{"id":13309,"date":"2012-10-01T10:48:00","date_gmt":"2012-10-01T08:48:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13309"},"modified":"2012-10-01T10:51:57","modified_gmt":"2012-10-01T08:51:57","slug":"prizonierii-intolerantei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/prizonierii-intolerantei\/","title":{"rendered":"Prizonierii intolerantei"},"content":{"rendered":"

C\u00e2nd au fost declansate revoltele din decembrie 2010, multi\u00a0 sperau ca lumea araba se va stabiliza si va trai \u00een pace.
\nUnii au mers mai departe si au crezut ca a fost deschisa calea spre democratie, libertate si prosperitate.
\nActualul val de revolte din statele arabe, al doilea ca amploare si violenta \u00een numai doi ani, impun noi evaluari. Un gest provocator \u2013 ma refer la lansarea filmului \u201eInocenta musulmanilor\u201c \u2013 este contrat disproportionat, cu o violenta care nu se sustine \u00een raport cu pricina. Revoltele confirma \u00eenca o data, din pacate, ca violenta poate fi declansata cu uimitoare usurinta. De aici la conflictul armat, drumul este scurt. Cauzele revoltelor sau ale razboaielor sunt diferite. Dintre acestea, resursele subsolului si repozitionarea strategica nu au disparut niciodata. Acum li se adauga o a treia: dificultatea de a impune un model de democratie. Africa va fi \u00een cur\u00e2nd teritoriul unor mari bulversari care nu exclud razboiul. Rwanda, Burundi, Coasta de Fildes, Somalia, Ciadul, Sudanul au fost poligoane de \u00eencercare. Mali, Republica Democratica Congo, regiunea din sudul Saharei, intrata sub administratie islamica, se afla acum \u00een v\u00e2ltoarea luptelor fratricide.
\nDecolonizarea<\/strong>
\n nu a simplificat istoria<\/strong>
\nUna dintre prejudecatile colonialismului, afirma recent ministrul francez de Externe Laurent Fabius, a fost ridicarea la rang de principiu a ideii incompatibilitatii aspiratiilor democratice cu\u00a0 lumea araba. Parerea este bizara dar functioneaza. De la astfel de opinii s-a dezvoltat o dezbatere serioasa \u00een r\u00e2ndul istoricilor, sociologilor, filozofilor, scriitorilor, \u00een general, \u00een mediul academic din Occident. Teza potrivit careia colonialismul a fost inspirat de un ideal generos, de bune sentimente, a cazut de mult, chiar daca \u00een manualele scolare din Occident ea mai strabate \u00een forme sofisticat ambalate. Putini sunt dispusi sa mai accepte ca lupta \u00eempotriva sclavagismului ar fi fost o idee salvatore a civilizatiei europene. Adevarul este formulat altfel: aceasta lupta a condus la supunerea generalizata a continentului african. Restul este politica. Istoricul Marc Ferro considera ca bilantul global al colonialismului este negativ. Justificarea mareei coloniale prin civilizare si crestinare este negata de incapacitatea colonizatorilor de a depasi prejudecatile rasiale. De aici si necesitatea revederii istoriei colonialismului. Revenind la \u00eent\u00e2mplarile prin care trec popoarele islamice, unii considera ca ratiunea rezistentei lor nu trebuie limitata la particularismul credintelor religioase. Cel mult se poate spune ca \u00een acea parte de lume religia a fixat mai solid ostilitatea fata de vechiul stap\u00e2n. Cu doua mari razboaie neterminate, cel din Irak si Afganistan, cu un conflict cronicizat, cel israelo-palestinian, cu un contencios istoric vechi, cel arabo-israelian, este greu sa se creada ca a sosit timpul libertatii si pacii \u00een lumea islamica. Simpla rasturnarea a dictatorilor arabi, decenii de-a r\u00e2ndul curtati si tolerati de democratiile occidentale, nu putea sa lichideze \u00een timp scurt complicatul destin al acestor state. Lumea araba este \u00eenca ostatica a istoriei. Mai mult dec\u00e2t s-au asteptat atunci c\u00e2nd au sustinut (au initiat!?) revolutiile arabe, liderii democratiilor occidentale se vad surprinsi de amploarea instabilitatii adusa de acestea. Planurile initiale cad sub privirile celor care doreau schimbarea de regimuri. La reuniunea G-8 de la Deauville, din mai 2011, ca alternativa la rasturnarea dictaturilor, puternicii lumii au promis ajutoare financiare pentru consolidarea regimurilor democratice, drepturilor omului si egalitatii dintre barbati si femei \u00een statele musulmane. Proiect care prinde greu contur. \u00centr-un\u00a0 recent raport privind situatia din Siria, ONU depl\u00e2nge violarea drepturilor omului si extinderea acesteia \u00een ritm accelerat.\u00a0 Se recunoaste, astfel, ca, \u00een ciuda declaratiilor initiale \u00eencurajatoare, instalarea \u00een timpul \u201eprimaverii arabe\u201c a unor regimuri noi \u00een statele din Nordul Africii a complicat lucrurile. Cantonarea la respectarea drepturilor omului si a democratiei nu explica pe deplin situatia. Ele au importanta lor, dar problemele cu o greutate mult mai mare sunt \u00eenca si mai putin atacate. Adica, cele care se refera la dezvoltare si la eradicarea saraciei.
\nDemocratia nu intra \u00een tipare<\/strong>
\nLa doi ani dupa \u00eenlaturarea lui Ben Ali, tunisienii\u00a0 sunt \u00eenca \u00een cautarea democratiei. Cea care parea sa le fi fost destinata \u00een decembrie 2010 s-a dovedit subreda. A fost de ajuns sa fie aruncat provocator pe piata un film stupid \u00een care este blasfemiat Profetul pentru ca \u00eencrederea \u00een democratia de tip occidental sa fie zdruncinata. Primul pas \u00eenapoi l-au facut demonstrantii iesiti \u00een strada, la 14 septembrie, sa protesteze \u00eempotriva filmului \u201eInocenta musulmanilor\u201c. Pentru un european acest gest este fara ratiune. Pentru musulmani, nu. S-a vazut din rapiditatea cu care revoltele s-au extins \u00een Yemen, Egipt, Sudan, Libia, Pakistan, Afganistan, Liban. \u00cen acest ultim stat, gruparea Hesbollah rascoleste patura cea mai radicala a islamicilor, siitii. Unul dintre liderii acestei grupari teroriste a declarat ca filmul amintit, despre care se spune ca ar fi fost turnat \u00een Statele Unite, este mai nociv dec\u00e2t atacul lui Rushdie prin romanul \u201eVersetele satanice\u201c, publicat \u00een 1988, arderea Coranului \u00een timpul razboiului din Afganistan sau caricaturile cu Profetul Mahommed publicate \u00een Danemarca, \u00een 2005. Evident, ne aflam \u00een fata unei supradimensionari a reactiilor \u00een spatele carora vechile porniri de razbunare nu pot fi stap\u00e2nite. Reporterii ziarului \u201eLe Monde\u201c au luat interviuri\u00a0 \u00een timpul protestelor. O t\u00e2nara manifestanta pretinde ca se revolta pentru ca \u201eamericanii s-au atins de islam\u201c iar un arab crede ca: \u201eei (americanii) trebuie sa \u00eenteleaga ca nu acceptam sa se atinga nici de Allah, nici de profetii nostri; (acolo, n.n.) este linia rosie a musulmanilor.\u201c Explicatia merita sa fie luata \u00een calcul, dar nu si \u00een serios. Nici gesturile necugetate ale unor islamofobi nu trebuie ignorate. Toleranta face parte si ea din valorile democratiei. Altfel se ajunge la violente, precum cele din statele arabe, unde ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei si ale altor tari au fost luate cu asalt. Pe strazile Tunisului un arab striga: \u201eObama, noi toti suntem Ossama\u201c. Putem sa credem ca este strigatul unui fanatic dar \u00een atentatele teroristilor acestia sunt folositi \u00een prima linie. Desi a condamnat \u00een termenii cei mai fermi atacurile \u00eempotriva misiunilor diplomatice occidentale, sefa diplomatiei europene, doamna Catherine Ashton, a cerut autoritatilor statelor lovite de violentele islamicilor sa se retina de la masuri punitive severe.\u00a0 Este o pozitie concilianta dar greu de acceptat. Ceea ce merita sa analizam cu toata atentia este realitatea ca, deocamdata, fundamentalistii musulmani ram\u00e2n prizonieri ai intolerantei. Pasii \u00eenapoi \u00een istorie sunt posibili si usor de facut.
\nUn ostatic al ideii de razboi<\/strong>
\n\u201eC\u00e2nd privim lumea astazi am zice ca suntem mai degraba la mila evenimentelor \u00een loc sa le provocam noi. Or, una dintre calitatile esentiale ale Americii este de a crea evenimente\u201c. Sunt cuvintele candidatului republican la fotoliul prezidential de la Casa Alba, Mitt Romney, pronuntate la un miting electoral din Fairfax, statul Virginia. Nu este nici o surpriza ca, pe masura ce se apropie de data alegerilor, 6 noiembrie, candidatii la presedintia Statelor Unite ridica voltajul declaratiilor politice. Daca acestea s-ar limita la disputa directa si ar privi numai \u201estarea\u00a0 natiunii americane\u201c, atunci nici un semn de \u00eengrijorare nu avem a ne face. Lucrurile se schimba c\u00e2nd batalia indica directii belicoase. Romney l-a criticat pe presedintele Obama ca a diminuat bugetul militar al Statelor Unite cu 500 de miliarde de dolari. Apetitul republicanilor pentru razboi este cunoscut. Oric\u00e2t de multi ar fi cei \u00eendatorati americanilor pentru lupta lor (din pacate ne-terminata) \u00eempotriva terorismului, oric\u00e2t de mare ar fi impetuozitatea cu care unii vor sa impuna democratia \u00een lume, ram\u00e2n destui cei care considera ca \u00eei va fi greu candidatului republican sa niveleze admiratia mondiala dupa cum \u00eesi doreste el. Romney crede ca \u201elumea are nevoie de o conducere americana. Orientul Apropiat are nevoie de o conducere americana si intentionez sa fiu un presedinte care va \u00eentrupa acest leadership pe care America \u00eel respecta si care ne va face \u00een continuare admirati \u00een toata lumea\u201c. Poate ca ar fi fost trecuta \u00een contul risipei de ambitii electorale o astfel de declaratie daca ea nu s-ar fi produs chiar \u00een saptam\u00e2na c\u00e2nd \u00een lumea araba fusesera declansate proteste antiamericane at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t patru diplomati ai Statelor Unite si-au pierdut viata. Cu logica lui, Romney i-a contrariat p\u00e2na si pe republicani. Unul dintre acestia, ambasadorul Nicolas Burns, consilier de politica externa al fostului presedinte G.W. Bush, s-a declarat consternat si a criticat deschis aceasta declaratie.
\nCe putem spune c\u00e2nd ne trezim \u00een fata unor astfel de opinii? Ram\u00e2nem cu gustul amar ca Mitt Romney este si el prizonier al intolerantei. Una inoportuna, gratuita si periculoasa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd au fost declansate revoltele din decembrie 2010, multi\u00a0 sperau ca lumea araba se va stabiliza si va trai \u00een pace. Unii au mers mai departe si au crezut ca a fost deschisa calea spre democratie, libertate si prosperitate. Actualul val de revolte din statele arabe, al doilea ca amploare si violenta \u00een numai doi… Cite\u0219te mai mult »Prizonierii intolerantei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5470,8274],"class_list":["post-13309","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-lumea-araba","tag-revoltele-din-decembrie-2010"],"views":1317,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13309"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13309\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}