{"id":13220,"date":"2012-09-20T13:07:20","date_gmt":"2012-09-20T11:07:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13220"},"modified":"2012-09-20T13:08:47","modified_gmt":"2012-09-20T11:08:47","slug":"toamna-se-numara-esecurile-scolare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/toamna-se-numara-esecurile-scolare\/","title":{"rendered":"Toamna se numara esecurile scolare"},"content":{"rendered":"

Luni, c\u00e2nd se vor fi sf\u00e2rsit discursurile primenite cu optimism cinic-utopic ale directorilor si oficialitatilor locale, iar binecuv\u00e2ntarile preotilor vor fi conferit deschiderii anului scolar o falsa tam\u00e2iere metafizica, profesorii \u2013 martori tacuti si nu o data perplecsi ai reformelor ministeriale \u2013 se vor \u00eentoarce la previzibila rutina birocratica si, \u00een cele mai fericite cazuri, la deloc rutinierul proces de predare-\u00eenvatare-evaluare. Nemultumirile mult prea pam\u00e2ntene se vor rosti, \u00eentotdeauna pe o tonalitate joasa (caci \u201econspirativita\u201c cronica molipseste aproape orice cadru didactic \u00eenca din momentul debutului), mai ales \u00een fumoarul raposat conform directivelor europene, \u00eensa reinventat clandestin prin cele mai improbabile cotloane din scoala. R\u00e2ndurile ce urmeaza \u00eencearca sa ofere glas tocmai acestor soapte at\u00e2t de anonime, \u00eenc\u00e2t lasa impresia ca profesorii se revolta doar \u00een privinta subfinantarii sistemului de educatie.<\/strong><\/em>
\nBac-ul Madalinei Pamfile <\/strong>
\nFara a duce deloc \u00een derizoriu dezbaterea despre bacalaureatul din 2012, cred ca o eventuala reformare a respectivului examen national s-ar putea fundamenta si pe cazul absolventei supranumite \u201eeleva lui Radu Mazare\u201c. Adolescenta-vedeta Playboy, posesoare a unui job de asistenta TV la o emisiune ce se \u00eencheia t\u00e2rziu \u00een noapte, remarcata scolar \u2013 foarte probabil \u2013 printr-un absenteism care ar fi recomandat-o pentru corigenta\/ repetentie si \u2013 \u00een mod cert \u2013 printr-o dexteritate elocutiva la limita inteligibilului, a obtinut media generala 7,66 (7,10 la proba scrisa de limba si literatura rom\u00e2na). At\u00e2t de clamata dificultate a subiectelor de la bacalaureat \u00eesi gaseste astfel un trist contraargument. Daca foarte putin instruita Madalina a primit o nota medie, atunci orice elev mediocru, alfabetizat partial si culturalizat pe sfert, are toate sansele sa treaca un astfel de examen facil. Faptul nu este deloc surprinzator pentru profesorii-evaluatori de limba si literatura rom\u00e2na, obligati de barem sa puncteze relativ substantial cele mai incoerente tentative de raspuns ale candidatilor. Nu e locul aici pentru o analiza ampla a subiectelor de bacalaureat, ma marginesc doar sa mentionez ca, indiferent de numarul de greseli de ortografie si de punctuatie, elevul absolvent de clasa a XII-a poate pierde maximum 80 de sutimi.
\nCompromisul titularizarii<\/strong>
\nNici celalalt examen major din \u00eenvatam\u00e2nt \u2013 titularizarea \u2013 nu depasea \u00een anii trecuti gradul mediocru de dificultate. Pentru a obtine un 7 (nota de titularizare) la limba si literatura rom\u00e2na erau suficiente cunostintele de gramatica ale unui elev de clasa a VIII-a si cele de literatura ale unuia de clasa a XII-a. \u00cen 2012, subiectele de la titularizare au fost reformate si, fatalmente, complet deformate. (Un comentariu pertinent despre aceasta viciere definitiva ofera Claudiu Turcus \u2013 \u201eTitularizarea imposturii\u201c, \u00een \u201eObservator cultural\u201c, nr. 636 \u2013 de unde preiau o analogie mai mult dec\u00e2t inspirata: \u201eexamenul de titularizare seamana cu un rezidentiat \u00een care viitorului medic i se chestioneaza competentele teoretice \u00een legatura cu executarea celor mai fine proceduri chirurgicale, dar, imperturbabil, evaluatorul nu este interesat daca t\u00e2narul poate deosebi rinichiul de pancreas ori tractul digestiv de cel urinar. Comisia se declara satisfacuta daca minutiosul candidat nu confunda cordul cu creierul\u201c).
\nNeatinsa a ramas, \u00een schimb, procedura birocratica a titularizarii, spatiu prielnic familiarizarii cu umilinta ori compromisul si, \u00eendraznesc sa afirm, chiar cu forme dintre cele mai variate ale coruptiei. Profesorul care \u00eesi propune sa predea \u00eentr-un liceu valoros se vede, de cele mai multe ori, pus \u00een situatia de a urma un traseu functionaresc pe care \u00eel percepe (\u00een primii ani de \u00eenvatam\u00e2nt) drept absurd, pentru ca, apoi, dupa ce plateste tributul naivitatii, sa \u00eel considere o binecuv\u00e2ntare: cu nota 7 t\u00e2narul dascal se poate titulariza la o scoala dintr-un sat pe care nici macar nu stie sa-l identifice pe harta judeteana, iar noua postura (bine \u00eempanata cu punctaje dob\u00e2ndite prin \u00eendeplinirea celor mai banale activitati scolare \u2013 de la excursii, la pavoazarea claselor, p\u00e2na la participarea apatica la c\u00e2t mai multe cursuri de formare preponderent inutile) \u00eei ofera sansa unui transfer la scoala centrala mult dorita. P\u00e2na la atingerea acestui deziderat, proaspatul titular se detaseaza an de an \u00een cele mai bune licee, ba mai mult, daca beneficiaza de sprijinul unui director binevoitor sau are parte de un context favorabil, nici nu activeaza macar o zi \u00een localitatea unde si-a dob\u00e2ndit calitatea de titular. Saptele obtinut odinioara \u00eei asigura \u00eentietatea \u00een raport cu colegii mai putin abili care vizau continuitatea sau suplinirea, desi acestia au fost evaluati \u00een unul dintre anii urmatori cu nota maxima.
\n7, mai mare dec\u00e2t 10<\/strong>
\nSedinta publica pentru ocuparea posturilor didactice blocheaza o concurenta fireasca prin anularea valorii notelor obtinute la concursul de titularizare. \u00cenainte de a trece la una dintre cele mai hilare mostre de logica aberanta oferite de procesul titularizarii\/suplinirii din 2012, initiez un exercitiu simplu de imaginatie. \u00cen 2011, sa zicem, \u00een judetul Cluj, s-au prezentat doi candidati: Pop a fost notat cu 10, iar Popa cu 7. Pop a refuzat sa devina titular la singurul post vacant, situat la 60 de km de Cluj-Napoca, prefer\u00e2nd \u2013 e usor de \u00eenteles de ce \u2013 suplinirea la un liceu important din municipiu. Popa s-a multumit cu postul respins de contracandidat, dar, \u00een urmatorul an, a ocupat, prin detasare, exact norma didactica a naivului Pop, cu toate ca directiunea si consiliul de administratie al liceului i-au validat acestuia continuitatea. Titularul de 7 e mai pretios pentru sistem dec\u00e2t suplinitorul de 10. Principiile matematicii si ierarhia valorii palesc \u00een fata metodologiilor masluite de functionari care s-au numit odata profesori.
\nCinciul bate zecele<\/strong>
\nCeea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2012 solicita, totusi, o fantezie ceva mai bogata. La \u00eenceputul anului scolar, transferul la cerere si detasarea au fost eliminate. Asadar, profesorii suplinitori care au obtinut continuitate pe baza notelor din 2011 nu aveau nevoie sa se \u00eenscrie la concursul din acest an, suplinirea fiind prelungita prin decizia scolii. Schimbarea din primavara a conducerii ministerului \u2013 asteptata cu siguranta de toate cadrele didactice neafiliate PDL \u2013 a condus, totusi, la reintroducerea abuziva, \u00een vara, a procedurii transferului\/detasarii. Unii profesori si-au pierdut, \u00een consecinta, continuitatea, ba au ramas si complet descoperiti (a se citi fara dosar de concurs depus), neput\u00e2nd participa nici macar la sedinta publica pentru suplinire. Prevazatoare, inspectoratele scolare au initiat, \u00een septembrie, o noua etapa de depunere a dosarelor, numai ca au introdus \u00eenca un criteriu pentru selectarea si ierarhizarea candidatilor: momentul (!!!) depunerii dosarului. Asadar, un alt Pop si un alt Popa au dob\u00e2ndit\u201a la acelasi examen din 2011, nota 10, respectiv nota 5. Ambii au devenit someri la 1 septembrie 2012 si au participat la sedinta publica: Popa, evaluat cu 5, dar cu dosarul depus \u00een aprilie, alege un post \u00eenaintea colegului notat cu 10, care, ametit de schimbarea regulilor \u00een timpul jocului, a am\u00e2nat prosteste adunarea h\u00e2rtiilor si transportarea lor \u00eentr-o camera a inspectoratului. Daca saptele a depasit zecele ani de-a r\u00e2ndul, cine sa se mai \u00eengrijoreze ca si cinciul \u00eei urmeaza exemplul \u00een 2012…
\nSupusenia profesorala<\/strong>
\n\u00cen mod cert, o atare persoana aproape ca nu poate fi gasita \u00een sistemul educational preuniversitar. Spun asta pentru ca, dincolo de experienta personala c\u00e2t se poate de empirica, am trait aproape o cvasi-revelatie ascult\u00e2ndu-l, \u00eentr-o seara, pe directorul unui prestigios liceu din tara (daca nu ma \u00eensala memoria, e vorba de Colegiul National \u201eMircea cel Batr\u00e2n\u201c din Constanta). Rugat de un jurnalist sa evalueze activitatea lui Daniel Funeriu, domnul profesor \u2013 desi evidentiase p\u00e2na \u00een acel punct o amploare culturala si o directete etica magulitoare pentru orice dascal \u2013 raspunde ca domnia sa nu are dreptul sa propuna judecati critice, deoarece ministrul \u00eei este superior institutional si, \u00een conditiile \u00een care l-ar contesta public, nu ar mai fi legitim sa solicite respect din partea profesorilor si elevilor liceului pe care \u00eel conduce. \u00cen opinia domnului director, autoritatea profesionala este asigurata printr-o functie numita politic. Fie si incompetent ori precar intelectual, superiorul trebuie ferit de orice nota corectiva. Respectul nu se c\u00e2stiga, ci este garantat de o titulatura.
\nDe aici, folclorul urban parca \u00eentr-o continua expansiune generat de relatia director-profesori din scolile autohtone. As retine un singur exemplu, parca desprins dintr-o satira de duzina, dar care sintetizeaza expresiv una dintre cauzele majore ale blocajelor sistemului de \u00eenvatam\u00e2nt rom\u00e2nesc. Se non \u00e8 vero, \u00e8 ben trovato. Dupa decizia guvernului de a reduce salariile cu 25%, liderii de sindicat adunau semnaturi pentru initierea grevei generale. Unul dintre directorii importanti dintr-un oras ardelean, asiduu prelucrat ideologic de la centru, pe linie de partid, hotaraste sa \u00eenabuse revolta prin discutii private \u00een biroul domniei sale: pe un profesor \u00eel convinge de importanta pasivitatii \u00een atare chestiuni prin devoalarea unui dosar doldora de pl\u00e2ngeri ale parintilor, pe care, colegial, directorul nu l-a trimis la inspectorat, unei profesoare \u00eei aminteste de semnatura oferita cu ani \u00een urma pe cererea de transfer, altei colege \u00eei atrage atentia ca, dupa ore, este mama unui copil care \u00eenvata chiar \u00een acel liceu, iar, atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lneste o profesoara imposibil de santajat emotional, \u00eei transmite ritos: \u201eV-am considerat mereu o doamna, nu o scandalagie (sic!) care pune interesul personal deasupra celui al institutiei noastre\u201c.
\nDe altfel, \u00eenvatam\u00e2ntul se identifica, prea adesea, cu scoala doamnelor si domnilor \u00eenvaluiti \u00eentr-un cocon elitist, nostalgici dupa statutul dascalului dintr-o idealizata perioada interbelica, dispusi oric\u00e2nd sa se pronunte despre \u00eengeri si despre omul frumos, m\u00e2ndri ca \u00eei predau fiului primarului sau fiicei vreunui judecator, medic sau profesor universitar faimos, nerabdatori sa deschida vreo scrisoare de protest sau sa se accesorizeze cu un papion c\u00e2nd seful ICR se simte lezat, dar complet reticenti fata de participarea la un miting sindical (unde sunt trimisi colegii de la materiile asa-zis mai putin importante, urm\u00e2nd sa le repudieze acestora grosolanul dans al pinguinului).
\nBine\u00eenteles, profesori de o cu totul alta factura, probi intelectual si onesti profesional, mai pot fi \u00eent\u00e2lniti \u00een sistemul autohton de \u00eenvatam\u00e2nt. \u00censa despre domniile lor s-ar putea vorbi alta data, c\u00e2nd festivismul deschiderii anului scolar nu le va umbri onorabilitatea at\u00e2t de fireasca. Deocamdata, o dare de seama despre \u00eenvatam\u00e2ntul preuniversitar rom\u00e2nesc nu poate primi, din pacate, dec\u00e2t un titlu cliseistic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Luni, c\u00e2nd se vor fi sf\u00e2rsit discursurile primenite cu optimism cinic-utopic ale directorilor si oficialitatilor locale, iar binecuv\u00e2ntarile preotilor vor fi conferit deschiderii anului scolar o falsa tam\u00e2iere metafizica, profesorii \u2013 martori tacuti si nu o data perplecsi ai reformelor ministeriale \u2013 se vor \u00eentoarce la previzibila rutina birocratica si, \u00een cele mai fericite cazuri,… Cite\u0219te mai mult »Toamna se numara esecurile scolare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[8238,8241,8239,8240],"class_list":["post-13220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-an-scolar","tag-esecuri-scolare","tag-inavatament-romanesc","tag-sistem-eduactional-in-romania"],"views":1442,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13220"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13220\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}