{"id":13066,"date":"2012-09-06T12:28:26","date_gmt":"2012-09-06T10:28:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=13066"},"modified":"2012-09-06T12:28:40","modified_gmt":"2012-09-06T10:28:40","slug":"sasa-pana-multiplicarea-unei-carti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sasa-pana-multiplicarea-unei-carti\/","title":{"rendered":"Sasa Pana: multiplicarea unei carti"},"content":{"rendered":"

Sasa Pana, Prezentari, editie \u00eengrijita de Vladimir Pana si Ion Pop, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Ion Pop, Bucuresti, Editura Tracus Arte, 2012, 274 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

O editie are impact daca \u00eendeplineste doua conditii. Una este intrinseca. Tine de calitatile scrierilor incluse. Cealalta este auxiliara. Se refera la dibacia filologica a \u00eengrijitorilor. \u00cen proportie cov\u00e2rsitoare, valoarea unei munci de acest gen provine din iscusinta aparatului care gestioneaza textul. Astfel, pazirea amanuntelor (corectitudinea informatiilor), trecuta la periferia cercetarilor de G. Calinescu \u00een \u201eTehnica criticii si istoriei literare\u201c, se dovedeste indispensabila. Altminteri, opera nu beneficiaza de toate atuurile necesare congruentei \u00eentre litera si spirit. Editarea presupune, \u00eenainte de orice, disputa asupra maruntisurilor. Absenta lor diminueaza eleganta si autoritatea.<\/strong><\/em>
\nRecuperari, tovarasii, expertize<\/strong>
\nDin pacate, recenta restituire a primei lucrari de sinteza a fenomenului avangardist rom\u00e2nesc se remarca exclusiv prin \u00eensemnatatea eseurilor. Proiectate sa apara la Editura Fundatia Regala pentru Literatura si Arta (1947 sau 1948), \u201ePrezentarile\u201c elaborate de Sasa Pana n-au mai fost publicate din pricina abdicarii lui Mihai I si, \u00een consecinta, a desfiintarii forurilor patronate de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. De altfel, de la predarea dactilogramei, p\u00e2na la primirea planselor tipografice, au trecut mai bine de douasprezece luni, perioada \u00een care anumite institutii au fost confiscate si transformate \u00een unelte ale st\u00e2ngii totalitare. Lamuriri aduce Vladimir Pana, fiul prozopoetului: \u201eNumai ca, \u00een octombrie 1948, c\u00e2nd se petrec acestea, \u00een urma evenimentului stiut de la finele anului precedent, Fundatia regala nu mai exista, iar noii factori de decizie \u00eesi ascutisera vigilenta si considerau nepublicabile texte laudative despre \u00abdecadentii\u00bb Apollinaire sau Tristan Tzara ori despre Kafka sau Claude Sernet, \u00een pofida concesiilor initial facute de autor. Asa \u00eenc\u00e2t el \u00eesi broseaza spalturile returnate, rezult\u00e2nd o carte \u00eentr-un singur exemplar, ce are un aspect neobisnuit: \u00eengusta si foarte \u00eenalta\u201c (p. 14).
\nAsadar, dupa 30 decembrie 1947, oficialitatile comuniste \u00eencetasera sa-i priveasca pe avangardisti drept aliati, drept prototipuri ale revolutionarismului, ale progresului, ale \u201eumanismului\u201c de tip bolsevic sau ale antifascismului \u00een cel de-al Doilea Razboi Mondial. \u00cen ciuda inserarii c\u00e2torva fragmente legate de conspiratiile \u00eempotriva ocupatiei germane din Franta, la care a participat Tristan Tzara (\u201eEl a fost delegatul Comitetului National al Scriitorilor Rezistentei pentru Sud-Vest, apoi presedinte al Centrului Intelectualilor din Miscarea de Rezistenta si delegat al Scriitorilor Rezistentei pe l\u00e2nga Statul Major al Rezistentei\u201c, p. 105) sau la (re)desteptarea subita a constiintei pacifiste si socialiste \u00een Ilarie Voronca (\u201eA luptat pentru libertatea omului, (sic!) acest mare \u00eendragostit de oameni\u201c, p. 136), medalioanele nu s-au pliat pe politica marxist-leninista. \u00cen plus, culegerea continea si trimiteri la publicatii interzise. Cenzura s-ar fi sesizat la vederea citarii unui articol din \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c (\u201eTristan Tzara\u201c, p. 93). Propaganda interzicea rasp\u00e2ndirea faptului ca, p\u00e2na la instaurarea republicii, tara fusese o monarhie, repet\u00e2nd ca \u00eenainte existase asa-zisul \u201eregim burghezo-mosieresc\u201c. Pasajul era susceptibil de eliminare, si pentru ca \u00eel mentiona pe Serban Cioculescu, autorul materialului, caruia i se restrictionase dreptul semnatura.
\nNe confruntam cu o situatie aproape exceptionala, de vreme ce, dupa 65 de ani de la predarea dactilogramei, suntem pusi \u00een fata volumului, completat cu sase \u201eAnexe\u201c si cu o \u201eAddenda\u201c. S-ar fi putut pierde \u00een arhiva Editurii de Stat pentru Literatura si Arta. Alte lucrari programate concomitent au ramas \u00eengropate \u00een maldare de h\u00e2rtii. Prin urmare, bucuria recuperarii este pe deplin \u00eentemeiata. \u00cenca o data, pasiunea lui Sasa Pana pentru colectionarea efemeridelor s-a demonstrat prolifica \u00een si pentru posteritate. Fabricarea volumului \u00een propria locuinta nu reprezenta un act de narcisism. Urma, cu ironie amara, preceptele avangardismului veritabil. Opera se concretizase. Ram\u00e2nea sa se contureze momentul potrivit rasp\u00e2ndirii, asa cum s-a petrecut cu \u201eAntologia literaturii rom\u00e2ne de avangarda\u201c (1969). Medicul-scriitor \u00eesi dadea seama ca nu cantitatea conteaza, ci \u00eendeplinirea minimala a obiectivului: pastrarea amintirii despre o epoca dominata de abuzuri, de suprimare a culturii, de \u00eendoctrinare masiva, de reexaminare a discursului st\u00e2ngist, de renuntare la unii dintre \u201etovarasii de drum\u201c. \u00cen contextul epurarilor ideologice, \u201ePrezentarile\u201c ar fi ramas anacronice. Precum G. Calinescu \u00een acei ani, Sasa Pana a crezut ca va reusi sa salveze ceva din autonomia opiniilor, daca se va devota rigorilor comuniste. Or, si critica estetica, si biografia insurgentei literare interbelice au cedat o data cu monarhia, deoarece ambii promotori erau suspectati de oportunism.
\nAcum, c\u00e2nd multiplicarea colectiei lui Sasa Pana s-a realizat, suntem \u00eendrituiti sa apreciem ca \u201ePrezentarile\u201c anticipeaza fericit memorialistica din \u201eNascut \u00een \u201902\u201c. Suplimentar, observam ca poetul se recomanda \u00een postura celui mai avizat expert de atunci al suprarealismului. Lecturile \u00eentreprinse contrabalanseaza verdictele negative furnizate de G. Calinescu. Departajarea de restul contemporanilor nu se revendica doar de la un gust superior \u00een materie. Contribuie decisiv at\u00e2t apartenenta la grupul discutat (citim parerile unui insider), c\u00e2t si consultarea unor lucrari de ultima ora. Sub raportul surselor, al interpretarilor, al datelor de istorie literara, Sasa Pana devine imbatabil. Este cel dint\u00e2i care ofera monografii esentializate, valide p\u00e2na azi, despre B. Fundoianu, Claude Sernet, Tristan Tzara si Ilarie Voronca. Ca si \u00een alte ocazii, scriitorul \u00eesi confirma blazonul de \u00eendrumator cultural. Ca sa se impuna, are la \u00eendem\u00e2na at\u00e2t limbajul impresionist si impresionant, capabil sa fixeze un autor printr-o formulare \u00eemplinita (\u201eFundoianu se arata generatiei care sugea \u00eenca laptele covasit semanatorist un informat si \u00eendraznet explorator al tinuturilor interzise spiritelor obisnuite\u201c, p. 53), c\u00e2t si adevarul factologic \u201eMentionam ca materialul trimis poarta uneori semnatura Ernest Cosma. Acest Ernest al actului de botez \u00eel va descompune si aduna \u00een Sernet\u201c (p. 144). Sa punem la socoteala si foarte bunele cunostinte de limba franceza, care \u00eei permit sa devoaleze, de pilda, relatiile \u00eentre macropoemul \u201eUlise\u201c (Ilarie Voronca) si poezia inaugurala \u201eZone\u201c din volumul \u201eAlcools\u201c (Apollinaire).
\nDeficiente editoriale<\/strong>
\nCalitatea editiei scade din pricina deficientelor editoriale. Senzatia este de abrambureala general(izata). Ceea ce nu i-ar fi convenit deloc militarului de cariera, care le-ar fi ordonat tuturor celor implicati \u00een supravegherea tiparirii sa ia pozitia de drepti. Principala problema a textului consta \u00een \u00eempacarea normei lingvistice dintre 1938 si 1946, cu norma academica de azi si cu norma deprinsa de poet, cea din urma devenind factor stilistic obligatoriu: \u201eTranscrierea textelor s-a facut conform normelor ortografice noi, legiferate de Academia Rom\u00eena (sic!), cu exceptia folosirii generalizate a literei \u201e\u00ee\u201c, cu care Sasa Pana si-a scris toata opera, marturisindu-si \u00een mod expres aceasta optiune; urma, \u00een acest sens, scoala lingvistica ieseana a lui Al. Philippide\u201c (p. 17). Sunt de acord cu mentinerea vointei grafice a autorului. Ea face parte din coloratura caracteristica operei. Ne-am obisnuit cu aceasta constr\u00e2ngere din scrisorile expediate lui Geo Bogza, cuprinse \u00een \u201eEpistolar avangardist\u201c (Editura Tracus Arte, 2012). Apelul la \u201e\u00e2\u201c ar denatura. \u00cen schimb, nu \u00eenteleg de ce \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eenainte si \u00een \u201eNota asupra editiei\u201c, Ion Pop si respectiv Vladimir Pana \u00eembratiseaza doua unitati divergente. \u00cel conserva pe \u201e\u00e2\u201c \u00een toate cuvintele, mai putin, asa cum am sesizat, \u00een termenii care tin de numele poporului si al tarii (Ion Pop: \u201epoetul rom\u00een\u201c, p. 9; \u201eIlarie Voronca, protagonist al miscarii rom\u00eenesti de avangarda\u201c, p. 11).
\nO chestiune care suscita alte controverse este conservarea unor forme iesite din uz la un punct, dar corecte \u00een timpul redactarii (\u201eactibild\u201c, \u201econtimporan\u201c, \u201eincoherent\u201c sau \u201eturburator\u201c). Trebuia analizat daca Sasa Pana le-a mentinut p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii sau a aderat la schimbarile ulterioare. Aceeasi examinare o suscita \u201ecutropire\u201c (p. 103, 114) si \u201efuroncul\u201c (p. 115), neconsemnate de Vladimir Pana \u00een \u201eNota…\u201c. Alte lipsuri \u00eesi au cauza \u00een neactualizarea neologismelor englezesti (\u201einterview\u201c, p. 139 si \u201eblock\u201c, p. 215). Operatia se impunea. O \u00eencurcatura rezulta si din nerespectarea numerotarii notelor de subsol (de la 1 la n) propuse de eseist. Ca atare, ne trezim cu urmatoarea confuzie referitoare la o contributie semnata de Tristan Tzara: \u201eRostita la Bucuresti, la 4 decemvrie 1946, intitulata, \u00abAvangarda literara si Rezistenta franceza\u00bb, care a aparut \u00een revista \u00abOrizont\u00bb (III, 3 din februarie 1946) si \u00een extras sub titlul dela (sic!) nota 31\u201c (p. 105, subsol). Las deoparte adoptarea formei aglutinate a conjunctiei compuse \u201ede la\u201c si \u00eentreb numai unde \u00eent\u00e2lnim nota 31. Nicaieri. A fost substituita de nota 1 de la p. 100-101, unde se mentioneaza interventia \u00eentemeietorului DADA (\u201eSuprarealismul si epoca de dupa razboi\u201c). \u00cenca nu s-au terminat gafele! Fiindca asistam si la cenzurarea unor fraze din articolul \u201eVladimir Maiacovschi\u201c (p. 47, 48, 49), socotite de Vladimir Pana \u201eformulari parazitare\u201c (p. 15). O editie credibila nu trunchiaza, nu omite. S-ar fi cuvenit ca autocenzura prin adaos a scriitorului sa fie semnalata printr-o nota a editorilor. Poate ca afectiunea filiala a anulat acribia.
\nPoate ca s-au manifestat temeri generate de o eventuala judecata aspra aruncata asupra scriitorului. Dar eliminarea greselilor paterne le-a sporit pe cele editoriale. Asa ca, la 110 ani de la nasterea fondatorului gazetei \u201eunu\u201c, dispunem de un volum care necesita multiple corijari. Noroc cu vocatia incontestabila a lui Sasa Pana, care asigura jumatate din conditiile de reusita.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sasa Pana, Prezentari, editie \u00eengrijita de Vladimir Pana si Ion Pop, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Ion Pop, Bucuresti, Editura Tracus Arte, 2012, 274 p.   O editie are impact daca \u00eendeplineste doua conditii. Una este intrinseca. Tine de calitatile scrierilor incluse. Cealalta este auxiliara. Se refera la dibacia filologica a \u00eengrijitorilor. \u00cen proportie cov\u00e2rsitoare, valoarea unei… Cite\u0219te mai mult »Sasa Pana: multiplicarea unei carti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8186,8185,8184],"class_list":["post-13066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editie-ingrijita-de-vladimir-pana-si-ion-pop","tag-prezentari","tag-sasa-pana"],"views":2334,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13066"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13066\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}