{"id":13181,"date":"2012-09-13T13:21:19","date_gmt":"2012-09-13T11:21:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13181"},"modified":"2012-09-13T13:21:37","modified_gmt":"2012-09-13T11:21:37","slug":"europa-ne-vrea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-ne-vrea\/","title":{"rendered":"Europa ne vrea?"},"content":{"rendered":"<p>Cosmin Perta, t\u00e2nar scriitor (nascut \u00een 1982), a devenit cunoscut odata cu volumul de versuri publicat la douazeci de ani, \u201eZorovavel\u201c (Ed Grinta, 2002). Au urmat volumele de poezii \u201eSantinela de lut\u201c, Ed. Vinea, 2006, \u201eC\u00e2ntec pentru Maria\u201c, Ed. Vinea, 2007, \u201eBatr\u00e2nul, o divina comedie\u201c, Ed.Charmides, 2009, \u201eFara titlu\u201c, Ed Paralela 45, 2011. Dupa ce s-a format ca poet ava sa se remarce si \u00een genul narativ prin romanul \u201e\u00cent\u00e2mplari la marginea lumii\u201c, Ed. Cartea Rom\u00e2neasca, 2007 si prin volumul de proza \u201eDoua povestiri\u201c, Ed. Tracus Arte, 2010. Au urmat eseul \u201eIntroducere \u00een fantasticul de interpretare\u201c, Ed. Tracus Arte, 2011 si monografia \u201eRadu G. Teposu, rafinament si intuitie\u201c, Ed. MNLR, 2012. De cur\u00e2nd, scriitorul si-a \u00eencercat m\u00e2na si \u00een genul dramatic prin piesa \u201eSa \u00eempusti iepuri e bine aici\u201c, publicata pe portalul www.liternet.ro. Despre aceasta ultima scriere va fi vorba aici.<\/p>\n<p>Europa ne vrea? Ce-ar putea sa faca cu noi? Nu prea stim si, oricum, teatrul \u2013 subiectul care ne priveste pe noi aici \u2013, nu ne \u00eenstiinteaza. Rarii nostri autori de drama sociala sau politica par fascinati mai degraba de cei cu dizabilitati, de romi, de evacuatii de prin case, de pesti, curve etcaetera. Tinerii nostri dramaturgi s-au baricadat \u00een \u201edramaturgia cotidianului\u201c si cazurile ei concrete, punct! Dincolo de ele, o concluzie generala nu prea se arata. Textul lui Cosmin Perta, \u201eSa \u00eempusti iepuri e bine aici\u201c, care o ia usurel de la particular la general, se anunta una dintre exceptiile binevenite. Piesa discuta idei, modele comportamentale si stari de spirit, depasind inteligent faptul divers de importanta minora.<\/p>\n<p>Ne ducem \u00een Occident si buna functionare a sistemului, ca si firescul relatiilor ne fac paf. \u00centorsi, ne sufocam \u00een mitocania din jur si ne readaptam cu eforturi disperate la primitivismul national. Deschidem televizorul si din el se revarsa suvoaie de discurs tribal. Tocmai de coliziunea acestor modele diacronice de civilizatie, cel rom\u00e2nesc si cel vestic, se ocupa piesa lui Cosmin Perta. Rom\u00e2nia se afla \u00een situatia de a importa din cultura rafinata a Occidentului un sistem uman si permisiv dezvoltat \u00een sute de ani. \u00cen tarile europene, dupa care ni se scurg ochii, oamenii au ajuns la un nivel de inteligenta civica gratie caruia \u00eenteleg sa-l respecte pe celalalt. Cam ca Matusa si Unchiul germani din \u201eSa \u00eempusti iepuri e bine aici\u201c. Vizavi, Cosmin Perta asaza modelul societatii rom\u00e2nesti din ultimii douazeci de ani: o civilizatie a tunurilor \u00een care \u201eseamanul\u201c escaladeaza regulile convietuirii calc\u00e2ndu-i pe toti \u00een picioare cu bocancii, \u00een st\u00e2nga si \u00een dreapta.<\/p>\n<p>Talentul dramatic \u00eei dicteaza lui Cosmin Perta sa infuzeze defazajul dintre paradigma europeana si cea nationala cu amanunte c\u00e2t mai suculente. Cum ar fi ca Mama din familia proaspat sosita \u00een vizita \u00een Germania nu a iesit de patruzeci si trei de ani din judet. Adica niciodata! Sau raspunsul copilului la sugestia matusii ca invitatii sa faca un dus dupa drum: \u201enoi acasa facem baie o data pe saptam\u00e2na\u201c. La r\u00e2ndul lui, Unchiul \u00eesi aduce aminte ca singurele jucarii din copilaria rom\u00e2neasca se rezumau la pietricelele din praful ulitei.<\/p>\n<p>Ce a fost comunismul si de ce aratam asa, ce mutatie genetica a produs \u00een noi, cum a schimbat ADN-ul natiei? Cosmin Perta \u00eesi pune cele mai acute \u00eentrebari ale epocii. Textul lui, construit clasic, cu dialoguri clare ca lumina zilei, care curg natural, mai cu seama \u00een situatiile conflictuale \u2013 cu lunga scoatere de ochi si balacareala din cadrul cuplurilor \u2013, si o tipologie limpede contrazisa doar de finalul cu infiltratii suprarealiste, \u00eenainteaza preponderent prin scene de doi. \u201eInsectarul\u201c propus de autor \u00eei etaleaza pe cei trei rom\u00e2ni, Mama, Tata si Copilul, \u00een situatii si caractere lesne recognoscibile. Tatalui, profesor de literatura, \u00eei place sa bea. De regula abtiguit, adoarme si sforaie unde \u00eel prinde somnul, ca de exemplu la masa. Altfel, nimic de zis, un tip sensibil: la plimbare prin parcurile nemtesti, recita din Bacovia si Stelaru, apoi face pipi la copac spre indignarea Matusii, nativa germana. Mentalul lui e ocupat de o bambaleala fara substanta si resturi de discurs comunist. Credincios nevoie mare, \u201eiluzia libertatii\u201c \u00eel \u00eenfricoseaza. Loser prin excelenta, nu se sinucide din frica de Dumnezeu. Confuz din cauza inexistentei binelui si raului \u00een capitalism, \u00een lipsa deci a dusmanului necesar oricarui creier maniheist redus din comunism si postcomunism, Tatalui nu-i mai ram\u00e2ne dec\u00e2t sa le declare ura liberalilor.<\/p>\n<p>Prim-planul \u00een textul lui Cosmin Perta e ocupat de o familie ca milioane din Rom\u00e2nia, cu acuze \u00een foc \u00eencrucisat si o Mama care \u00eei reproseaza Tatalui ca tot ce are copilul mai rau e mostenit din gena masculina. Evident, adversa! Nu putem functiona \u00een armonie, ci doar \u00een sterilitate belicoasa. Reprezentarea Mamei asupra lumii, mustind de infiltratii populare, ca si discursul \u00een care orice propozitie \u00eencepe cu \u201eO, doamne\u201c nu sunt de natura sa furnizeze \u00een educatia fiului nimic de soi \u00een afara unui dureros \u201edeficit de atentie\u201c si a eternelor pedepse conjuncturale.<\/p>\n<p>Care sa fie fundamentul secret al firescului din relatiile dupa care ne \u00eennebunim at\u00e2ta c\u00e2nd dam cu nasul de Occident? \u00cen nici un caz, agresivitatea cultivata \u00een multe dintre familiile rom\u00e2nesti, pentru care cea din \u201eSa \u00eempusti iepuri e bine aici\u201c ram\u00e2ne tipica. Crescut \u00eentr-un cadru iresponsabil si nociv, des \u00eent\u00e2lnit de noi toti, Copilul evolueaza de la un Goe obraznic la \u201ebaiatul de baza pentru gasca de la bloc\u201c (formata din proxeneti, interlopi, hoti de masini m\u00e2na \u00een m\u00e2na cu politia etc.), iar apoi la delincventul juvenil care viseaza la Legiunea Straina. Y compris, cu tot cu haloul ei de putere si bani. Reveriile micului declasat sunt violente si doldora de munitie. Asa ca nu e de mirare ca \u00een asepticul parc german copilul se apuca sa omoare cu sapa toti iepurasii de prin jur.<\/p>\n<p>Care este viitorul acestui model rom\u00e2nesc de civilizatie postcomunista si a tinerelor lui mladite? Nu e greu de imaginat, dar ram\u00e2ne sa cititi piesa lui Cosmin Perta ca sa va edificati cu ochii dumneavoastra.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cosmin Perta, t\u00e2nar scriitor (nascut \u00een 1982), a devenit cunoscut odata cu volumul de versuri publicat la douazeci de ani, \u201eZorovavel\u201c (Ed Grinta, 2002). Au urmat volumele de poezii \u201eSantinela de lut\u201c, Ed. Vinea, 2006, \u201eC\u00e2ntec pentru Maria\u201c, Ed. Vinea, 2007, \u201eBatr\u00e2nul, o divina comedie\u201c, Ed.Charmides, 2009, \u201eFara titlu\u201c, Ed Paralela 45, 2011. Dupa ce&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-ne-vrea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Europa ne vrea?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6891],"class_list":["post-13181","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cosmin-perta"],"views":1193,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13181"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13181\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}