unui asemenea teren, doar ca datarea la care el s-a oprit ar cobor\u00ee \u00eenca si mai departe, c\u00e2ndva prin secolul al IX-lea. Si mai sustine cercetatorul din Tara Lalelelor (dar si a lui Okker, Stove si Krajicek) ca \u00een acea epoca terenurile aveau forme diferite, ce variau \u00een functie de regiunea de bastina. Ceea ce ar fi avut \u00een comun toate aceste spatii tenisistice avant la lettre erau de fapt doua elemente: primo \u2013 jucatorii trebuiau sa se gaseasca fata \u00een fata; secundo \u2013 ei erau despartiti de o coarda \u00eentinsa sau de un semn facut pe pam\u00e2nt.
\n\u00centre zidurile cetatilor, jocul primitiv cu palma se practica pe strazi, iar forma terenului trebuia sa tina seama de configuratia topometrica a acestora, fiind vorba asadar de o geometrie variabila. Dintr-o asemenea perspectiva, varianta citadina, urbana, intra muros a jeu de paume includea cu necesitate si elemente inedite sportului ca atare, cum ar fi peretii zidurilor de incinta, acoperisurile surilor si magaziilor scunde sau chiar geamurile \u00eencastrate \u00een plumb ale pravaliilor medievale. Tot ceea ce putea respinge si provoca ricosarea mingii era binevenit. Fenomenul primise o asemenea amploare, \u00eenc\u00e2t se generalizase, nici macar calugarii ce adastau \u00een bisericile si manastirile urbane nescap\u00e2nd de tentatia de a se deda, c\u00e2nd si c\u00e2nd, unei av\u00e2ntate partide de jeu de paume… Clericii practicau competitia cu palma \u00eentre zidurile conventului \u2013 si nu se poate spune ca nu traiau la maximum bucuria noului loisir.
\nLa tara, \u00een provincie, jocul era numit longue paume. El se bucura de reguli nitelus diferite, iar aceasta particularizare era determinata de configuratia si dimensiunile terenului de sport. Mai cu seama \u00een Picardia cunoscuse o mare dezvoltare aceasta disciplina, iar de la numele regiunii jocul primise denumirea de Picard. \u201eTe fac un Picard?\u201c \u2013 se putea auzi \u00een dialectul vremii si al zonei o provocare la longue jeu de paume. Si pentru ca \u00een taranie nu existau ziduri, deci nici marci evidente ale perimetrului agonistic, terenul nu avea practic limite, ceea ce reclama o excelenta conditie fizica, rabdare si tenacitate de partea combatantilor…
\nVarianta citadina, intrata \u00een uz sub formula courte jeu de paume, era \u00eensa privilegiul marilor aristocrati, spre deosebire de varianta obositoare si ne\u00eengradita, practicata totusi cu entuziasm \u00een provincie. Mai ales daca jocul se disputa la Curtea regala, el primea o distinctie particulara, fiind \u00eennobilat cu un fel de aura mistica, incantatorie si electiva. Nu oricine era primit sa bata mingea cu Regele! Oricum ar sta lucrurile, fapt e ca forma scurta a jocului cu palma avea sa fie confirmata, \u00een cele din urma, drept varianta stabila si traditionala a sportului alb, recte a tenisului modern. \u00censa p\u00e2na atunci avea sa mai curga multa apa pe Sena…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru ca un eveniment sa se petreaca, e nevoie de un spatiu imaginar (generat, sa zicem, de creierul \u00eenfierb\u00e2ntat al unui autor SF-fantasy) sau, mai pedestru, de unul fizic. Si deoarece nu suntem cu totii atinsi de morbul fantazarii literare, ram\u00e2ne ca petrecerea evenimentului sa primeasca un loc, o scena, un perimetru anume. Asa si… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (10)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-13556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":1009,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13556"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13556\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}