Marturisesc ca imboldul pentru \u00eenceperea si terminarea, fara prea multe am\u00e2nari, a acestui articol mi-a fost dat de mai multe \u201e\u00eent\u00e2mplari\u201c care s-au succedat, odata cu sf\u00e2rsitul verii, c\u00e2nd, revenit \u00een Bucuresti, am primit, mai \u00eent\u00e2i, un dar exceptional, ceea ce s-ar putea numi \u201eopera magna\u201c a cunoscutului interpret de muzica populara, prof. dr. Alexandru Mica, cinci CD-uri MP3 cuprinz\u00e2nd \u201eCinci veacuri din istoria c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc\u201c, \u201e780 de nestemate folclorice\u201c, aparute la Electrecord si, tot sub forma de cadou, \u201eAnuarul Institutului de Etnografie si Folclor \u00abConstantin Brailoiu\u00bb\u201c, serie noua, tomul 22, 2011, volum dedicat colegilor mei de generatie, Sabina Ispas si Ion Ghinoiu, ajunsi la v\u00e2rsta de 70 de ani. Ei si, ce legatura \u00eentre cele doua daruri, s-ar putea \u00eentreba cineva.
\nExista totusi una, poate chiar mai multe. Volumul omagial (care, \u00een afara paginii cu fotografiile celor doi asezate sub un \u201eIn honorem\u201c generos, nu are nimic \u00een comun cu sarbatoritii, dar gestul conteaza!) se deschide cu un mic studiu al etnomuzicologului Constantin Secara despre felul \u00een care a fost prezentata \u00een mass-media din Rom\u00e2nia stirea ca \u201edoina\u201c a intrat, la data de 1 octombrie 2009, pe Lista reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO. Sigur ca pentru cei mai multi dintre noi, cei care am trecut prin scoala veche, \u201edoina\u201c se recomanda mai ales prin versurile lui Alecsandri, ma rog, din colectia \u201ebardului de la Mircesti\u201c, \u201eDoina, doina, c\u00e2ntic dulce!\/ C\u00e2nd te-aud nu m-as mai duce;\/ Doina, doina, viers cu foc!\/ C\u00e2nd rasuni eu stau pe loc. s\u2026t Doina zic, doina suspin,\/ Tot cu doina ma mai tin.\/ Doina c\u00e2nt, doina soptesc,\/ Tot cu doina vietuiesc\u201c. Sau poate, desi ma \u00eendoiesc, cu acelea din \u201eDoina\u201c lui Cosbuc: \u201eCopilo, tu esti gata de-a pururi sa pl\u00e2ngi\/ Si c\u00e2nd esti trista, doino, tu inima ne-o fr\u00e2ngi!\u201c, ori cu acelea din \u201eDoina\u201c lui Mihai Eminescu: \u201eDe la Nistru p\u00e2n-la Tisa\/ Tot rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a!\u201c. \u00cenvatate la orele de literatura rom\u00e2na, textele respective inculca ideea ca doina este o specie literara, ca tine, deci, de \u201eformele de arta a cuv\u00e2ntului\u201c, ceea ce, partial, e adevarat, adica ea (doina populara) are si o componenta poetica, dar definitorie este componenta melodica, muzicala, ceea ce zice si Alecsandri c\u00e2nd o caracterizeaza drept \u201ec\u00e2ntic dulce\u201c, \u201eviers cu foc\u201c si afirma ca doina se zice, se c\u00e2nta.
\nNatura muzicala a speciei este subliniata de etnomuzicologi, precum, e.g., Tiberiu Alexandru, care scrie: prin doina se \u00eentelege \u201eo anume c\u00e2ntare, prin excelenta lirica, o melopee de forma libera bazata pe improvizatie, folosind \u00een acest scop o seama de elemente melodice tipice. Este o melodie infinita a carei arhitectura este fara contenire recreata de interpret, cu ajutorul unor formule traditionale, mai mult sau mai putin fixe, pe care le variaza, le transfigureaza, le or\u00e2nduieste, le repeta ori le omite dupa plac, nu \u00eensa fara a respecta prescriptiile unor canoane statornice de legi nescrise ale traditiei. Anumite formule introductive si conclusive alcatuiesc hotarele \u00een s\u00e2nul carora, pe anume treptes,t se astern pasaje cu caracter recitativ, se stabilesc cadente (opriri), se desfasoara ample \u00eentorsaturi melodice ornamentale\u201c.
\nDe toate aceste particularitati s-a tinut seama \u00een \u00eentocmirea dosarului prezentat la UNESCO de catre grupul de specialisti din cadrul Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. \u00centeleg, de aceea, frustrarea etnomuzicologului dr. Constantin Secara, de la I.E.F., cooptat \u00een procesul \u00eentocmirii dosarului, care constata ca o munca asidua, de intensitate maxima, facuta fara nicio recompensa de profesionisti ai domeniului, etnomuzicologi de prestigiu, doctori \u00een specialitate, are, \u00een media rom\u00e2neasca, un mult prea ne\u00eensemnat ecou. Autorul supune unei analize critice obiective, minutioase, informatiile din presa scrisa, vorbita, TV si on-line, subsecvente comunicatului oficial al UNESCO si al Ministerului Culturii cu privire la acceptarea \u201eitemului\u201c doina pe Lista reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al umanitatii si pune \u00een lumina o parte din bine cunoscutele tare ale unei \u201eanumite parti a presei\u201c, ca sa folosesc si eu o formulare din noua \u201elimba de lemn\u201c: preluarea inexacta a stirii, \u201ecomentariul deviant\u201c, \u201ecomentariul tendentios, rauvoitor, aberant\u201c, \u201e\u00eemprumutul\u201c fara jena din munca altora etc., retin\u00e2nd, alaturi de toate acestea, si un \u201ecomentariu profesional\u201c, datorat directorului institutului \u00een care lucreaza autorul, o autoritate \u00een materie, acad. Sabina Ispas, care era, la vremea respectiva, si presedintele Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniul Imaterial din Rom\u00e2nia.
\nCa membru al Comisiei, am urmarit cu atentie si interes efortul echipierilor care au lucrat dosarul \u201edoina\u201c si am apreciat (apreciez \u00een continuare) realizarile lor. \u00cen primul r\u00e2nd, un DVD \u00eensotit de un pliant de prezentare, redus ca numar de pagini, dar substantial, apoi \u2013 si acest aspect scapa celor mai multi aflati \u00een afara fenomenului \u2013 a readus \u00een atentia comunitatilor locale si a publicului larg specia (sau genul) \u201edoina\u201c, interpreti din varii generatii, detinatori si performeri ai acestui tip de c\u00e2ntare vocala si instrumentala.
\nEmulatia st\u00e2rnita de \u00eenscrierea doinei \u00een Lista reprezentativa a repertoriului universal a condus si la valorificarea, prin publicare, a unor cercetari mai vechi, \u00een legatura cu \u201egenul\u201c \u00een discutie, precum studiul elaborat de Mariana Kahane, \u201eDoina vocala din Oltenia. Tipologie muzicala\u201c (lucrare \u00eengrijita de Marian Lupascu, doua volume, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2007), si acelea datorate Eugeniei Cernea, \u201eDoina din Maramures, Oas si Bucovina\u201c, adunate \u00eentr-un volum, \u00eentr-o editie critica alcatuita de dr. Constantin Secara, Editura Global, Bucuresti, 2011. Ambele recuperari, putin cunoscute chiar de catre specialistii rom\u00e2ni ai domeniului, pot fi considerate ca realizari importante \u00een ceea ce priveste cunoasterea mai aprofundata a acestei capodopere a culturii traditionale rom\u00e2nesti, intrata acum \u00een circuit universal.
\nMiza \u00eenscrierii unor valori ale culturii traditionale rom\u00e2nesti \u00een Lista reprezentativa a UNESCO (alaturi de Doina a mai intrat, cu un an \u00eenainte, Calusul\/ Ritualul Calusului) nu mai trebuie subliniata. De aici, poate, si frustrarea unor specialisti care nu au fost solicitati sa lucreze la dosarele respective. \u00cen aceasta situatie se afla, \u00eentre multi altii, doi interpreti de frunte ai c\u00e2ntecului traditional, Grigore Lese si Alexandru Mica. Ambii cu studii superioare, cu doctorate, \u00een muzicologie, respectiv filologie, cu frumoase cariere didactice si concertistice, cu prezente notabile \u00een audio-vizualul de calitate etc., ceea ce \u00eei scoate din categoria performerilor genuini, amatori, neprofesionisti, dar nu-i include automat \u00een categoria specialistilor, dovada ca numele lor lipsesc din \u201ecatalogul\u201c etnologilor\/ folcloristilor rom\u00e2ni al lui Iordan Datcu, ultima editie, a treia, \u201erevazuta si mult adaugita\u201c, din 2006, desi, cred eu, fiecare dintre ei si-ar fi meritat locul acolo. Un argument \u00een favoarea acestei opinii \u00eel constituie, pentru prof. dr. Alexandru Mica, chiar aceasta remarcabila antologie de c\u00e2ntece populare rom\u00e2nesti, interpretate de el si de celebri instrumentisti si orchestre, de-a lungul c\u00e2torva decenii.
\nCele 780 de \u201enestemate folclorice\u201c, \u00eenregistrate \u00een conditii tehnice foarte bune, \u00een 5 MP3, fiecare cu o durata \u00een timp de peste 500 de minute, ceea ce \u00eenseamna 2.500 de minute, adica peste 40 de ore de auditie (!!!), sunt \u00eensotite, fiecare, de un mic pliant care cuprinde repertoriul c\u00e2ntat si scurte aprecieri asupra interpretului, deopotriva performer plin de har si cercetator al vechilor colectii manuscrise de muzica taraneasca sau oraseneasca, de la Anton Pann si \u00eenainte de acesta, contemporanul sau, Gheorghe Ucenescu, la cele cuprinse \u00een colectiile, inegale, ale lui Dimitrie Vulpian (circa 2.000 de piese!), una premiata de Academia Rom\u00e2na (1908) si, mai ales, inepuizabilul tezaur cuprins \u00een arhivele de folclor, cea a IEF detin\u00e2nd pozitia dominanta. De altfel, Alexandru Mica nu trece nicicum sub tacere relatia lui cu Arhiva IEF si cu marii folcloristi care au slujit-o, cu Harry Brauner, \u00eentr-o prima faza (si fragmente din interventiile acestuia sunt reproduse fidel \u00een cuprinsul MP3 cu nr. 1, 2, 3, documente culturale de o deosebita \u00eensemnatate), cu Al. I. Amzulescu, cu etnologul Romulus Vulcanescu. Aprecieri laudative la adresa interpretului-exeget al melosului folcloric rom\u00e2nesc rostesc si pun pe h\u00e2rtie muzicologul Viorel Cosma, etnomuzicologul Gruia Stoia, profesorii universitari I.C. Chitimia si Ion Seuleanu, scriitorii Florentin Popescu, Dan Mircea Cipariu, Tudor Octavian, compozitorii, dirijorii si animatorii Dumitru D. Stancu, Doru Popovici, Florian Economu si alte nume sonore ale culturii rom\u00e2nesti. Interpretul \u00eensusi \u00eesi expune crezul si vorbeste, ex cathedra, ca sa zicem asa, despre \u201eValorificarea interpretativa a mostenirii poetico-muzicale laice antonpannesti\u201c (vol. I), \u201eFolclorul poetico-muzical, temelia culturii noastre nationale\u201c (vol. 3), \u201eGeorge Enescu si lautarii dinastici bucuresteni\u201c (vol. 4), \u201eFlorea Cioaca sau un adevarat magician al viorii\u201c (vol. 5) etc., mici studii de profil, scrise cu stiinta cercetatorului si cu sensibilitatea artistului. Pliantele contin, de asemenea, o bogata iconografie, fotografii inedite, alte documente de epoca de inestimabila valoare.
\n\u00cenarmati-va cu multa rabdare, stimati cititori si, daca gasiti caseta cu cele cinci MP3-uri (si pliantele \u00eensotitoare), ascultati-le si bucurati-va de aceste \u201enestemate folclorice\u201c c\u00e2ntate cu ad\u00e2nca vibratie si sensibilitate de profesorul Alexandu Mica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Marturisesc ca imboldul pentru \u00eenceperea si terminarea, fara prea multe am\u00e2nari, a acestui articol mi-a fost dat de mai multe \u201e\u00eent\u00e2mplari\u201c care s-au succedat, odata cu sf\u00e2rsitul verii, c\u00e2nd, revenit \u00een Bucuresti, am primit, mai \u00eent\u00e2i, un dar exceptional, ceea ce s-ar putea numi \u201eopera magna\u201c a cunoscutului interpret de muzica populara, prof. dr. Alexandru… Cite\u0219te mai mult »Cantecul popular: exegeza si interpretare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8327],"class_list":["post-13456","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-profesorul-alexandu-mica"],"views":3637,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13456","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13456"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13456\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}