{"id":13144,"date":"2012-09-13T12:23:35","date_gmt":"2012-09-13T10:23:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13144"},"modified":"2015-01-15T16:48:30","modified_gmt":"2015-01-15T14:48:30","slug":"reuniunea-diplomatiei-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reuniunea-diplomatiei-romane\/","title":{"rendered":"Reuniunea diploma\u0163iei rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

De o vreme, practica reuniunilor anuale ale diplomatiei a fost importanta si \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen Franta ea exista de doua decenii. S-a \u00eencetatenit formularea ,,reuniunea diplomatiei\u201c si nu ,,reuniunea\u00a0 diplomatilor\u201c probabil pentru a fi pus accentul pe adaptabilitatea institutiei la evenimente. Reuniunile prilejuiesc evaluarea muncii de peste an a profesionistilor politicii raporturilor dintre state, dar aceasta ram\u00e2ne inaccesibila chiar si curiosilor. Vizibilitatea publica este conferita obiectivelor mari de\u00a0 politica externa. Sefi de stat, de guvern, ministri de Externe, invitati de marca straini prezenti la astfel de reuniuni proiecteaza viziunea lor asupra evenimentelor sub zodia carora traim.
\nTeme de interes pentru diplomatie<\/strong>
\nAt\u00e2t c\u00e2t am putut urmari prin intermediul presei internationale (singura sursa de documentare pentru cronica saptam\u00e2nala pe care o sustin la ,,Cultura\u201c), \u00een fata diplomatilor ram\u00e2n deocamdata temele vechi: razboaiele, criza, reasezarea noilor poli de putere \u00een lume. Este posibil sa apara una noua, impusa de natura schimbarilor \u00een care au intrat statele islamice: avatarurile democratiei. Criza va trebui \u00eenteleasa, dupa unii, ca un blestem ciclic cu actori diferiti. Cea prin care trecem acum este prezentata ca\u00a0 opera a bancherilor care au decuplat interesul lor pentru profituri imense de\u00a0 riscurile \u00een care pot sa \u00eempinga lumea. Razboiul ram\u00e2ne, si el, un mijloc de profituri cam de aceeasi natura. Cel din Afganistan se apropie de o solutie finala pe fondul hotar\u00e2rii mai multor state de a-si retrage trupele din operatiunile de razboi. Nu este si cazul Rom\u00e2niei. Semnificativa si cu pondere devine hotar\u00e2rea presedintelui francez Hollande care \u00eesi tine promisiunea din alegeri de a retrage trupele franceze combatante p\u00e2na la sf\u00e2rsitul acestui an. Ram\u00e2n unele ,,detaliile\u201c, printre care cele ale valorificarii imensului material de razboi deplasat de fostul presedinte Sarkozy \u00een Afganistan. Dupa unii, aceasta operatiune se va transforma, prin v\u00e2nzare, \u00eentr-o buna afacere pentru statul francez. Iata un subiect de analiza \u00een laboratoarele diplomatice. Razboiul din Siria ar putea capata proportii \u00eengrijoratoare. Dosarul sirian a revenit deja \u00een Consiliul de Securitate. Sa adaugam la acest sumar inventar de teme alegerile din Statele Unite, din Germania, posibilele si asteptatele schimbari de garda \u00een China, reuniunea NATO de la\u00a0 Chicago si vom constata ca toamna diplomatilor este bogata. Voi reveni asupra acestor evenimente. Deocamdata, sa revenim acasa.
\nReuniunea diplomatiei rom\u00e2ne<\/strong>
\nEvenimentul cel mai important al vietii noastre politice de la \u00eenceputul lui septembrie este, fara \u00eendoiala, reuniunea diplomatiei rom\u00e2ne, tinuta la Bucuresti, \u00een perioada de 3-6 septembrie, sub deviza ,,Viziune si perspective. Rom\u00e2nia 2020\u201c. Stiu ca odata cu reluarea sesiunii parlamentare vom reintra \u00een caldurile\u00a0 politicii interne si vom reveni la realitate. Dar, deocamdata, sa ne oprim la acest eveniment pentru ca el a readus \u00een fata rom\u00e2nilor speranta ca putem discuta civilizat despre politica. Adunarea diplomatilor rom\u00e2ni a avut loc la sf\u00e2rsitul (speram!) unei perioade de tensiuni considerabile \u00eentre Bucuresti, Bruxelles si Berlin. \u00cen discursurile lor, primul ministru Victor Ponta si ministrul de externe Titus Corlatean nu au escamotat dificultatile \u00een care a fost aruncata Rom\u00e2nia de aceste tensiuni. Nu ar fi avut nici o ratiune. Si nici ceilalti invitati, presedintii de Camere parlamentare, nu au cazut \u00een\u00a0 ispita. Slava Domnului! Cred ca ideea care a contribuit, daca nu chiar a impus, echilibrarea dezbaterilor a fost introducerea \u00een program a marcarii a 150 de ani de la crearea Ministerului de Externe. Importanta traditiei a fost sustinuta printr-o interventie plina de farmec de istoricul Neagu Djuvara, fost diplomat rom\u00e2n \u00een epoca antebelica. Elegant, venerabilul istoric a \u00eempins trecutul diplomatiei rom\u00e2nesti \u00een timpuri cu mult mai \u00eendepartate dec\u00e2t cel, important desigur, fixat prin crearea Departamentului Treburilor din Afara. Preferintele domniei sale pentru virtutile domnitorilor preferati din motive subiective (unele tin chiar de picanterii) au fost aplaudate copios.
\nTrasarea perspectivelor a cazut \u00een grija prim-ministrului si a ministrului de Externe. Substanta fierbinte a episodului Bruxelles a fost \u00eenca resimtita si a intrat, at\u00e2t c\u00e2t public s-a putut spune, \u00een directiile imediate de actiune ale diplomatiei rom\u00e2nesti. Sintetizate, explicate cu acribie si limpezime politica, acestea ar fi: constanta\u00a0 \u00een \u00eendeplinirea angajamentelor ce decurg din integrarea euroatlantica si din parteneriatul strategic cu SUA, protectia rom\u00e2nilor din strainatate, oricare ar fi statutul lor istoric, cultural sau economic, prioritatea relatiilor cu Republica Moldova, relatii normale si benefice cu partenerii traditionali si cu vecinii apropiati, deschiderea orizonturilor spre parteneriate speciale cu puterile emergente, China, India, Brazilia, re\u00eennodarea legaturilor economice cu state din Orientul Mijlociu si Apropiat, Africa si America Latina.
\nPremierul Victor Ponta: \u201eVreau sa reafirm faptul ca politica externa a Rom\u00e2niei va ram\u00e2ne axata pe decizii strategice si coordonate credibile, predictibile, stabilite de mult timp. Aceste coordonate trebuie continuate indiferent de schimbarile politice interne, schimbari care, de altfel, au loc \u00een orice democratie\u201c. Ministrul de Externe Titus Corlatean: \u201eSecuritatea si prosperitatea nationala ram\u00e2n str\u00e2ns legate de vitalitatea structurilor din care Rom\u00e2nia face parte, \u00een primul r\u00e2nd UE si NATO, dar si OSCE si Consiliul Europei. Am devenit \u00een mod voluntar parte la aceste structuri, adaug\u00e2nd\u00a0 principiile si valorile lor \u00een modul intern de functionare, iar acesta va ram\u00e2ne \u00een continuare un \u00abacquis\u00bb fundamental al societatii rom\u00e2nesti\u201c.\u00a0 Detalierea acestor obiective va intra \u00een laboratorul diplomatiei. Acolo intervin nuantele. Expunerile publice, asa cum am constatat, nu lasa nici un loc de \u00eendoiala ca tinerii nostri guvernanti, prim-ministrul si ministrul de externe, vor gasi modalitatile de adaptare a cailor de actiune ale diplomatiei pusa \u00een serviciul Rom\u00e2niei. Situatia si timpul impun operatii imediate si ferme pentru ca, nemeritat, Rom\u00e2nia a intrat din nou \u00een tensiuni pentru care nu are nici o vina. Pretexte se gasesc. Mai nevinovat este cel al beneficiului de imagine urmarit \u00een preajma unor alegeri; cel mai suparator este cel st\u00e2rnit de vanitatea de consolidare a autoritatii; cel mai periculos este cel care ascunde interese greu de anihilat.
\nReuniunea diplomatiei rom\u00e2ne ma obliga la o constatare.\u00a0 Ascult\u00e2ndu-l pe prim-ministru \u2013 a avut o interventie echilibrata si calculata \u2013, am vazut ca a recurs la pilde pentru a spune un adevar simplu: opozitia nu este dispusa sa renunte la armele de care s-a folosit \u00een vara pentru a rec\u00e2stiga puterea cu sprijin din afara. Domnia sa a evocat gluma pusa pe seama opozitiei libiene care ar fi cerut\u00a0 partenerilor externi sa bombardeze tara pentru a arata ca Libia nu este bine condusa. \u00cei apreciez umorul, dar eu unul \u2013 am mai scris-o chiar \u00een \u201eCultura\u201c \u2013 cred \u00een continuare ca suntem \u00eendreptatiti sa cunoastem substanta discutiilor de la Bruxelles pe care domnia sa le-a avut cu dl Barroso. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ceea ce ni se spune chiar de catre unii oficiali de-ai nostri nu se regaseste \u00een mesajul transmis reuniunii de la Bucuresti de dna Catherine Ashton, \u00eenalt reprezentant U.E. pentru afaceri externe si politici de securitate. Alegatiile unora, sustinute de declaratii ale doamnei Viviane Reding, devenite Biblie pentru unii analisti, sunt tot mai st\u00e2njenitoare. Diplomatia rom\u00e2neasca a trecut adesea prin momente care i-au solicitat abilitatea si forta. Istoricul Neagu Djuvara a amintit unele din care se \u00eentelege ca nu putem avea numai prieteni. Amintesc si eu unul. \u00cen primavara anului 1939, ministrul de externe Grigore Gafencu \u00eencearca sa puna la adapost Rom\u00e2nia de urgia razboiului care ne astepta. El face un turneu \u00een toate marile capitale europene. \u00cen drum spre Roma se \u00eentreba ce sa-i spuna lui Mussolini \u00een afara de calpele cuvinte privind romanitatea celor doua state, bune numai pentru discursuri protocolare. Stia ca Italia a fost \u00eentotdeauna ostila Rom\u00e2niei. Cu toate acestea, nu a renuntat la demersul lui.
\nInvitati speciali la reuniunea diplomatiei rom\u00e2ne au fost dl Grigol Vashadze, ministrul georgian de Externe si dl Oleg Efrim, ministrul Justitiei din Republica Moldova, care au vorbit despre perspectivele statelor lor de integrare \u00een Uniunea Europeana. Interventii de mare interes. Si, totusi, \u00eemi permit sa nu-mi ascund o nedumerire. Ministrul Titus Corlatean a mentionat si de aceasta data, asa cum a facut-o \u00een at\u00e2tea situatii, ca relatiile Rom\u00e2niei cu Republica Moldova intra \u00eentre marile prioritati ale politicii noastre externe. O declaratie responsabila si necesara. Ministrul Oleg Efrim, care a avut acoperirea mandatului prim-ministrului Republicii Moldova, nu a vorbit \u00een aceiasi termeni. De ce oare?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De o vreme, practica reuniunilor anuale ale diplomatiei a fost importanta si \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen Franta ea exista de doua decenii. S-a \u00eencetatenit formularea ,,reuniunea diplomatiei\u201c si nu ,,reuniunea\u00a0 diplomatilor\u201c probabil pentru a fi pus accentul pe adaptabilitatea institutiei la evenimente. Reuniunile prilejuiesc evaluarea muncii de peste an a profesionistilor politicii raporturilor dintre state, dar… Cite\u0219te mai mult »Reuniunea diploma\u0163iei rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[8214,4],"class_list":["post-13144","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-diplomatia-romana","tag-editorial"],"views":1670,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13144"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13144\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}