Departe de a mai fi un simplu \u201esujet\u201c de conversatie pentru gospodinele de la coada \u2013 loc de socializare \u00een timpul socialismului \u201emultilateral dezvoltat\u201c \u2013 sau la o ceasca de cafea \u00een sufrageria bunicii, pregatirea bucatelor si servirea mesei au intrat de mult \u00een atentia oamenilor de stiinta, fac\u00e2nd obiectul unei discipline academice cu hotare si noime ferme, numita etnologia alimentatiei sau, \u00een spatiul antropologiei culturale americane, food-ways.
\nUniversitarul iesean Petru Ursache, astazi putin trecut de 80 de ani, unul dintre\u00a0\u00a0 patriarhii folcloristicii si etnologiei rom\u00e2nesti, a ramas, dupa ce colegii de generatie\u00a0\u00a0\u00a0 (Nicolae Bot, n. 1929, Monica Bratulescu, n. 1930, Ioan Serb, n. 1932, Nicolae Rosianu, n. 1935) si chiar altii mai tineri (Vasile Tudor Cretu, n. 1938, Ion Seulean, n. 1939, Lucia Berdan,
\nn. 1942 etc.) ne-au parasit cu grabire, a ramas, zic, ca \u201esingur printre etnologi\u201c, asemenea olteanului genial\u00a0 stramutat, pentru o vreme, la Iasi, \u201esingur printre poeti\u201c, sa \u00eenfrunte, alaturi de luptatoarea sa sotie, prozatoarea Magda Ursache, vremea si vremurile.
\nPetru Ursache se arata a fi, prin scrierile sale care se succed \u00eentr-o cadenta sustinuta, nu doar foarte prodigios, dar si foarte deschis spre nou. Caci, desi debutul sau editorial, cu monografia revistei \u201eSezatoarea\u201c (1972), fosta teza de doctorat, elaborata sub\u00a0 \u00eendrumarea profesorului Mihai Pop, la Universitatea din Bucuresti, \u00eel arata a fi \u00eentors cu fata mai mult spre trecut, catre traditie (publicatia lui Artur Gorovei fiind exponenta, prin excelenta, a acestei orientari), scrierile urmatoare scot \u00een evidenta preocuparea sa pentru aceeasi substanta \u2013 vechea cultura traditionala a poporului rom\u00e2n \u2013 tratata \u00eensa \u00eentr-o\u00a0\u00a0 maniera moderna, din perspectiva estetica (\u201ePoetica folclorica\u201c, 1976, \u201eProlegomene la o estetica a folclorului\u201c, 1980, \u201eEtnoestetica\u201c, 1998, \u201eCazul Marie sau despre Frumos \u00een cultura orala\u201c, 2001), etnologica (\u201eEseuri etnologice\u201c, 1986, titlu dat de editor, fortat de \u201ecomandamentele\u201c epocii, \u00een loc de, \u00een intentia autorului, \u201eMoartea formei\u201c, cum marturiseste acesta \u00eentr-un interviu acordat scriitorului Cassian Maria Spiridon, aparut \u00een \u201eConvorbiri literare\u201c, 4 (64), 2001, si reluat \u00een numarul omagial pe care \u201eRastimp\u201c. Revista de cultura si traditie populara, anul XIV, nr. 1 (55), 2011,\u00a0 care apare la Drobeta-Turnu Severin, sub redactia neobositului Isidor Chicet, i-l dedica\u00a0 etnologului la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 80 de ani), filosofica (vezi \u201eEtnosofia\u201c, 2006), religioasa (vezi \u201eMic tratat de estetica teologica\u201c, 1999), etica etc.
\n\u00cen fapt, \u00eencerc\u00e2nd mereu alte moduri de abordare a literaturii populare, etnologul de la Iasi s-a situat permanent \u00een contra directiei (ca sa citam o sintagma celebra a\u00a0 esteticianului Titu Maiorescu, caruia P. Ursache \u00eei dedica o monografie, \u00een 1987) dominante la un moment dat \u00een folcloristica rom\u00e2neasca, mai ales \u00een contra\u00a0 contemporanilor sai ieseni, unii dintre ei prea atasati de traditie \u00eentr-un sens restrictiv si prea vehementi \u00eentru sustinerea acesteia ca expresie a arhaicitatii, vechimii, trainiciei, neschimbarii..
\nCartea \u201eBucataria vie. File de antropologie alimentara\u201c (Junimea, 2011) este o mostra elocventa \u00een acest sens. Si aici autorul pare a face abstractie de (aproape) tot ce s-a scris la noi si aiurea \u00een acest domeniu, mai putin scrierile lui Mihai Lupescu, colaborator al revistei \u201eSezatoarea\u201c, autor al unei lucrari de pionierat \u00een domeniu, \u201eBucataria taranului rom\u00e2n\u201c, trimisa spre tiparire la Academia Rom\u00e2na \u00eenca din 1916, dar ramasa \u00een manuscris p\u00e2na \u00een anul 2000, c\u00e2nd a vazut lumina tiparului la Editura Paideia cu o prefata de Radu Anton Roman, Studiu introductiv si bibliografie de Maria Rafaila, Postfata de Antoaneta Olteanu, si de cele ale lui Radu Anton Roman, intens mediatizate si \u201egustate\u201c de varii categorii de cititori, intrate, dupa moartea autorului, \u00een categoria culturii de masa sau \u201ede consum\u201c. La fel, nu putea sa scape atentiei etnologului nici eseul filosofic al lui Anthel\u00e8me Brillat-Savarin, \u201eFiziologia gustului\u201c, 1825 (trad. rom. 1988), mentionat timid \u00een vreo doua locuri, macar ca \u201ejucareaua\u201c frantuzului este socotita \u201ecap si \u00eencepatura\u201c\u00a0 pentru o filozofie a pregatirii bucatelor si a servitului mesei: \u201eCu Brillat-Savarin \u2013 scrie un continuator plin de spirit al acestuia \u2013 asistam la un demers propriu-zis filozofic ce poate fi \u00eenscris \u00een istoria ideilor. Institutia nu-i va face loc, pentru ca el si-a ales drept obiect ceva ce, pentru puristi, nu poate avea demnitate: gustul, hrana, alimentele, trupul. \u201ePhysiologie du go\u00fbt\u201c este o carte de filozofie, este cu mult prea pripit sa o reducem, cum adesea s-a facut, la o culegere de anecdote de spus la masa, la o gramada de istorioare gurmande amuzante, sau la o lucrare atipica, de genul jurnal de bord al unui fin cunoscator, ba chiar al unui m\u00e2ncau. Demersul reflexiv al lui Brillat-Savarin trebuie inclus \u00een curentul putin citit, si \u00eenca si mai putin studiat, al Ideologilor\u201c (Michel Onfray, \u201eRatiunea gurmanda. Filosofia gustului\u201c (1995, trad. rom. Editura Nemira, 2000, p. 73).
\nNici cartea confratelui Petru Ursache nu este, cum lasa sa se \u00eenteleaga subtitlul, un studiu de\u00a0 \u201eantropologia alimentatiei\u201c, macar ca structura ei releva o viziune antropologica: \u201ehrana, limbaj primordial\u201c, \u201ecrud\u201c si \u201egatit\u201c dupa porunci si legi\u201c, \u201ehrana si magie\u201c, \u201emitologie si istorie\u201c, \u201ehrana taranului rom\u00e2n\u201c etc., fiind, mai degraba, un excurs, facut cu bun-gust, prin literaturile lumii, de la epopeea lui Ghilgames si textele veterotestamentare p\u00e2na la scrierile autorilor rom\u00e2ni (mai ales) de la Negruzzi si Kogalniceanu p\u00e2na la Pastorel Teodoreanu si Mihail Sadoveanu..
\n\u00cen special opera acestuia din urma, unul dintre literatorii preferati ai universitarului iesean (vezi selectia de eseuri, Sdoveniz\u00e2nd, sadoveniz\u00e2nd\u2026, 1994, editia a doua 2005) este citita cu placere, cu delectare putem zice, cunosc\u00e2nd unele dezvoltari \u00een \u201eBucataria vie\u201c, precum, spre exemplu, \u00eensemnarile despre re\u00eentoarcerea, fortata, \u00een natura a Genovevei de Brebant, \u00een versiunea \u201ede autor\u201c \u201eMaria Sa Puiul Padurii\u201c: \u201eDupa multe zile de cautari, Doamna Genoveva gasi, \u00een sf\u00e2rsit, \u00eentr-un fund de v\u00e2lcea, izvorul de slatina de care avea nevoie si astfel putu sa se foloseasca de alte daruri ale padurii. P\u00e2nisoarele, r\u00e2scovii si hribii aparura pe vetrita din jurul focului si \u00een siraguri lungi la soare pentru proviziile de iarna\u2026\u201c. A se compara hrana aceasta silvestra cu m\u00e2ncarurile servite la ospatul cavalerilor pregatiti sa plece \u00eentru apararea crestinatatii: \u201eDoamna Genoveva priveghea de-aproape miscarea slujitorilor. Deserta pe tavi mari de arama multe din bunatatile camarilor ei: peste afumat, grasime de porc alba ca laptele, pandispanduri cu mere \u2026\u201c.
\nCapitolul cel mai \u201eantropologic\u201c al cartii, care face trimitere vizibil, prin titlu, la studiul fondator al lui Claude L\u00e9vi-Strauss, \u201eLe Cru et Cuit\u201c din \u201eMythologiques\u201c, a fost oferit, cu gentilete, de autor, pentru a fi publicat \u00een volumul omagial, alcatuit de colegii de Catedra cu ocazia \u00eemplinirii, de catre semnatarul acestor r\u00e2nduri, a v\u00e2rstei de 70 de ani,\u00a0 \u201eExigentele si actualitatea lecturii etnologice. In honorem Nicolae Constantinescu\u201c, editori Narcisa Stiuca si Adrian Stoicescu (Editura Universitatii din Bucuresti, 2012, p. 111-120)1, gest pentru care \u00eei multumesc si \u00eei ram\u00e2n \u00eendatorat.
\nOriginala \u00een sine, \u00een felul de a pune problemele si de a le rezolva, scrierea universitarului iesean aduce \u00eenca un spor de noutate prin antologia de texte pe teme gastronomice selectate, \u00eentr-o ampla anexa, \u00eent\u00e2i din opera lui Mihail Sadoveanu, r\u00e2nduite \u00een capitole sugestiv numite: \u201etraditia la ea acasa\u201c, \u201eprilejuri de calatorie si popasuri\u201c, \u201eospetie si chef\u201c, \u201ecafea si vin\u201c, \u201ebucate si povesti de v\u00e2natoare\u201c, apoi din poeti rom\u00e2ni \u00een ale caror creatii s-au strecurat aluzii alimentare, de la I. Budai-Deleanu la Tudor Arghezi, Ion Pillat, Ion Minulescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Stefan Baciu, p\u00e2na la cei \u201efoarte contemporani\u201c, poeti si prozatori adunati \u00een \u201epustiul \u00eenfloritor de la terasa MNLR\u201c si care \u201ese apleaca de la\u00a0 mese cu dexteritate si gratie\/ si iau cu halbele din r\u00e2ul Iordanului\/ inspiratie pentru \u00eenca o generatie literara\/ p\u00e2na apar Grosan cu Buduca si Marian Draghici\/ si vine si Suciu si face ecluza pe apa Iordanului\/ si tot wiskey-ul lumii acesteia berea si coniacele celeilalte lumi\/ vor curge numai si numai \u00eenspre mesele lor\u201c.
\nCu cele mai recente carti ale sale, P.U. se dovedeste a fi mai t\u00e2nar spiritual si mai updatat, dec\u00e2t confratii sai nascuti cu un deceniu \u00een urma sau chiar mai t\u00e2rziu, \u00eencremeniti \u00een proiecte reverentioase dar\u00a0 mai putin fructuoase si \u00een atitudini iconoclaste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Departe de a mai fi un simplu \u201esujet\u201c de conversatie pentru gospodinele de la coada \u2013 loc de socializare \u00een timpul socialismului \u201emultilateral dezvoltat\u201c \u2013 sau la o ceasca de cafea \u00een sufrageria bunicii, pregatirea bucatelor si servirea mesei au intrat de mult \u00een atentia oamenilor de stiinta, fac\u00e2nd obiectul unei discipline academice cu hotare… Cite\u0219te mai mult »De gustibus… Bucate si bucati literare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8196,7664],"class_list":["post-13094","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-food-ways","tag-petru-ursache"],"views":2795,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13094"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13094\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}