{"id":13283,"date":"2012-09-20T13:44:17","date_gmt":"2012-09-20T11:44:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13283"},"modified":"2012-09-20T13:44:35","modified_gmt":"2012-09-20T11:44:35","slug":"jocul-sursa-de-inspiratie-pentru-designul-de-obiect","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jocul-sursa-de-inspiratie-pentru-designul-de-obiect\/","title":{"rendered":"Jocul, sursa de inspiratie pentru designul de obiect"},"content":{"rendered":"<p>O provocare permanenta \u00een domeniul designului de obiect este cautarea de solutii noi si<br \/>\nde idei inovatoare pentru a fi valorificate \u00een cadrul procesului de concepere a unui obiect. Sursele de inspiratie \u00een design sunt nelimitate, caci, dintr-o observare atenta a unor detalii sau a unor situatii, un designer inventiv poate gasi o solutie noua la o anumita tema.<br \/>\nO astfel de sursa de inspiratie \u00een design e jocul.<br \/>\nPrin intermediul jocului, copilul, \u00eenca din primii ani de viata, \u00eencepe sa-si cunoasca mediul, \u00eenvata, dezvolt\u00e2ndu-si capacitatile fizice si mentale, dar si creativitatea, capacitatile de organizare sau de structurare a informatiilor.<br \/>\nJocul este totodata o fereastra catre imaginar, \u00een care totul poate fi posibil si realizabil. Prin joc se activeaza energii, e o activitate recreativa, put\u00e2nd alunga starile de oboseala, stres sau nervozitate. Un alt rol foarte important al jocului este socializarea. Prin jocuri se interactioneaza cu ceilalti parteneri, se creeaza legaturi si se construiesc grupuri sociale, interese sau teluri comune.<\/p>\n<p>Designul poate actiona pe numeroase paliere, cre\u00e2nd posibilitati noi de comunicare si relationare cu ceilalti membrii ai societatii, prin realizarea sau conceperea unor activitati creative ce pot sa contina elemente adiacente unor jocuri existente.<br \/>\nAv\u00e2nd aceste premise, studentii aflati \u00een anul al doilea la Sectia de Design a Facultatii de Arhitectura de Interior au avut de abordat, \u00een cadrul unui proiect de atelier, realizarea sau reinterpretarea unor jocuri, inclusiv construirea unor obiecte functionale, cu un rol bine definit.<br \/>\nProiectul pe care studentii l-au avut de conceput a trebuit sa respecte c\u00e2teva conditii clare. Prima cerinta a constat \u00een realizarea unui studiu asupra jucariilor sau tipurilor de jocuri existente \u00een acest moment pe piata, deci o documentare riguroasa \u00een prealabil. O conditie importanta a fost legata de materialul folosit, lemnul, care trebuia utilizat \u00een proportie de 80%-90% pentru realizarea noilor obiecte. Aceste jocuri-obiecte trebuia sa fie perfect functionale, construite la scara 1-1.<br \/>\nO alta cerinta importanta a fost alegerea explicita si motivata a grupei de v\u00e2rsta pentru care s-a conceput jocul respectiv. \u00cen fine, creativitatea si inventivitatea pe care fiecare concept de joc trebuia sa le implice au fost conditii esentiale.<\/p>\n<p>Unele dintre aceste proiecte au fost o reinterpretare a unor jocuri existente, altele au venit cu idei si concepte noi, dar si cu seturi de reguli pentru noile jocuri. Totdodata, fiecare concept a avut si o prezentare grafica bazata pe identitatea vizuala a obiectului respectiv.<\/p>\n<p>\u00cen cele ce urmeaza voi prezenta c\u00e2teva exemple ale acestor proiecte.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>SMARANDA ILIE<br \/>\nJoc de inteligenta si atentie,<br \/>\npe suport orizontal<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 14 ani<br \/>\nCoordonatori:\u00a0 Lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<\/p>\n<p>Proiectul a fost conceput plec\u00e2nd de la jocul de GO: o serie de piese de joc, ce contin, fiecare, un set de desene specifice pentru identificarea pe tabla de joc. Regulile sunt aseman\u00e3toare cu acelea alejocului de GO, cei doi participanti urmarind sa se blocheze reciproc prin piesele ce se \u00eempart la \u00eenceputul partidei.<br \/>\nPiesele au fost realizate \u00een totalitate din lemn de balsa, inscriptionat cu desenele aferente. Dimensiunea pieselor de joc ocupa o suprafata de aprox. 50\/50 cm.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ALEXANDRU CRISTEA<br \/>\nJoc modular de perspicacitate<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 10 ani<br \/>\nCoordonatori:\u00a0 Lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<\/p>\n<p>Proiectul realizat, dupa o documentare atenta asupra jocurilor de perspicacitate, propune o solutie simpla de constructie a unei structuri de tip monobloc, dintr-un set de piese confectionate din lemn, bazate pe o serie de volume av\u00e2nd la baza un cub.<br \/>\nProvocarea jocului: rezultatul la care jucatorul trebuie sa ajunga, dupa \u00eembinarea tuturor pieselor, pentru a realiza structura respectiva. Jocul este de mici dimensiuni, 10\/10 cm, este compus din dou\u00e3 volume monobloc, care se obtin prin \u00eembinare modulara, fiind realizat \u00een totalitate din lemn lacuit.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>IULIA MIU<br \/>\nJoc<br \/>\nde perspicacitate si inventivitate<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 12 ani<br \/>\nCoordonatori:\u00a0 Lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<\/p>\n<p>Proiectul urmator, unul dintre cele mai creative, are la baza povestea cufarului de comori pe care jucatorul trebuie sa le descopere, ajung\u00e2nd la valorile din interiorul cufarului. Conceptul a\u00a0 fost inspirat de cutiile japoneze, cu un mecanism complex, realizat \u00een \u00eentregime din lemn, perfect functional, cu o piesa importanta \u2013 cheia principala, pe care jucatorul trebuie sa o descopere pentru a accesa mai departe urmatoarele niveluri ale jocului. Conceptul este foarte interesant, reprezent\u00e2nd rezultatul unei documentari minutioase asupra mecanismelor, jucatorul fiind permanent surprins de mecanismul pe care trebuie sa \u00eel foloseasca, pentru ca, la finalul calatoriei, sa descopere harta de unde va \u00eencepe ultima etapa a jocului cu piese mobile. Jocul este de mici dimensiuni, cutia av\u00e2nd 30\/27 cm.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>FEKETE ROZALINDA<br \/>\nJoc<br \/>\nde \u00eendem\u00e2nare<br \/>\nsi echilibru<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 7 ani<br \/>\nCoordonatori:\u00a0 lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<br \/>\nConceptul proiectului urmareste construirea unei structuri de catre unul sau mai multi jucatori cu un set de piese modulare care se \u00eembina \u00eentre ele, scopul final al jocului fiind echilibrarea tuturor pieselor de joc \u00eentr-o structura tridimensionala p\u00e2na la ultima piesa. Fiecare jucator \u00eembina r\u00e2nd pe r\u00e2nd c\u00e2te o piesa din joc, astfel \u00eenc\u00e2t acestea sa ram\u00e2na \u00een echilibru. Toate piesele jocului sunt realizate \u00een \u00eentregime din lemn, iar structura finala poate ajunge la 40 cm \u00eenaltime.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>ALEXANDRA COSCOVELNITA<br \/>\nJoc<br \/>\nde perspicacitate<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 9 ani<br \/>\nCoordonatori:\u00a0 lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<\/p>\n<p>Proiectul prezentat mai jos este o reinterpretare \u00een spatiu tridimensional a cunoscutului joc \u201esp\u00e2nzur\u00e3toarea\u201c. Este realizat din lemn, cu accesorii de prindere bazate pe balamalele cutiei si sisteme de prindere cu magnet pentru piesa principala a jocului. Jocul cuprinde o cutie pentru piese, care are si rolul de suport pentru \u201esp\u00e2nzuratoare\u201c,\u00a0 textul fiind scris pe o tabla cu ajutorul unei bucati de creta. Jocul include un set complet de litere din lemn.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>VICTOR FIRAN<br \/>\nJoc<br \/>\nde creativitate<br \/>\nsi concentrare<\/p>\n<p>Grupa de v\u00e2rsta \u2013 peste 9 ani<br \/>\nCoordonatori: Lect. dr. scen. Doina Serban<br \/>\nAsist. drd. designer Roland Vasiliu<br \/>\nAsist. designer Romana Topescu<\/p>\n<p>Proiectul a avut la baza o idee foarte interesanta, inspirata din scrisorile cu autor necunoscut, \u00een care fiecare litera are o alta caracteristica si provine dintr-un font diferit. Jocul este alcatuit dintr-un set din lemn cu toate literele alfabetului, inscriptionate separat, fiecare pe c\u00e2te o piesa, ce se poate folosi ca o stampila pe suportul de h\u00e2rtie ce este atasat jocului, cu ajutorul unei calimari si al unei tusiere. Piesele de joc, cutia si sistemul de \u00eenchidere sunt \u00een totalitate realizate din lemn, cu dimensiuni de aproximativ 25\/25 cm.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O provocare permanenta \u00een domeniul designului de obiect este cautarea de solutii noi si de idei inovatoare pentru a fi valorificate \u00een cadrul procesului de concepere a unui obiect. Sursele de inspiratie \u00een design sunt nelimitate, caci, dintr-o observare atenta a unor detalii sau a unor situatii, un designer inventiv poate gasi o solutie noua&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jocul-sursa-de-inspiratie-pentru-designul-de-obiect\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Jocul, sursa de inspiratie pentru designul de obiect<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8268],"class_list":["post-13283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-designul-de-obiect"],"views":1979,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13283"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13283\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}