{"id":13117,"date":"2012-09-06T13:00:32","date_gmt":"2012-09-06T11:00:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13117"},"modified":"2012-09-06T13:01:23","modified_gmt":"2012-09-06T11:01:23","slug":"inventarea-tenisului-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-5\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (5)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Filmul mintii bate teatrul realitatii. Proiectia imaginara si reveria prospectiva permit o calatorie desprinsa parca de conditionarile materiale. Activ\u00e2nd acesta functie mentala, putem sa ne plimbam cum dorim pe axa temporala, avem libertatea de a poposi \u00een orice epoca istorica si pe orice meridian, fara restrictii de ordin fizic. Din aceste motive, filmul e mai fluid hermeneutic dec\u00e2t scena, care nu permite dec\u00e2t o relevare simbolica marginita a realitatii.<\/strong> <\/em><br \/>\nPlec\u00e2nd de la aceste consideratii minimale, va invit sa survolam istoria si veacurile, pe firul descris cu at\u00e2ta inspiratie si devotiune de autorul francez Jean-Christophe Piffaut, custodele celebrului Tenniseum de la Roland Garros, Porte d\u2019Auteuil si autorul volumului \u201el&#8217;Invention du tennis\u201c. Asadar, de la articolul lui Diderot din \u201eEnciclopedie\u201c dedicat mingii cu care se practica jeu de paume sa trecem acum \u00eentr-alta epoca, una mult mai pragmatica, dar si mult mai sociala dec\u00e2t perioada naiva si generoasa \u00een care au trait enciclopedistii francezi. Este vorba despre mult hulita si totusi fabuloasa epoca victoriana, c\u00e2nd britanicii au scornit, pornind de la apetitul lor traditional pentru competitii si jocuri, pentru \u00eenfruntari reglementate de norme, majoritatea sporturilor de relevanta mondiala ale prezentului. Printre acestea, fireste, tenisul&#8230;<br \/>\nDeci, atunci c\u00e2nd \u00een 1874 maiorul englez Clopton Wingfield \u00eesi \u00eenregistreaza inventia la societatea londoneza ce pastoreste afacerile pe baza de brevet si copyright, mingea la care face referire cel care botezase varianta moderna a tenisului cu denumirea elina de Sphaeristike (literal: minge jucata) era deja una din cauciuc (traiasca coloniile de dincolo de mare ale Imperiului britanic!). Tehnologia este \u00eensa una mai veche, ea dat\u00e2nd din 1850 si apartin\u00e2nd unui nume arhicunoscut (si astazi) de industrias cu mare succes, nimeni altul dec\u00e2t Goodyear, producatorul celebrelor anvelope auto.<br \/>\nPeste doar trei ani, \u00een 1877, atunci c\u00e2nd are loc prima editie a celui mai vechi turneu de tenis din lume, competitia de la All England Tennis and Crocquet Club, citeste Wimbledon, mingea oficiala a concursului respecta \u00eentocmai indicatiile tehnologice profesate de Goodyear si transformate \u00een brevet obligatoriu. Evident, mingile englezilor se bucura de alte calitati, naturale si tehnice, dec\u00e2t cele, deja primitve, pe baza carora se realizau mingile jucatorilor francezi din competitiile jeu de paume. Diferentele sunt majore. Cauciucul si sistemul de asamblare, tesatura de p\u00e2sla, greutatea si sistemul de conservare reprezinta certe elemente de progres, care modernizeaza practic jocul. Peste o suta treizeci de ani, de pilda, \u00een 2007, greutatea mingii de tenis variaza \u00eentre 56 si 59,4 grame, iar diametrul acesteia comporta o variatie \u00eentre 6,541 si 6,858 centimetri, acestea fiind de altfel si normele impuse de Federatia Internationala.<br \/>\n\u00cen prezent, ca urmare a diversificarii tehnologiei de constructie a rachetelor, bazate pe metale si materiale din industria aeronautica, dar si a racordajelor, realizate din polimeri extrem de elastici, viteza la serviciu a crescut exponential (recordul a fost batut chiar \u00een 2012 de australianul Sam Groth, care a servit cu 263 de kilometri pe ora!), ca si pericolul de accidentare grava a tenismanilor aflati la retur. De aceea, din ratiuni de siguranta, oficialii tenisului mondial fac eforturi pentru a limita elasticitatea si consistenta mingilor.<br \/>\nAnii 1920 sunt martorii unei noi inventii: cutia (tubul) de mingi presurizata, care asigura o pastrare \u00een conditii excelente a bolizilor albi. Ideea a apartinut unui producator american, care a avut revelatia ca mingile, supuse presiunii \u00eentr-o carcasa metalica \u00eenchisa ermetic, \u00eesi conserva vreme \u00eendelungata calitatile de elasticitate si textura. S-a obtinut \u00een acest fel o sporire a duratei de viata a mingilor, fara ca acestea sa sufere de depresurizare c\u00e2ta vreme capacul metalic este sigilat. Aspect interesant, desi inventia a fost brevetata cur\u00e2nd dupa Prima Conflagratie mondiala, a trebuit sa mai treaca o jumatate de veac pentru ca acest procedeu sa fie generalizat, aspect surprinzator, dar perfect inteligibil daca e sa tinem seama de conservatorismul at\u00e2t de specific anglo-saxonilor si sportului alb&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Filmul mintii bate teatrul realitatii. Proiectia imaginara si reveria prospectiva permit o calatorie desprinsa parca de conditionarile materiale. Activ\u00e2nd acesta functie mentala, putem sa ne plimbam cum dorim pe axa temporala, avem libertatea de a poposi \u00een orice epoca istorica si pe orice meridian, fara restrictii de ordin fizic. Din aceste motive, filmul e mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-5\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (5)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-13117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":1117,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13117"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13117\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}