{"id":13496,"date":"2012-10-11T12:33:52","date_gmt":"2012-10-11T10:33:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13496"},"modified":"2012-10-11T12:34:57","modified_gmt":"2012-10-11T10:34:57","slug":"despre-paralizia-onu-despre-razboi-si-paradoxul-lui-zenon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-paralizia-onu-despre-razboi-si-paradoxul-lui-zenon\/","title":{"rendered":"Despre paralizia ONU, despre razboi si paradoxul lui Zenon"},"content":{"rendered":"

De la tribuna Organizatiei Natiunilor Unite presedintele Frantei Fran\u00e7ois Hollande a vorbit despre paralizia ONU. Se referea la blocajul \u00een care intra organizatia de fiecare data c\u00e2nd are de stins un conflict sau un razboi. Termenii sunt duri dar nu si gratuiti. La sesiunea Adunarii generale din acest an se discuta mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd despre razboi si nu se \u00eentrevede nici o solutie. Misiunea de pace a acestei organizatii este din ce \u00een ce mai bine mascata de ipocrizia cu care sunt ascunse adevaratele cauze ale conflictelor care destabilizeaza tot mai mult si tot mai\u00a0 periculos ordinea \u00een lume. Dezbaterile de acum dau masura iesirii din timp si din propria misiune a Natiunilor Unite. Consiliul de Securitate nu-si regaseste conditia de forum al pacii si se lasa luat de apele intereselor membrilor sai permanenti. Criza de autoritate prin care trece astazi ONU este profunda. Inadecvarea organizatiei la etapa istorica \u00een care a intrat omenirea dupa distrugerea echilibrului fricii din vremea lumii bipolare este evidenta. \u00cen revista \u201eLe Monde diplomatique\u201c din 27 septembrie, Romuald Sciora, director-fondator al Forumului global franco-american, scrie: \u201eC\u00e2nd evenimentele se acumuleaza mai putem oare vorbi de \u00absimple crize\u00bb? \u00cen realitate, echilibrul\u00a0 mondial de forte este \u00een plina mutatie, iar marile puteri ale lumii de ieri au \u00eenteles acest lucru. Cu fiecare zi ele \u00eesi afirma tot mai mult hegemonia \u00een forumuri ai caror membri sunt alesi cu grija, ca G-20, \u00een timp ce statele defavorizate, excluse de la reuniunile unde numai puterea economica da drept de cetate, \u00eencearca sa se asocieze \u00een cadrul organizatiilor generale \u00een care nu este sigur ca vocile lor sunt auzite la nivel planetar. ONU are capacitatea de a aduna cu ocazia adunarilor sale generale toate statele lumii, dar este o organizatie marginalizata. Ea devine o cochilie goala a manifestarilor de nemultumire fata de interesele marilor puteri care au dus la paralizia Consiliului de Securitate. Asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een\u00a0 privinta unor conflicte precum cel din Siria\u201c.
\nConsiliului de Securitate nu mai ofera solutii<\/strong>
\nNevoia maririi numarului membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate a aparut odata cu afirmarea puternica \u2013 politica si economica \u2013 a Germaniei si Japoniei, iar mai nou a Indiei, Braziliei si Africii de Sud. Reforma ONU este resimtita de mult si a devenit imperativa \u00een conditiile reechilibrarii factorilor mondiali de putere. \u00cen alcatuirea sa de acum, Consiliul de Securitate a devenit loc de dispute. Osificat, Consiliul nu mai ofera solutii. Conform Cartei ONU, misiunea acestuia este \u201esa faca recomandari sau sa decida masuri… pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale\u201c. Ne consolaseram cu neputinta Consiliului de a adopta rezolutii cu aplicabilitate \u00een cazul conflictului israelo-palestinian. Renascusera sperantele odata cu solidaritatea manifestata pentru adoptarea unor rezolutii pertinente care au contribuit la reusita schimbarilor din lumea araba declansate de \u201erevolutia iasomiei\u201c din Tunisia. Acum ridicam din nou neputinciosi din umeri \u00een fata disputelor pentru Siria. Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, a calificat conflictul din aceasta tara drept \u201edezastru regional cu implicatii mondiale… o amenintare grava si cresc\u00e2nda la adresa pacii si securitatii internationale care reclama atentia Consiliului de Securitate\u201c. Occidentalii incrimineaza Moscova si Beijingul pentru esecul adoptarii unei rezolutii de forta care sa fi putut conduce la \u00eenlaturarea lui Assad. China si Rusia pretind ca ONU nu poate impune \u00eenlocuirea unui regim politic. \u00centre principii si interese, razboiul face ravagii \u00een Siria. \u00cencercarile de mediere de p\u00e2na acum au esuat, cel mai usturator esec fiind \u00eenregistrat chiar de fostul secretar general al ONU, Koffi Annan. Pentru ochii lumii, renuntarea lui la mandat a fost ascunsa diplomatic \u00een vorbe, realitatea era alta: Anan si-a dat seama ca nimeni nu este dispus sa respecte minimumul convenit la un moment dat. Imixtiuni condamnabile, sprijin militar oneros si ascuns, intrigi si, mai mult dec\u00e2t toate, \u00eencr\u00e2ncenarea cu care Assad se agata de putere l-au descurajat pe abilul diplomat care condusese Natiunile Unite \u00een doua mandate si cunostea at\u00e2t de bine dosarul Orientului Apropiat. ONU, \u00eencerc\u00e2nd sa medieze \u00een continuare \u00eentre Assad si insurgenti, l-a desemnat acum ca reprezentant special pe arabul Lakhdar Brahimi. Sansele de reusita ale acestuia sunt \u00eenca si mai mici. Brahimi, spunea un diplomat, nu are nici cea mai mica idee privind strategia ce trebuie adoptata; numirea lui permite ONU sa faca act de prezenta \u00een dosarul sirian.
\nConflictul israelo-palestinian urmeaza logica paradoxului lui Zenon<\/strong>
\nCu aproape un an \u00een urma, Alain Gresh, expert \u00een problema conflictului israelo-palestinian, spunea ca acesta urmeaza legea paradoxului lui Zenon. Filozoful grec antic exemplifica ideea de infinit cu parabola unei \u00eentreceri \u00eentre o broasca testoasa si eroul \u201eIliadei\u201c, Ahile. Daca Ahile\u00a0 ar fi alergat cu 100 de pasi \u00een urma broastei testoase, nu ar fi ajuns-o niciodata. El ar fi redus, \u00eentr-o prima etapa, o jumatate din distanta, apoi din jumatatea ramasa, o alta jumatate, din ce a ramas, o alta jumatate s.a.m.d. Legatura pe care o face Gresh cu conflictul israelo-palestinian este aceasta: statul palestinienilor este pentru m\u00e2ine, \u00eentotdeauna pentru m\u00e2ine. \u00cen 1948, scrie el, Statele Unite au ezitat sa recunoasca statul Israel ; \u00een 2011, nu au ezitat sa blocheze aderarea statului palestinian la ONU. Veto-ul opus, \u00eencurajat de Uniunea Europeana, urmarea reportarea deciziei \u00een schimbul reluarii negocierilor bilaterale directe; dar Washington-ul stia ca Israelul recurge \u00eentotdeauna la un pretext pentru esuarea negocierilor. Ca \u00een parabola lui Zenon, distanta fata de scop se reduce cu jumatate, niciodata \u00een totalitate, astfel \u00eenc\u00e2t crearea statului palestinian ram\u00e2ne \u00eentotdeauna pentru m\u00e2ine. Readusa si anul acesta la tribuna ONU de liderul palestinienilor Mahmoud Abass, chestiunea acceptarii statului palestinian ca membru al ONU ram\u00e2ne pentru\u2026 m\u00e2ine. \u201e\u00cen maratonul la care s-a angajat Organizatia pentru Eliberarea Palestinei \u00een vederea recunoasterii statului palestinian, scrie Gresh, fiecare etapa atinsa pare sa o apropie de scop, dar ram\u00e2ne \u00eentotdeauna o jumatate din distanta de parcurs, o ultima conditie de \u00eendeplinit, o ultima concesie de facut. \u00cen 1999, OLP anunta ca proclama nasterea statului palestinian, dupa o perioada de \u201eautonomie\u201c a Cisiordaniei si F\u00e2siei Gaza agreata prin acordurile de la Oslo, din 1993. Statele Unite si Uniunea Europeana au facut presiuni pentru am\u00e2narea proclamarii ; la summit-ul de la Berlin, din martie 1999, U.E. anunta \u201edispozitia sa de a lua \u00een considerare recunoasterea unui stat palestinian\u201c \u00een schimbul acestei am\u00e2nari. \u00cen martie 2002, Consiliul de Securitate al ONU proclama atasamentul sau la viziunea crearii unei regiuni \u00een care sa coexiste doua state, Israel si Palestina; \u00een anul urmator, Cvartetul format din Statele Unite, Uniunea Europeana, Rusia si ONU scotea o \u201efoaie de parcurs\u201c care prevedea crearea unui stat palestinian \u00eenainte de 2008. La 23 septembrie 2010, \u00een discursul sau \u00een fata Adunarii generale, presedintele Barack Obama \u00eesi exprima speranta de a vedea Palestina\u00a0 integrata \u00een septembrie 2011 \u00een ONU; un an mai t\u00e2rziu (adica acum, n.n.) el anunta ca va opune veto-ul \u00een cazul votarii admiterii. Este aici o recunoastere a esecului vechii strategii. Aceasta lunga poveste a promisiunilor ne\u00eemplinite constr\u00e2nge conducerea palestinienilor sa se adreseze direct Natiunilor Unite si sa renunte la negocieri bilaterale \u201efara conditii prealabile\u201c. Aceasta este concluzia lui Gresh care a avut ideea de a ne oferi subtila comparatie a strategiilor pentru conflictul israelo-palestinian cu paradoxul lui Zenon.
\nEste posibil un razboi<\/strong>
\n \u00eentre Iran si Israel?<\/strong>
\nDaca ar fi sa raspund ca \u00een bancurile de la Radio Erevan, as spune ca da, dar ca ar fi pacat. Daca cineva conteaza pe NATO, raspunsul este nu, a indicat o autoritate a Aliantei. Pentru NATO, chestiunea \u201eeste \u00een afara subiectului\u201c, \u00een ciuda \u00eengrijorarilor din capitalele europene privind eventualitatea unor lovituri din partea Israelului asupra siturilor nucleare iraniene si, invers, din partea Teheranului asupra Israelului. \u00cen aceasta etapa nici o planificare de interventie nu a fost luata \u00een calcul. Motivele? Orientul Apropiat si Mijlociu nu se afla \u00een zona de interventie a Aliantei; aplicarea art. 5 al Tratatului de la Roma (solidaritate automata \u00een caz de atac \u00eempotriva unui stat membru) nu poate fi invocata; o interventie NATO, inevitabil patronata de Statele Unite, complica situatia; \u00een sf\u00e2rsit, pozitia Turciei, stat vecin cu Iranului, ar face dificil un consens. \u00cen Alianta Atlantica singurul cadru de discutie privind Iranul se refera la apararea antiracheta. Ceea ce nu \u00eempiedica armatele statelor occidentale sa imagineze orice scenariu. Tradus \u00een termeni liberi, putem \u00eentelege ca Teheranul se afla, totusi, \u00een bataia pustii. Cine are urechi de auzit… Dar ar fi bine si ca Tel-Aviv-ul sa ia \u00een serios sfaturile aliatilor care \u00eei cer prudenta si concentrarea eforturilor pentru reglementarea conflictului cu palestinienii. Aceasta presupune pasi decisivi spre recunoasterea unui stat al palestinienilor. La capatul acestui proces, paradoxul lui Zenon ar ram\u00e2ne doar o ilustrare a definirii infinitului.
\nAfrica, Africa…<\/strong>
\nSe redeschide dosarul fierbinte african. Mali, unul dintre statele cele mai sarace din Africa, se afla pe picior de razboi. \u00cen nordul acestuia a fost instaurata o guvernare djihadista (fundamentalista) secesionista. Violenta cu care vrea sa se impuna (intoleranta fata de locuitorii de alta religie, distrugerea monumentelor neislamice etc.) a provocat \u00eengrijorare maxima nu numai \u00een Mali si \u00een r\u00e2ndul statelor africane vecine, ci si \u00een lume. Mali si alte state africane au facut apel la autoritatea Frantei pentru a stopa mareea islamica \u00een fostele colonii franceze. La ONU, presedintele Hollande a prezentat pozitia Parisului \u00een acesti termeni: la cererea prietenilor nostri africani am \u00eencercat sa facilitam contactele \u00eentre partile \u00een conflict, am numit un reprezentant special care a facilitat \u00eent\u00e2lniri ale presedintelui Mali cu mai multi lideri din regiune. \u00cei sprijinim pe africani \u00een Consiliul de Securitate si am sensibilizat membrii permanenti ai acestuia pentru a vota o rezolutie care prevede punerea bazelor restabilirii legalitatii constitutionale, refacerea unitatii statului Mali. Uniunea Europeana, de asemenea, acorda ajutoare umanitare populatiei locale sau dislocate si contribuie la\u00a0 crearea unor forte de securitate. Franta nu are \u00een intentie sa recurga la o interventie militara. Parisul, dupa cum se vede, nu vorbeste de mediere, ci de facilitare a contactelor. Prudenta vine si de la faptul ca patru cetateni francezi au fost luati ostatici de djihadisti.
\nA venit r\u00e2ndul Africii sa intre \u00een malaxorul schimbarilor? Cred ca da. Din pacate, dupa primele semne, nu va putea fi ocolit razboiul nici \u00een cazul acestui continent. Refacerea ordinii noi, cum am mai scris, sta sub pecetea razboiului. Aceasta este perspectiva oferita chiar de dezbaterile din actuala sesiune a Adunarii generale a Natiunilor Unite. Din pacate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la tribuna Organizatiei Natiunilor Unite presedintele Frantei Fran\u00e7ois Hollande a vorbit despre paralizia ONU. Se referea la blocajul \u00een care intra organizatia de fiecare data c\u00e2nd are de stins un conflict sau un razboi. Termenii sunt duri dar nu si gratuiti. La sesiunea Adunarii generale din acest an se discuta mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd… Cite\u0219te mai mult »Despre paralizia ONU, despre razboi si paradoxul lui Zenon<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6519,1412],"class_list":["post-13496","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-onu","tag-razboi"],"views":1773,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13496","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13496"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13496\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}