{"id":1351,"date":"2010-02-04T08:12:36","date_gmt":"2010-02-04T06:12:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1351"},"modified":"2010-02-04T08:14:32","modified_gmt":"2010-02-04T06:14:32","slug":"despre-crestinism-si-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-crestinism-si-politica\/","title":{"rendered":"Despre crestinism si politica"},"content":{"rendered":"

\u201eUnde e poporul lui Dumnezeu, despre care s-a vorbit at\u00e2ta, si despre care se vorbeste inca, unde e?\u201c Papa Paul al VI-lea (1975)<\/strong><\/em><\/p>\n

Crestinismul nu este o ideologie. Crestinismul nu este nici cel ce ne furnizeaza solutii politice. Crestinismul este o societate, un popor, o natiune, construita dupa aceleasi premise ca si poporul evreu: asumarea unui legam\u00e2nt facut de Dumnezeu oamenilor. Nu exista nici un motiv ca aceia ce apartin credintei crestine sa nu solicite drepturile politice specifice unei natiuni si sa nu viseze la un stat al lor.
\nCrestinism vs. stat<\/strong>
\nSpre deosebire de evrei insa, fagaduinta facuta de Dumnezeu noului Israel, comunitatea crestina, este de cu totul alta natura dec\u00e2t cea politica: crestinii sunt chemati inca de pe acest pam\u00e2nt sa devina \u201ecetateni ai Raiului\u201c, partasi ai unei realitati nu doar nepolitice, ci si din afara istoriei. Ca urmare, existenta popoarelor in aceasta istorie, desi nu este fireasca, este oarecum legitima. Fireasca nu este deoarece, potrivit traditiei iudeo-crestine, cu exceptia neamurilor abrahamice, toate popoarele sunt \u201eprodusul\u201c orgoliului omenesc manifestat la turnul Babel si nu un rezultat al vointei divine si al planurilor lui Dumnezeu cu lumea.
\nAceasta existenta e, insa, intr-o anumita masura legitima, deoarece Dumnezeu a tinut cont de aceasta realitate indusa de pacat \u2013 a separarii umanitatii in popoare \u2013 pentru a-si\u00a0 alege un popor al Sau (Israelul), care, \u201ela plinirea vremii\u201c sa fie, prin Hristos, fundamentul refacerii unitatii omenesti intr-un singur popor, \u201esemintie aleasa, neam sf\u00e2nt\u201c (I Petru, 2,9): Biserica Crestina.
\nExistenta statelor este si ea legitimata de catre Dumnezeu, dar nu acceptata ca fiind ceva firesc. Modelul de supravietuire printre neamuri \u2013 poporul evreu \u2013 nu a avut nici o organizare statala p\u00e2na la primul rege, Saul. Poporul evreu traia, as putea spune, un regim politic conservator-libertarian (cu toate problemele presupuse de realitatile epocii bronzului). Introducerea Statului, prin monarhie, este receptata critic de catre autorii biblici (I Regi, 8, 7-22).
\nIn acest moment, crestinii traiesc in numar mai mare sau mai mic in toate statele lumii si implicit sunt subiectii tuturor regimurilor politice cu putinta. Cu exceptia minusculului stat Vatican, nici unul dintre celelalte state nu isi asuma integral in legislatie morala crestina. Mai mult, majoritatea statelor lumii exercita presiuni asupra crestinismului, fort\u00e2nd, sub o forma sau alta, excluderea sa din societate si izolarea sa in spatiul privat. Multe state (mai ales cele comuniste si cele islamice) duc campanii de prigonire a crestinilor, arunc\u00e2ndu-i in inchisoare si ucig\u00e2ndu-i.
\nRamas doar cu speranta teologica a Imparatiei lui Dumnezeu ce se va instaura deplin la sf\u00e2rsitul istoriei, poporul lui Dumnezeu este pelerin pe acest pam\u00e2nt si, asemenea evreilor, cauta si, sper eu, gaseste metode de supravietuire in fata unei societati care, in cel mai fericit caz, este a-crestina.
\nTeologia politica, \u201eprodusul\u201c acestei reflectii asupra temei supravietuirii pe acest pam\u00e2nt, variaza de la o situatie la alta. Majoritatea crestinilor prefera armistitiul cu aceasta lume. Altii refuza colaborarea cu acest sistem de lucru. Unii doresc o societate pam\u00e2nteasca in care valorile crestine sa fie promovate, altii doresc sa se revina la teocratie. Toti crestinii, mai mult sau mai putin pragmatici, sunt tributari c\u00e2te unui mit politic.
\nMiturile politice crestine sunt nu putine. Voi prezenta c\u00e2teva din acele mituri ce imi par a fi flagrante.
\nMitul monarhiei<\/strong>
\nMonarhia ca forma de guvernare crestina este in mod categoric un mit politic. Mai int\u00e2i pentru ca, asa cum aratam mai sus, Biblia insasi nu are o parere prea buna despre monarhie. In al doilea r\u00e2nd, monarhia de drept divin, rezultat al consacrarii sacramentale prin ungere a monarhului, este invalidata practic pe de o parte de realitatea lipsei de virtuti a monarhilor, care sunt oameni obisnuiti si nu calugari, pe de alta parte de realitatea moderna a monarhiei constitutionale, unde regele domneste si nu guverneaza, rezum\u00e2ndu-se la a fi o institutie simbolica inutila si costisitoare.
\nMonarhia absoluta nu mai exista, din fericire, dec\u00e2t in c\u00e2teva tari islamice. Monarhiile constitutionale mai supravietuiesc in tari europene, dovedindu-si, pe zi ce trece, ineficienta in protejarea credintei si in promovarea valorilor crestine.
\nNu este rezonabil sa te pretinzi monarhist crestin atunci c\u00e2nd simbolul monarhiei este disputat de printii de tabloid din Marea Britanie si de regii spanioli ce fac ca orice crestin virtuos sa regrete vremurile bune, dar nedemocratice, ale regentului Franco.
\nMitul democratiei<\/strong>
\nDemocratia liberala, asa cum o avem noi acum, este considerata de crestini (cu exceptia unor fundamentalisti) ca fiind cel mai bun regim politic dintre toate cele posibile. Si sunt primul care va fi de acord cu aceasta afirmatie.
\nDoar ca democratia presupune participare. Iar crestinii sunt, din pacate, prezente timide pe scena publica. Marele cler crestin (ca e catolic, ortodox, anglican, luteran sau baptist, diferentele sunt minime) prefera sa isi asume din oficiu o separare a bisericii de stat ce duce inevitabil la incapacitatea crestinismului de a-si prezenta valorile in spatiul public. Fie ca negociaza cu statul, fie ca nu o fac, crestinii ignora un aspect esential: democratia nu este totusi \u201edespre stat\u201c, ci este \u201edespre popor\u201c. Democratia se asigura, sau ar trebui sa o faca, ca statul, sau macar unele dintre institutiile sale, reprezinta vointa, idealurile si sperantele intregii natiuni.
\nIesind din jocul politic in virtutea acestei stranii separari de stat, Biserica nu face altceva dec\u00e2t sa contribuie la excluderea vocii crestine din spatiul public si sa ajute la consolidarea la putere a unor forte a si anticrestine (comunisti, marxisti, ateisti, \u201eumanisti\u201c, anarho-ecologisti) ce nu au scrupulele crestinilor de a se implica integral (cu tot cu propriile valori) in spatiul public.
\nMitul progresului<\/strong>
\nEste poate cel mai periculos mit. El este mitul care inchide ochiul profetic al crestinismului, orientat spre un viitor postistoric, oferind in schimb increderea ca pe acest pam\u00e2nt si in aceasta istorie lumea merge din bine in mai bine.
\nPrinsi de acest mit crestinii devin activi social. Doar ca de data aceasta activismul lor este \u201ebinecuv\u00e2ntat\u201c cu ambele m\u00e2ini chiar de catre cei care altfel (adica in conditiile in care crestinii ar iesi in agora ca sa faca ce trebuie \u2013 sa depuna marturie despre Adevar) s-ar manifesta violent impotriva lor.
\nStat vs. Biserica
\nNu voi incheia acest text inainte de a spune care este punctul meu (crestin) de vedere. Sunt pentru democratie si imi este perfect egal daca forma de guvernam\u00e2nt este republica sau monarhie at\u00e2ta timp c\u00e2t statul, cu toate institutiile sale, este impiedicat sa devina un sistem opresiv. Nu cred nici in dreptul si nici in capacitatea statului de a putea decide in chestiuni de morala sau de viata privata.
\nMai cred ca biserica trebuie sa fie separata de Stat, dar ea va ram\u00e2ne tot timpul constienta\u00a0 de faptul ca aceasta separare este temporara. Biserica trebuie sa aiba constiinta superioritatii sale fata de stat, dar si a responsabilitatii sale fata de lucruri mult mai importante dec\u00e2t bunastarea cetatenilor. E vorba desigur despre m\u00e2ntuirea si sfintirea credinciosilor.
\nCa atare, cred ca biserica este datoare sa incurajeze prezenta publica a discursului crestin si ca mai are drept de ingerinta (potestas indirecta in temporalibus \u2013 cum i-ar fi spus un Bellarmin sau Suarez) in treburile statului, de fiecare data c\u00e2nd statul, mai ales in probleme de etica, pericliteaza valorile si drepturile fundamentale date omului de catre Creator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eUnde e poporul lui Dumnezeu, despre care s-a vorbit at\u00e2ta, si despre care se vorbeste inca, unde e?\u201c Papa Paul al VI-lea (1975) Crestinismul nu este o ideologie. Crestinismul nu este nici cel ce ne furnizeaza solutii politice. Crestinismul este o societate, un popor, o natiune, construita dupa aceleasi premise ca si poporul evreu: asumarea… Cite\u0219te mai mult »Despre crestinism si politica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[970,972,971,974,973],"class_list":["post-1351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-crestinism-vs-stat","tag-mitul-democratiei","tag-mitul-monarhiei","tag-mitul-progresului","tag-stat-vs-biserica"],"views":4530,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1351\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}