Pentru un european experienta \u00eent\u00e2lnirii cu o cultura orientala poate avea o semnificatie mult mai profunda, mai adevarata atunci c\u00e2nd are ocazia sa descopere cu propriii sai ochi frumusetile si sa guste din deliciile sale traditionale. Delicii \u00eensemn\u00e2nd nu numai caracteristicile specifice gurmanzilor, ci si apropierea de traditiile locale pastrate de-a lungul veacurilor. Caracteristica Orientului este str\u00e2ns legata de felul lor de a g\u00e2ndi si modul de viata determinat de etichete strict respectate, transmise aproape cu sfintenie, privind comportamentul, aspiratiile spirituale si traditiile culturale.
\n\u00cen acest peisaj specific al Orientului \u00eendepartat se remarca \u00een mod deosebit traditia culturala coreeana, \u00een ciuda faptului ca se afla mereu la confluenta altor doua mari culturi, China si Japonia. Coreea, o tara cu o istorie zbuciumata, dramatica uneori, si-a dob\u00e2ndit existenta si autenticitatea lupt\u00e2nd pentru fiecare bucatica de pam\u00e2nt cucerit, reusind sa-si pastreze p\u00e2na azi, cu \u00eend\u00e2rjire, specificul national. Ca parte importanta a peisajului cultural contemporan, se remarca printr-o delicatete proprie si o sensibilitate aparte pentru frumos.
\n\u00cen r\u00e2ndul celor mai traditionale aspecte se numara preocuparea pentru prelucrarea h\u00e2rtiei manuale din mai multe tipuri de celuloza, obtin\u00e2ndu-se rafinate structuri de tip hanji, kozo sau iumchi.
\nAlt domeniu caracteristic este obtinerea matasii naturale, a tesaturilor din matase \u00eentr-o varietate ce \u00eenc\u00e2nta ochiul si \u00eentrece orice imaginatie. Putem aminti voalul de matase de tip organza, transparent si delicat, din care se confectionau vesminte traditionale mai ales pentru vara, c\u00e2nd umiditatea aerului era crescuta sau tesaturile de tip satin, simple sau colorate viu, sau cele \u00eempodobite cu motive traditionale, tesaturi de tip brocart, cu motive colorate care erau tesute pe razboaie manuale. \u201eFosnitoare si supla, m\u00e2ng\u00e2ietoare, at\u00e2t la privit c\u00e2t si la atingere, celesta si regala, somptuoasa si senzuala, matasea \u00eesi exercita de mai bine de cinci mii de ani fascinatia si puterea de seductie asupra oamenilor. Nici o sinteza sau istoriografie nu poate cuprinde bogatia si complexitatea carierei sale multimilenare si nu poate epuiza toate avatarurile originii, devenirii si existentei sale fabuloase. Nici o tesatura facuta de m\u00e2na omului nu a detinut at\u00e2tea virtuti contrarii: matasea este usoara si diafana, dar totodata grea si tenebroasa; fragila si iluzorie, dar si solida si rezistenta. Adaptabila la orice folosinta, \u00een orice climat, este calduroasa iarna si delicat racoroasa vara\u201c, spune Marian Vasile \u00een \u201eO istorie a matasii\u201c.
\nMatasea pretuita de mai multe natiuni, \u00eenca din Antichitate, era, \u00een Coreea, materialul specific utilizat doar de clasa conducatoare si de nobilii curtilor regale. Chiar si azi se pretuieste fiecare centimetru patrat de matase colorata. Resturile, oric\u00e2t de mici ar fi, sunt utilizate la confectionarea acesoriilor vestimentare ale costumului coreean traditional at\u00e2t de delicat prelucrat, cusut si brodat manual cu multa migala. De exemplu, am mai aflat, particip\u00e2nd la un workshop, de vopsiri tinctoriale l\u00e2nga cetatea Suwon, de colorarea matasii cu coloranti vegetali obtinuti din diferite plante si radacini locale. Culoarea rosie era considerata un simbol al puterii, al perfectiunii, iar galbenul \u00eenchis simboliza aurul. Purtarea matasii galbene nu era permisa dec\u00e2t regelui. Oamenii simpli, \u00een vremuri stravechi, \u00eesi confectionau haine din p\u00e2nza alba, bumbac sau c\u00e2nepa, vesm\u00e2ntul colorat fiind caracteristic doar nobililor sau oamenilor de rang \u00eenalt.<\/p>\n
Firesc apare, \u00een acest peisaj al traditiilor pastrate din generatie \u00een generatie, tehnica bojaghi, inventata si practicata la \u00eenceput de femeile familiilor simple. Cu ajutorul acestei preocupari aproape zilnice s-au obtinut suprafete asamblate prin cusatura manuala folosindu-se resturi din materiale de c\u00e2nepa. Tehnica bojaghi este o forma de asamblare specifica culturii coreene, ce face parte din familia tehnicilor de patchwork. Spre deosebire de cusatura clasica, bojaghi este obtinut printr-o dublare a cusaturii, ceea ce face ca materialele \u00eentrecusute sa poata fi folosite pe ambele fete. Bojaghi a fost aplicat si la alte tipuri de materiale caracteristice locului, tesaturilor din matase, c\u00e2nepa sau h\u00e2rtie, gasindu-si rostul \u00een traditia \u00eempachetarii obiectelor si devenind, \u00een traditia populara, un simbol al sanatatii si vietii fericite. Gasim o mare varietate de piese croite \u00een forma patrata (indiferent de dimensiune), la capatul careia erau atasate doua sau mai multe panglici pe care sunt aplicate motive florale, zoomorfe sau simboluri caracteristice culturii traditionale coreene. Acestea erau destinate \u00eempachetarii sau acoperirii m\u00e2ncarurilor sau a unor obiecte utilitare ori de rit (bojaghi utilizat \u00een ceremonia casatoriilor traditionale coreene). Aceasta tehnica a fost apoi adoptata si \u00een vestimentatie, c\u00e2nd bucati de matase colorata erau asamblate mozaicat si cusute cu tehnica bojaghi.
\nAzi, la \u00eenceput de secol XXI, \u00een plina era a globalizarii, regasim aceasta tehnica bojaghi \u00een creatiile artistilor contemporani prezentate \u00een cadrul primului forum international dedicat acestei tehnici traditionale, Korea Bojagi Forum, organizat \u00een perioada 22-26 august, aproape de Seul. Mai exact, \u00een renumitul orasel al artistilor din Heyri, o zona \u00eendragita de creatorii contemporani din diferite domenii, populata cu mai multe muzee, galerii de arta, ateliere de creatie si cafenele.
\nKorea Bojagi Forum a fost initiat de doamna Chunghie Lee, artist textilist, profesor la Universitatea Hongik din Seul si de asemenea profesor invitat de cincisprezece ani la Rhode Island School of Design (RISD) U.S.A. sa coordoneze cursul (initiat de ea), \u201eBojagi & beyond\u201c. Doamna Chunghie Lee a fost cea care a vazut potentialul artistic si estetic care se afla \u00een aplicabilitatea acestei tehnici traditionale coreene, fiind precursorul implementarii bojaghi \u00een creatia contemporana. Sustin\u00e2nd conferinte si workshop-uri peste tot \u00een lume, \u00een America, Australia, Finlanda, Lituania, Germania, Franta, artista a functionat ca o adevarata ambasadoare a acestei tehnici. Demersul ei a condus firesc la organizarea acestui forum international care a \u00eentrunit un numar de o suta patruzeci de creatii contemporane din unsprezece tari, SUA, Australia, Japonia, Africa de Sud, Elvetia, Germania, Canada, Islanda, Anglia, Suedia si Coreea, organizate \u00een spatiile galeriilor de arta din Heyri, Galeria MOA, Art Factory etc. Au fost prezenti peste treizeci de artisti textilisti din lume, printre care patru artisti cu expozitie personala, Kyong Ae Wang (Coreea), Nancy Crasco, (SUA), Fiona Kirkwood (Africa de Sud), Nina Bondenson (Suedia), evenimente la care au participat multi artisti textilisti, colectionari si iubitori de arta din Coreea.
\nForumul a continuat cu conferinte sustinute de artisti textilisti contemporani care si-au \u00eempartasit publicului experienta profesionala legata de tehnica bojaghi. Au conferentiat mai multe personalitati culturale, artisti, profesori, colectionari printre care Dr. Heo Dong-Hwa, Directorul Muzeului de Broderii Coreene din Seul, Anais Missakian, Decanul R.I.S.D., SUA, Kim Youngsoon, Profesor la Universitatea Hongik Seul, Hiroko Watanabe, Profesor emerit la Universitatea Tama din Japonia, presedinta Asociatiei Textile Design din Japonia, Juna Laurikanen, Profesor la Univeristatea HAMK, Finlanda, Eunsook Lee, fiber artist stabilit \u00een Germania, Kyong Ae Cho, Profesor la Universitatea Wisconsin, USA, Jiseon Lee Isbara, Seful departamentului de Fiber Art, OCAC, SUA si multi altii. Leonie Castelino din SUA declara: \u201eAm descoperit tehnica bojaghi\u00a0 \u00een 2006. (\u2026) Lucrul cu aceasta tehnica este senzational, liric, eteric!\u201c. Sung Soon Lee, directorul Muzeului de Arta SOMA (Seoul Olympic Museum of Art), gaseste alta semnificatie pentru bojaghi: \u201eAcesta este spatiul la care am visat de mult. Un spatiu deschis \u00een care se repeta SEON, cuv\u00e2nt coreean care evoca mai multe omonime si are mai multe \u00eentelesuri: bunatate, primul, \u00eent\u00e2lnire, sansa, r\u00e2nd, nivel si linie. Iar linia se \u00eent\u00e2lneste cu alta linie si cu alta linie, p\u00e2na ajunge la ZEN\u201c.
\nForumul a continuat cu vizite de documentare \u00een muzeele National Folk Museum, Seul, Muzeul de Broderie Coreeana si muzeul de quilt-uri coreene, Chojun Textile & Quilt Art Museum, Jeil Culture Center, colectia Doamnei Kim Soon Hee, care pastreaza peste doua mii de piese lucrate cu tehnica bojaghi si costume traditionale, accesorii vestimentare si obiecte utilitare brodate manual. Printre piesele traditionale se afla si lucrari contemporane care valorifica potentialul artistic al tehnicii bojaghi si al broderiei manuale.
\nMulti artisti care nu cunosc cultura si traditia coreeana \u00een profunzimea lor adevarata, provenind din culturi si traditii total diferite, s-au apropiat de tehnica traditionala coreeana bojaghi cu mare admiratie, datorita posibilitatilor ce zac \u00een aplicabilitatea acestei tehnici. Acestia au avut o abordare proprie, interpret\u00e2nd materialul din perspectiva potentialului estetic si practic, mai ales \u00een cazul pieselor vestimentare. Tot acest proces artistic consta \u00een valorificarea mostenirii culturale, o perfecta oportunitate de a \u00eempartasi cultura mostenita ca un punct de vedere al trasaturilor traditionale, dar si un exemplu pozitiv pentru creatia textila contemporana \u00een contextul fenomenului globalizarii.
\n\u00cen anul 2010, la European Patchwork Meeting din Alsacia (\u00eent\u00e2lnirea europeana a celor care utilizeaza tehnica patchwork, quilt), Coreea a fost invitata de onoare pe l\u00e2nga alte cincizeci de tari, av\u00e2nd un succes semnificativ si c\u00e2stig\u00e2nd, cu tehnica bojaghi, un mare interes din partea publicului. Anul trecut \u00een San Francisco, la Muzeul de Arta Populara si Meserii, a avut loc expozitia \u201eTextile coreene azi. Traditia \u00eempachetarii\u201c, pe o durata de trei luni, unde au fost expuse at\u00e2t piese traditionale, c\u00e2t si piese textile create de artisti contemporani coreeni.
\nSperam ca \u00een anul 2013 farmecul, valoarea estetica si artistica a creatiilor inspirate de bojaghi, prin bunavointa Doamnei Chunghie Lee, vor putea fi admirata \u00een context contemporan si de publicul din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong>
\nKBF, \u201eFrom Rich Tradition to Contemporary Art\u201c, catalog editat de Beyond and Above, R.I. Providence, SUA, 2012
\nwww.handsofkorea.com
\nVasile Marian, \u201eO istorie a matasii\u201c, Editura Ars Academica, 2009, Bucuresti<\/p><\/blockquote>\nAceasta lucrare a fost realizata \u00een cadrul proiectului \u201eValorificarea identitatilor culturale \u00een procesele globale\u201c, cofinantat de Uniunea Europeana si Guvernul Rom\u00e2niei din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finantare nr. POSDRU\/89\/1.5\/S\/59758.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru un european experienta \u00eent\u00e2lnirii cu o cultura orientala poate avea o semnificatie mult mai profunda, mai adevarata atunci c\u00e2nd are ocazia sa descopere cu propriii sai ochi frumusetile si sa guste din deliciile sale traditionale. Delicii \u00eensemn\u00e2nd nu numai caracteristicile specifice gurmanzilor, ci si apropierea de traditiile locale pastrate de-a lungul veacurilor. Caracteristica Orientului… Cite\u0219te mai mult »Bojaghi, o mostenire impartasita<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13355","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2451,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13355"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13355\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}