{"id":13474,"date":"2012-10-04T13:07:26","date_gmt":"2012-10-04T11:07:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13474"},"modified":"2012-10-01T13:09:48","modified_gmt":"2012-10-01T11:09:48","slug":"nobel-bob","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nobel-bob\/","title":{"rendered":"Nobel & Bob"},"content":{"rendered":"

\u00cen curand va fi anuntat castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura. Conform agentiei britanice de pariuri Ladbrokes, cel mai bine cotat scriitor este japonezul Haruki Murakami, cu 5\/1. \u00cei urmeaza Bob Dylan, cu o cota de 10\/1.<\/strong> <\/em><\/p>\n

O pozitie surprinzatoare pentru american? Ca informatie, nu tocmai, deoarece \u00eenca din 2011 se vorbise insistent de sansele lui Bob Dylan la Nobel. Dar, substantial vorbind, stirea este \u00een continuare dificil de \u00eenteles: Dylan este vazut \u00een primul rand ca un muzician, fie si unul care a facut istorie, iar legitimitatea Nobelului pare discutabila. Cu atat mai mult cu cat scorurile oferite de Ladbrokes nu se bazeaza (cel putin \u00een mod direct) pe informatii din interior, ci pe sumele plasate de pariori pe favoritii lor \u2013 iar cum fanii lui Dylan sunt legiune, nu-i greu de inferat ca numarul celor dispusi sa parieze manati doar de o speranta genuina, fara legatura cu realitatea, se poate dovedi suficient pentru a modifica balanta pronosticurilor (spus mai simplu, Bob pare sa aiba sanse nu pentru ca le-ar avea \u00een mod real, ci pentru ca suficient de multi oameni cred ca are).
\nUn astfel de punct de vedere transpare din titlul unui articol publicat \u00een ziarul \u201eThe Guardian\u201c: \u201eBob Dylan’s Nobel odds rise, but not his chances\u201c (\u201eLui Bob Dylan \u00eei creste cota, dar nu si sansele\u201c). Autoarea articolului \u00eel citeaza pe blogarul Michael Orthofer, care scria pe influenta platforma \u201eComplete Review\u201c: \u201eoh, get serious people: he is not in the running, never has been, never will be\u201c (\u201efiti seriosi: Dylan nu este, nu a fost si nu va fi \u00een carti sla Nobelt\u201c).
\nSi totusi \u2013 de ce nu? Nu-i vorba doar ca Bob Dylan a publicat si literatura nesubordonata muzicii \u2013 opacul volum exploratoriu, transgeneric\u00a0 numit \u201eTarantula\u201c (1971), precum si primul volum din memoriile intitulate \u201eChronicles\u201c, \u00een 2004 (acesta a fost tradus si \u00een romana, la Editura Allfa, de Dan-Silviu Boerescu, sub titlul \u201eCronica vietii mele\u201c). Ci e vorba chiar de versurile cantecelor sale, publicate si retiparite autonom, drept culegeri de versuri. \u00cen aceasta calitate, el este cel mai interpretat poet \u00een viata. Nimeni nu a generat atata comentariu de text precum Dylan, despre care s-au scris sute de carti si mii de articole, investigand pe larg fiecare coltisor si intrand \u00een vaste polemici, pe care cei care ignora vasta disciplina a bobdylanologiei nici macar nu le pot banui. Iar aceasta enorma cantitate de text nu a venit doar din partea comunitatii de critici de muzica, ci si dinspre mediile academice de critici literari. Cartea \u201eDylan’s Visions of Sin\u201c, scrisa de Christopher Ricks, profesor la Oxford si autor al unor studii despre Milton, Tennyson, Keats, T.S. Eliot, este doar unul dintre multele exemple.
\nPe de alta parte, dupa ce anul trecut Nobelul a mers la poetul suedez Tomas Transtr\u00f6mer, sansele ca si anul acesta sa castige tot un poet sunt infime \u2013 asta si din cauza socotelilor conjuncturale tinand de cota de piata extrem de redusa a poeziei \u00een industria culturala, cu care comitetul Nobel, desi nu se afla \u00eentr-o legatura directa, nici nu doreste sa devina prea antagonist (caci brandul Nobel este determinat \u00een buna masura nu doar de suma de bani, ci si de cresterea spectaculoasa a vanzarilor \u00een cazul castigatorilor; \u00een cazul \u00een care juriul ar oferi premiul, mai multi ani de-a randul, unor scriitori \u2013 precum poetii \u2013 care nu pot vinde, cu toata reclama, brandul Nobel ar fi afectat la randu-i). Dar Bob Dylan nu este precum ceilalti poeti. El vinde. \u00cen cazul sau, calcule de felul asta nu si-ar avea rostul \u2013 si astfel Nobelul si-ar avea poetul fara a-si sifona imaginea.
\nPentru a nu mai vorbi de istoria pe care o duce cu sine Bob Dylan sau de mesajul lui (\u00een sens larg) umanist, lucruri care prin traditie sunt asociate cu premiul Academiei Suedeze.<\/p>\n

Dar, desigur, orice se poate \u00eentampla, inclusiv ca Mircea Cartarescu \u2013 aflat si el pe lista\u00a0 Ladbrokes, cu o cota de 25\/1, egala cu a poetului belgian Leonard Nolens, dar inferioara scriitorilor Ko Un, Dacia Maraini, Ngugi wa Thiog\u2019o, Chinua Achebe sau Assia Djebar \u2013 sa primeasca mult ravnita consacrare planetara. Ar fi mai mult un triumf al valorii nationale decat al valorii propriu-zise, dat fiind ca Thomas Pynchon si Don deLillo, cooptati si ei \u00een socotelile Ladbrokes, sunt scriitori care nu joaca totusi \u00een aceeasi liga cu M. Cartarescu.
\nMerita amintita, \u00een acest context, mentionarea lui Bob Dylan \u00eentr-o poezie, \u201eLasa sa fie\u201c, publicata de Cartarescu \u00een volumul \u201eNimic\u201c: \u201eDom\u2019 Zimmerman, l-am vazut la Iowa City\/ \u00een concert.\/ haios.\/ nu i-as fi purtat palaria\/ nici pentru o mie de lei\/ (de pomana, mama soacra, de pomana\u2026)\/\/ (canta treaba aia cu asul de cupa)\u201c. Trei lucruri ar fi de observat aici. \u00cen primul rand, dupa toate masuratorile, palaria lui Bob i-ar cadea pe ochi lui Mircea. \u00cen al doilea rand, referinta la asul de cupa este inexacta, \u00eentrucat Dylan trebuie ca a cantat atunci \u201eLily, Rosemary & the Jack of Hearts\u201c \u2013 or, \u201eJack of Hearts\u201c \u00eenseamna \u201evaletul de cupa\u201c. (\u00cen ce priveste versurile cantecului, ele sunt inspirate \u00eendeaproape dintr-un poem al lui W.H. Auden din 1937, \u201eVictor\u201c (!), care suna asa: \u201eAnna was sitting at table\/ Waiting for her husband to come back.\/ It wasn’t the Jack of Diamonds\/ Nor the Joker she drew at first;\/ It wasn\u2019t the King or the Queen of Hearts\/ But the Ace of Spades reversed.\/ Victor stood in the doorway,\/ He didn\u2019t utter a word.\/ She said: \u00abWhat\u2019s the matter, darling?\u00bb\/ He behaved as if he hadn\u2019t heard\u201c \u2013 v. Michael Gray, \u201eThe Bob Dylan Encyclopaedia\u201c, 2006, p. 26). \u00cen al treilea rand, Cartarescu face o mica aluzie la o replica din piesa \u201eTitanic Vals\u201c a lui Tudor Musatescu. Cel mai recent album al lui Bob Dylan, \u201eTempest\u201c (s-a discutat mult daca e o legatura \u00eentre ultima piesa a lui Shakespeare si acest album, al 35-lea, poate ultimul; Dylan \u00eensusi a atras atentia \u00eentr-un interviu ca piesa lui Will se numeste \u201eThe Tempest\u201c, \u00een timp ce creatia lui Bob doar \u201eTempest\u201c), aparut pe piata la \u00eenceputul lui septembrie, contine o piesa de 14 minute \u2013 aceeasi care da titlul albumului \u2013 \u00een care e vorba despre naufragiul Titanicului. Versurile sunt simple (\u00een traducere ar suna de-a dreptul silly), dar cateva alegeri creative i-au extaziat pe fani si pe critici deopotriva \u2013 de pilda, printre personajele reale mentionate \u00een cantec, Dylan \u00eel aminteste si pe pictorul Leo \u2013 trimitere mixta la personajul-actorul Leonardo DiCaprio, din filmul lui James Cameron (\u201eLeo took his sketchbook\/ He was often so inclined\/ He closed his eyes and painted\/ The scenery in his mind\/\/ Cupid struck his bosom\/ And broke it with a snap\/ The closest woman to him\/ He fell into her lap\/\/ He heard a loud commotion\/ Something sounded wrong\/ His inner spirit was saying\/ That he couldn\u2019t stand here long\u201c). Desigur, \u00eentalnirea pe puntea Titanicului dintre Bob Dylan si Mircea Cartarescu nu-i mai mult de o coincidenta explicabila statistic, la fel ca proxima si inevitabila \u00eentalnire dintre pariurile onorabilei agentii Ladbrokes si Premiul Nobel pentru Literatura.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen curand va fi anuntat castigatorul Premiului Nobel pentru Literatura. Conform agentiei britanice de pariuri Ladbrokes, cel mai bine cotat scriitor este japonezul Haruki Murakami, cu 5\/1. \u00cei urmeaza Bob Dylan, cu o cota de 10\/1. O pozitie surprinzatoare pentru american? Ca informatie, nu tocmai, deoarece \u00eenca din 2011 se vorbise insistent de sansele lui… Cite\u0219te mai mult »Nobel & Bob<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[8334,1521,8332,8333],"class_list":["post-13474","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-bob-dylan-la-nobel","tag-mircea-cartarescu","tag-premiul-nobel-pt-literatura","tag-scriitori-candidati-la-nobel"],"views":4047,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13474","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13474"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13474\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13474"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13474"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13474"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}