Laura. Ma plimb \u00eentr-o seara cu ea printr-un parc din Atena. A venit de cur\u00e2nd. Are \u00een jur de 30 de ani. Va trai \u00een Grecia aproape un an. Are un \u201einternship\u201c la o institutie din capitala Elladei. A obtinut \u00een acest scop o bursa, \u00een cadrul unui proiect european pentru tineret.
\nConversatia noastra este deseori \u00eentrerupta. Telefonul mobil suna cu \u00eenfrigurare. Laura schimba limbile de comunicare de la un apel la altul. O suna \u201eprieteni\u201c. Oameni cunoscuti prin diferite colturi de lume. Pe unde ea a umblat \u00eenca de pe c\u00e2nd avea 16 ani. \u00cen Finlanda. \u00cen India. La Amsterdam. La Lyon. \u00cen Canada. Si mai stiu eu pe unde. Vorbeste bine engleza, franceza, spaniola. Le-a \u00eenvatat din mers. Si de nevoie. Trag cu urechea. Limba de strada. Probabil fara acces la concepte. Si fara nevoia acestui acces. Comunicare \u00een basic. Utila. Demna, \u00een cele din urma, de tot respectul. A trait mult prin campusuri de tineret. Unde a ajuns, fiindca, \u00eemi explica ea, la un moment dat a intrat pe aceasta \u201enisa\u201c. S-a adunat cu c\u00e2tiva colegi de liceu. Au avut si un profesor care i-a stimulat. Vara au plecat \u00eentr-un campus de voluntari din Spania. Acolo, au cunoscut lume. Si oameni care stiau cum se \u00eentocmeste un proiect pentru fonduri europene pentru tineret. Si de-atunci o tine mereu asa. Au primit bani sa se plimbe de colo-colo. O \u00eentreb ce-a facut, ce-au facut. Una, alta. S-au adunat din diverse colturi ale planetei. Au vorbit. Au trait \u00een grupuri, \u00een diverse tari. Au facut cursuri de limba si de civilizatie, \u00eentr-un loc si \u00een altul. \u00centre timp, la scurtele \u00eentoarceri \u00een tara, a reusit sa termine o universitate particulara pe undeva. Este deci profesoara. Doar ca nu prea are de g\u00e2nd sa profeseze vreodata. Perspectiva de-a intra \u00een \u00eenvatam\u00e2nt e departe de planurile ei de viitor. Care sunt planurile ei de viitor? Vrea sa caute alte proiecte\u2026 Sa \u00eenvete alte limbi. Sa faca cunostiinta cu \u201ealte culturi\u201c. O \u00eentreb daca a reusit sa viziteze noul muzeu al Acropolei. Nu \u00eenca. \u00censa are de g\u00e2nd. I se pare \u00eensa scumpa intrarea. Ei, tinerii din proiectele europene, \u00eemi explica, pe unde se duc, au banii pe sponci. Face mare echilibristica financiara, ca sa poata trai. Singurul lucru pe care si-l permit este, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, sa iasa cu colegii la c\u00e2te o pizza. Si la o Coca-Cola.
\nE o noapte frumoasa, ateniana. \u00cen lumina bl\u00e2nda a felinarelor din parc, observ ca \u00een jurul ochilor i-au aparut mici riduri. Sunt vizibile mai ales c\u00e2nd str\u00e2nge pleoapele. Si pleopele si le str\u00e2nge c\u00e2nd r\u00e2de. R\u00e2de mult. R\u00e2de cu \u201eprietenii\u201c de la telefon. R\u00e2de \u00een toate limbile. Ce mai faci? Cum e pe-colo? C\u00e2t mai stai? Ti-ai facut booking-ul? \u201eBooking\u201c-ul asta pare cuv\u00e2ntul care \u00eei leaga. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, de peste tot \u00eesi fac booking-ul.
\nLaura se \u00eentoarce \u00een tara pe termene scurte. Sa-si vada parintii, daca sunt bolnavi. Sa participe la cununia vreunei prietene. Sa astepte acordarea fondurilor pentru urmatorul proiect. Ce se-nt\u00e2mpla \u00een politica si viata sociala a Rom\u00e2niei nu o prea intereseaza. Nu prea e la curent. A auzit parca de la parinti c\u00e2te ceva. Ca se scumpeste \u00eentretinerea la bloc. Ca a avut loc un referendum. Se minuneaza din cale afara ca eu, plecata de aproape trei decenii, ma mai preocup de ce scrie presa din Rom\u00e2nia. Se mai minuneaza si ca vorbesc \u00eenca rom\u00e2neste. Si ca stiu at\u00e2t de multe lucruri despre rom\u00e2nii din diaspora. \u201eStiti\u201c, \u00eemi spune la despartire, \u201emi-a parut bine sa va cunosc. Mie, toti cei din tara, de c\u00e2te ori vorbim \u00eentre noi, \u00eemi spun ca afara trebuie sa faci orice ca sa te feresti de rom\u00e2ni\u201c.
\nNe despartim la capatul unei alei. \u00cemi face cu m\u00e2na. Cu m\u00e2na libera, fiindca cu cealalta \u00eesi tine telefonul la ureche. Vorbeste cu cineva. Pe undeva. Un \u201eprieten\u201c. \u201eTi-ai facut booking-ul?\u201c<\/p>\n
Vasile. Tine \u00een m\u00e2na, aproape oric\u00e2nd si oriunde l-ai \u00eent\u00e2lni, o trusa de scule. Trusa se prezinta ca un geamantanas elegant si masiv. E o trusa nemteasca. Vasile e foarte m\u00e2ndru de ea. L-a costat o avere. Dar \u00een lumea celor cunoscatori are faima. Si-si merita numele.
\nVasile are \u00een jur de 30 de ani. Fost inginer. Fost cadru didactic la Politehnica, scurt timp, dupa ce si-a terminat facultatea. Nu merita, \u00eemi explica. Era platit ca milogii. Nu-si putea \u00eencropi o existenta decenta. Voia sa se \u00eensoare. Sa-si faca o casa, pe un pam\u00e2nt mostenit de la parinti. Asa ca a renuntat la post. A trecut Muntii Pindului, cu un grup condus de o \u201ecalauza\u201c. Care s-a dovedit un sarlatan. Le-a luat banii. Noaptea s-au ratacit prin munti. Pe el l-a luat ameteala de sete si de foame. A dormit fara cunostinta c\u00e2teva ore-n zapada. De urmarile acelui episod este si acum \u00eenspaim\u00e2ntat. Oare nu cumva o fi facut o complicatie la plam\u00e2ni sau la rinichi, care sa-si arate mai t\u00e2rziu coltii?
\n\u00cen Grecia a gasit relativ repede de lucru. Se vedea omul priceput. Si mai ales harnic, hotar\u00e2t. Si-a \u00eenchiriat casa. Si-a instalat internet. Cu logodnica vorbea zilnic prin internet. A avut nevoie de mai multi bani, asa ca vara a plecat sa lucreze la o firma-n Italia. Iute la minte, vorbea acum greaca si italiana. Nu cine stie ce, at\u00e2t \u00eensa c\u00e2t sa se descurce. Dorea sa \u00eesi cumpere o masina. Si-a cumparat-o dupa doi ani \u00een care n-a avut nici o zi de concediu. Reusise sa-si puna si un ban deoparte. Putea sa \u00eenceapa constructia casei. Doar ca a aflat ca fratii \u00eei furasera, prin avocati tocmiti si acte false, partea de mostenire. Logodnica lui, apriga, \u00eel tinea la curent cu \u00eentreaga tarasenie. \u00cel at\u00e2ta \u00eempotriva familiei. Oare nu vedea el ca e spoliat? Doar ca el nu a putut sa suporte una ca asta. Fratele era frate, parintii erau parinti. Cu ce drept adica venea ea sa\u2026
\nS-au certat pe Messenger. Si s-au despartit.
\nApoi a venit criza din Grecia. Banii pe care reusea sa-i c\u00e2stige pe luna s-au \u00eemputinat. Si el nu avea rost sa mai stea la Atena. \u201e\u00cemi iau trusa de scule\u201c, mi-a spus, \u201esi-am plecat\u201c. \u201eUnde?\u201c \u201eAm gasit ceva. Printr-un birou de angajari prin internet. \u00cen Irlanda. Ma descurc \u00een engleza. Nu cine stie ce, dar fac fata. Aud ca sunt multi rom\u00e2ni acolo. Dar toata lumea m-a sfatuit sa stau deoparte. \u00cen emigratie e mai bine sa te feresti de rom\u00e2ni\u201c, \u00eemi explica, cu o convingere nestramutata \u00een adevarul lui.<\/p>\n
\u00cencerc sa-mi aduc aminte ce g\u00e2ndeam eu atunci c\u00e2nd aveam 30 de ani. Ma pufneste r\u00e2sul. Trebuia sa primesc un post \u00een Bucuresti. Nu aveam sanse, fiindca nu eram membru de partid. Mi s-a propus. Am refuzat. De ce sa faci o asemenea gogomanie, mi s-a reprosat. \u201eFiindca partidul, asa cum se manifesta el aici si acum, nu ma reprezinta!\u201c
\nSpre deosebire de generatia care ne-a urmat, am trait cu convingerea ca cineva si ceva, neaparat \u00eentre granitele tarii \u00een care venisem pe lume, trebuia \u201esa ne reprezinte\u201c. C\u00e2nd am realizat utopia, ne-am luat lumea \u00een cap. Stiu ca g\u00e2ndul cu care am plecat din Rom\u00e2nia a fost sa ajung c\u00e2t se poate de repede la Cafeneaua Flore de pe Saint-Germain-des-Pr\u00e9s. Si sa le spun acolo progresistilor francezi ca eu sunt unul dintre \u201ereprezentantii\u201c intelectualitatii din Est. Si ca din punctul nostru de vedere, Sartre s-a grabit, fiind \u00een necunostinta de cauza, c\u00e2nd\u2026<\/p>\n
Aud ca, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pe undeva, printr-o tara cu multi emigranti rom\u00e2ni, se organizeaza c\u00e2te un congres al diasporei. Vin din tara fel de fel de baietandri si domnisoare, cu posturi mari \u00een aparatul de stat, care \u201ene reprezinta\u201c. Nici nu \u00eenteleg prea bine cum vine asta. Ne reprezinta pe noi, cei din diaspora, \u00een Rom\u00e2nia, unde ei au functii prin diferite partide? Reprezinta Rom\u00e2nia, printre noi, cei care ne zbatem \u00een conditiile tot mai dramatice ale crizelor economice europene? \u201eReprezentantii\u201c, dinspre orice parte si-ar exercita ei functia, sunt dezinvolti. Ei au tara \u00een spate. Au salariile asigurate. Cheltuielile platite. Calatoriile, din buget. Protocolul functioneaza \u00een floare. Ei, \u201ereprezentantii\u201c de-acum, au intrat, vorba Laurei, pe o alta \u201enisa\u201c. Nisa pe care cei mai multi dintre noi, din diverse motive si la diverse niveluri, se pare ca am \u00eenceput sa o ignoram. Daca e spre binele sau spre raul cuiva, nu reusesc sa-mi dau seama.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Laura. Ma plimb \u00eentr-o seara cu ea printr-un parc din Atena. A venit de cur\u00e2nd. Are \u00een jur de 30 de ani. Va trai \u00een Grecia aproape un an. Are un \u201einternship\u201c la o institutie din capitala Elladei. A obtinut \u00een acest scop o bursa, \u00een cadrul unui proiect european pentru tineret. Conversatia noastra este… Cite\u0219te mai mult »Cine ma reprezinta? Pe cine reprezint?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[478,2386,7031],"class_list":["post-13433","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-diaspora","tag-emigranti-romani","tag-romani-in-europa"],"views":1362,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13433"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13433\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}