Renasterea aduce cu sine o constiinta mai clara a conditiei \u201etehnologice\u201c a jocului cu palma \u2013 sau, daca preferati un plus de precizie, le jeu de paume. De la manusa, batac si tamburin, dupa cum just subliniaza \u00een splendida sa carte Jean-Christophe Piffaut, francezii descopera, nu fara o secreta voluptate, gustul pentru noi materiale de origine organica. Acestea s\u00eent apte sa slefuiasca senzatiile si sa pregateasca senzorialitatea patimasilor jucatori pentru experiente noi, inedite si insolite. Fireste, nici ideea de performanta nu e lasata \u00een paragina, caci a disputa mai bine, mai puternic, mai \u00een control si mai rapid \u00eenseamna, nu-i asa, o sansa \u00een plus pentru c\u00eestigarea partidei, a notorietatii si a inimii preafrumoaselor doamne din public…
\nOricum, fapt este ca \u00een Hexagon se \u201enasc\u201c corzile din mat de berbec. Elasticitatea si rezistenta lor superioara determina ca precizia loviturii sa sporeasca, viteza de zbor a mingii sa capete noi dimensiuni, iar efectelor ce pot fi imprimate bolidului elastic primesc note neverosimile p\u00eena atunci. O noua placere apare, ea fiind legata de gama surprinzatoare de senzatii, perceptii si reprezentari pe care le \u00eencearca practicantii acestui sport aristocratic si plebeu deopotriva.
\nRacheta \u2013 caci e ne\u00eendoielnic ca putem vorbi deja de o racheta tale quale \u2013 \u00eesi conformeaza forma \u00een functie de rebound-ul slab al mingii folosite \u00een jeu de paume. Ea are un sweetspot amplu, tocmai bun pentru ca bolidul elastic (dar nu \u00eenca foarte elastic!) sa fie \u201eprins\u201c c\u00eet mai rapid, \u00eenainte ca bolta sau curba sa cinetica sa-l \u201e\u00eengroape\u201c definitiv pe suprafata de disputa. Orientarea suprafetei de lovire este asemanatoare cu cea pe care o are percutor tipic jocului de golf. Ea \u201etine apa\u201c, iar curbura ei permite si o \u201eagatare\u201c a mingii, o \u201e\u00eemingere\u201c si o \u201edirectionare\u201c care astazi, \u00een tenis, ar fi fara doar si poate judecata drept \u201eminge condusa\u201c, adica o greseala tehnica demna a fi penalizata cu pierderea punctului. Ca lucrurile s\u00eent luate foarte \u00een serios o demonstreaza si faptul ca \u00een celebra \u201eEnciclopedie\u201c exista o plansa si un articol ce analizeaza \u00een detaliu modalitatile tehnologice de producere ale rachetelor din jocul cu palma (care tot joc cu palma se numeste, \u00een ciuda aparitiei impozante a rachetei).
\nDaca traversam M\u00eeneca si facem si un salt cronologic substantial, cumva catre mijlocul epocii victoriene, \u00eel vom \u00eent\u00eelni pe maiorul Walter Clopton Wingfield, considerat pe buna dreptate \u201eparintele tenisului modern\u201c. Acesta, galez de origine, publica \u00een 1873 \u201eThe Book of the Game\u201c si peste un an \u201eThe Major\u2019s Game of Lawn Tennis\u201c \u00een care descrie cu lux de amanunte si cu o precizie uimitoare regulile, \u00eemprejurarile, echipamentele si specificul jocului pe care noi \u00eel numim astazi tenis, dar pe care el \u00eel boteza, cu o expresie elina, Sphairistik\u00e8 sau, mai pe rom\u00e2neste, \u201earta de a juca mingea\u201c.
\nEi bine, acest Wingfield avea opinii si cu privire la modul \u00een care trebuie sa arate racheta de lawn tennis. Desi e surprinzator, racheta din \u201enoul\u201c sport britanic (altfel, vechi joc frantuzesc) seamana suparator de mult cu racheta din jeu de paume. Un singur aspect novator si modernist: suprafata de lovire este de-acum situata pe axul m\u00eenerului, la fel ca \u00een zilele noastre. Construite initial din lemn laminat incluz\u00eend mai multe esente stratificate si lipite prin presare cu clei special, rachetele sportului alb cunosc o adevarata revolutie \u00een preajma lui 1910, c\u00eend se foloseste pentru prima oara metalul \u00een compozitia lor, alaturi de lemn.
\nEa nu este \u00eempinsa p\u00eena la ultimele consecinte si este nevoie de geniul de \u00eentreprinzator al lui Ren\u00e9 Lacoste si de rabdarea fanilor si jucatorilor pentru ca abia \u00een 1961 sa fie folosite \u00een fabricarea rachetelor metalele compozite, \u201eimportate\u201c din industria aeronautica. Asta, doar la nivel teoretic si experimental, caci \u201eCrocodilul\u201c a avut viziunea si a scos imediat un brevet pe aceasta tema sensibila ce priveste jurisprudenta copyright-ului. P\u00eena la producerea \u00een serie si adoptarea de catre tenismani a acestui model de racheta se va mai scurge un deceniu.
\nPrimul mare campion ce foloseste o racheta exclusiv metalica este iancheul Jimmy Connors. De fapt, Jimbo juca cu o racheta din aluminiu produsa de firma Wilson. Care cumparase brevetul de la Lacoste. Aceasta racheta ciudata la \u00eenceputul anilor 1970 a fost numita T2000. At\u00eet c\u00eet priveste substanta din care s\u00eent facute rachetele.
\n\u00centre 1900 si 1961 formele rachetelor variaza \u00een fel si chip, ele fiind octogonale, rotunde, cu doua p\u00eena la trei corpuri, cu racordaj diagonal etc. Imaginatia tenismanilor si a constructorilor nu are limite \u00een domeniu…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Renasterea aduce cu sine o constiinta mai clara a conditiei \u201etehnologice\u201c a jocului cu palma \u2013 sau, daca preferati un plus de precizie, le jeu de paume. De la manusa, batac si tamburin, dupa cum just subliniaza \u00een splendida sa carte Jean-Christophe Piffaut, francezii descopera, nu fara o secreta voluptate, gustul pentru noi materiale de… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (8)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-13375","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":1025,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13375"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13375\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}